3ra-1215/21 — contestarea actelor administrative

3ra-1215/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 3ra-1215/21

(2-19070086-01-3ra-17112021)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Valentin Țurcan și avocatul

Constantin Chira, în interesele SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valentin Țurcan, SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL împotriva Camerei de

Comerț și Industrie, persoana terță BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare,

cu privire la constatarea ilegalității refuzului, anularea refuzului și obligarea

eliberării certificatului de forță majoră,

împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2019, Valentin Țurcan, SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL au

depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Camerei de Comerț și Industrie cu privire la constatarea ilegalității

refuzului, anularea refuzului și obligarea eliberării certificatului de forță majoră.

În motivarea acțiunii reclamanții au relatat că, la 17 septembrie 2018 au depus

la Camera de Comerț și Industrie cererea nr.1681 privind eliberarea certificatului

ce atestă evenimentul de forță majoră. În cerere a indicat că între ei și BC „Banca

Socială” SA în proces de lichidare, există raporturi juridice. Cererea de chemare în

judecată depusă de BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, împotriva SA

„Camelia” (în calitate de debitor principal), ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan

(în calitate de fidejusori) privind încasarea restanțelor la credite și sumelor aferente

(dobânzi, penalități etc.) se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Au explicat că SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL au ajuns în incapacitate de

plată din cauza comportamentului de rea-credință al BC „Banca Socială” SA. În

special, din cauza furtului produs la bancă și din cauza furtului miliardului (a se

vedea Rapoartele Kroll 1 și Kroll 2).

În argumentarea poziției au relatat că, începând cu anul 2010, SA „Camelia” a

contractat credite financiare de la BC „Banca Socială” SA. Potrivit acesteia în

perioada anilor 2010-2017 SA „Camelia” a primit și a rambursat BC „Banca

Socială” SA credite în valoare totală de 166 518 941,50 lei. Creditele indicate au

fost rambursate integral de către SA „Camelia”, ceea ce denotă buna-credință a

1

acesteia. Analizând perioada de când SA „Camelia” a început să fie în

imposibilitate de a achita integral restanțele la credit (anii 2014-2015) și perioada

când au început a se evidenția mai pronunțat urmările acțiunilor îndreptate spre

furtul BC „Banca Socială” SA au dedus că aceste perioade coincid, prin ce se și

demonstrează suplimentar vina BC „Banca Socială” SA pentru starea în care a

ajuns SA „Camelia” și nevinovăția ultimei în neplata restanțelor la credite.

Suplimentar au menționat că SA „Camelia” a contractat creditele din speță,

ghidându-se de indicii stabiliți de BNM cu privire la rata inflației, adică luând în

calcul evoluția inflației în condițiile normale de piață. În urma survenirii

evenimentelor indicate, situația s-a înrăutățit și s-a schimbat radical, ceea ce în mod

inevitabil a afectat activitatea SA „Camelia” circumstanțe care urmează a fi luate în

considerație. Aceste circumstanțe sunt de notorietate publică și nu necesită a fi

demonstrate.

În urma lichidării BC „Banca Socială” SA, SA „Camelia” și-a pierdut unica

sursă de finanțare, au crescut datoriile ultimei din cauza devalorizării leului

moldovenesc și alte efecte negative care i-a influențat situația economico-

financiară. În consecință bilanțul SA „Camelia” înregistrând pierderi colosale, nici

o bancă nu mai era dispusă (și nici nu avea dreptul) să-i acorde credite. În astfel de

circumstanțe SA „Camelia” involuntar a ajuns în situația în care se află și până în

prezent.

Făcând trimitere la art.606 Cod civil, au indicat că furtul miliardului, furtul

BC „Banca Socială” SA, criza sistemică financiară care a survenit ca urmare a

evenimentelor enunțate și celelalte circumstanțe invocate și cunoscute deja de toți

cetățenii Republicii Moldova reprezintă o forță majoră. Respectiv nu-i poate fi

imputat SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și lui Valentin Țurcan neexecutarea cu

rea-credință a obligațiilor contractuale. În consecință, nici nu pot fi solicitate careva

dobânzi, penalități sau alte sume aferente datoriei de bază după data survenirii

evenimentului de forță majoră. Or, acestea sunt evenimente care nu au putut fi

prevăzute de către SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan la

momentul încheierii contractelor de credit și de fidejusiune și care le-au afectat

activitatea în mod direct.

Reclamanții au comunicat că la cererea privind eliberarea certificatului ce

atestă evenimentul de forță majoră s-au anexat și scrisorile/cererile expediate de

SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan în adresa BC „Banca

Socială” SA prin care se confirmă că banca a fost anunțată despre circumstanțele în

cauză și despre imposibilitatea executării obligațiilor de către aceștia din cauza

evenimentelor survenite. Băncii i s-a propus soluții concrete de redresare a situației

create, însă orice adresare se lăsa fără răspuns.

S-a făcut referire și la pct. pct.4-6 din Regulamentul Camerei de Comerț și

Industrie nr.16/4 din 21 decembrie 2004 privind eliberarea certificatului ce atestă

evenimentul de forță majoră, care stabilește că prin „forță majoră” se înțeleg

evenimentele imprevizibile care sânt provocate de fenomene ale naturii: cutremur

de pământ, alunecare de teren, incendiu, secetă, vânt puternic, ploaie torențială,

inundație, ger, înzăpezire etc. sau de circumstanțe sociale: revoluție, stare

beligerantă, blocadă, grevă, interdicție la nivel statal a importului sau exportului,

epidemie etc. Lista unor astfel de fenomene și circumstanțe nu este exhaustivă.

Evenimentele sânt recunoscute ca forță majoră după 3 criterii: a) caracterul lor

excepțional; b) caracterul lor imprevizibil: imposibilitatea prevederii lor la

2

semnarea contractului; c) caracterul lor obiectiv: ele nu pot fi preîntâmpinate, sânt

invincibile. Evenimentul poate fi recunoscut ca forță majoră numai în cazul când

existența lui a dus în mod obiectiv la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor

contractuale sau la îndeplinirea lor neconformă.

S-a menționat că, la caz sunt în prezența circumstanțelor obiective și

evenimentul de forță majoră survenit a dus la imposibilitatea executării în termen a

obligațiilor contractuale.

Reclamanții au menționat că, cele invocate sunt niște evenimente recunoscute

la nivel mondial, însă așa fiind legislația în Republica Moldova, sunt nevoiți să

apeleze la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova pentru a constata

aceste evenimente și pentru a putea să-și apere drepturile și interesele legitime.

Totodată, reclamanții au asigurat că (în cazul în care pârâta va considera

necesar) sunt dispuși de a-i oferi suportul necesar întru soluționarea cererii privind

eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră.

La 23 octombrie 2018 au recepționat răspunsul Camerei de Comerț și

Industrie a Republicii Moldova nr.500-06/03 din 16 octombrie 2018 prin care s-a

refuzat eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră pe motiv că

copiile contractelor prezentate nu conțin clauza de forță majoră.

Referitor la respectarea procedurii prealabile reclamanții au indicat că, la 20

noiembrie 2018 au înregistrat la sediul pârâtei cererea prealabilă nr.2115 prin care

s-a solicitat anularea refuzului nr.500-06/03 din 16 octombrie 2018 și satisfacerea

cerințelor. La 30 decembrie 2018 au recepționat răspunsul nr.676-06/03 din 18

decembrie 2018 prin care s-a refuzat în anularea răspunsului nr.500-06/03 din 16

octombrie 2018.

Au invocat că, nu poate fi reținut argumentul Camerei precum că copiile

contractelor prezentate de solicitanți nu conțin clauza de forță majoră, deoarece

Codul civil reglementează expres instituția de forță majoră și este o lege superioară

unui act subordonat legii, cum este Regulamentul nr.158 din 05 aprilie 2002 și

Regulamentul Camerei de Comerț și Industrie nr. 16/4 din 21 decembrie 2004.

În acest sens, au solicitat doar confirmarea evenimentelor de forță majoră,

indiferent de existența unei clauze de forță majoră în contractele anexate, deoarece

Codul civil nu stabilește astfel de condiții.

Au mai invocat că, în cazul în care contractul nu reglementează anumite

situații, sunt aplicabile prevederile legale, la caz Codul civil.

Luând în calcul că reclamanții sunt întreprinderi micro și mici și că nu sunt

membri ai Camerei de Comerț și Industrie, consideră că actele emise de Cameră nu

sunt obligatorii și nu se extind asupra reclamanților. Astfel, toate acțiunile și

fraudele precum acordarea creditelor, transferurile în zonele offshore, garanțiile

acordate de Guvern și alte acțiuni intenționate au fost întreprinse în mod secret, iar

consecințele grave ale acestora (creșterea cursului valutar, prăbușirea pieței de

consum, decapitalizarea activelor imobiliare, mobiliare și financiare etc.) au fost

imprevizibile pentru reclamanți și imposibil de a fi înlăturate până în prezent. Ca

urmare, reclamanților li s-au cauzat pierderi de zeci de milioane de lei. Lichidarea

BC „Banca Socială” SA a fost intenționată, forțată și imprevizibilă nu numai

pentru reclamanți, dar pentru toate persoanele fizice și juridice din Republica

Moldova. Toți cei implicați în furtul miliardului nu au ținut cont de clienții de bună

credință ai BC „Banca Socială” SA, așa cum sânt și reclamanții.

3

Un argument suplimentar în susținerea poziției reclamanților au indicat că

aceștia s-au adresat la mai multe bănci comerciale din Republica Moldova și au

solicitat refinanțarea creditelor în cauza. Nici una din aceste bănci nu au acceptat să

acorde credite financiare în sensul solicitat.

Consideră că relevantă speței este decizia Curții Europene a Drepturilor

Omului pronunțată pe cauza Back vs. Finlanda (nr. 20/7/2004) unde s-a statuat că

Creditorii (la caz BC „Banca Socială” SA ) trebuie să-și asume sau trebuie făcuți să

suporte, în mod onest, părți din riscul supra-îndatorării la care au contribuit.

Creditorul trebuie protejat contra debitorului care a acționat cu rea-credință, dar

aceiași creditori trebuie să accepte responsabilitatea unei creditări iresponsabile sau

nepotrivite care a „ajutat” la crearea stării de supra-îndatorare a debitorului (la caz

SA „Camelia”). În consecință, acești creditori (la caz BC „Banca Socială” SA) ar

trebui să suporte o parte din risc, având sarcina să contribuie la rezolvarea acestei

probleme. Supra-îndatorarea, chiar și cea activă este, cel puțin în parte, o problema

cauzată atât de consumator, cât și de împrumutător, acesta din urma a vrut să aibă

un volum de creditare mare și a omis să își controleze riscul de creditare, creând

rating acolo unde nu era cazul. Debitorul (la caz SA „Camelia”) trebuie să

plătească atât cât poate (transparent și organizat, sub controlul unei autorități

independente), iar creditorii (la caz BC „Banca Socială” SA) trebuie să accepte ca

după finalizarea acestor eforturi și descărcarea de datorii a debitorului, să își

marcheze pierderile, mai ales ca acest lucru ar reduce costurile, cheltuielile cu

onorariile și alte costuri legale ori logistice. Un debitor trecut prin purgatoriul

supra-îndatorării, eliberat de datorii și de stigmatul falimentului, poate redeveni

client al băncilor, consumator de mărfuri, plătitor de taxe și de utilități, cetățean

onest.

Au solicitat reclamanții Valentin Țurcan, SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL

constatarea ilegalității și anularea refuzului nr.500-06/03 din 16 octombrie 2018

emis de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova prin care li s-a

refuzat în eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră și obligarea

Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova să le elibereze certificat ce

atestă evenimentele de forță majoră cu indicarea perioadei în care acestea au

survenit, și anume a evenimentelor privind furtul miliardului, furtul și lichidarea

BC „Banca Socială” SA și legătura lor cauzală cu imposibilitatea executării de

către reclamanți a obligațiilor față de BC „Banca Socială” SA care reies din

contractele de credit nr. 316/2010 din 08 octombrie 2010, nr. 315/2012 din 08

octombrie 2010, nr. 115/2010 din 28 aprilie 2010, nr. 224/2010 din 26 iulie 2010,

nr. 364/2011 din 27 septembrie 2011, nr. 108/2011 din 29 martie 2011, nr. 74/2011

din 28 februarie 2011, nr. 75/2012 din 06 martie 2012, nr. 144/2012 din 27 aprilie

2012, nr. 242/2012 din 16 iulie 2012, nr. 51/2011 din 09 februarie 2011, nr.

84/2010 din 31 martie 2010, nr. 295/2012 din 04 septembrie 2012, nr. 292/2013

din 07 octombrie 2013, nr. 186/2013 din 28 iunie 2013, nr. 332/2013 din 22

noiembrie 2013, nr. 86/2013 din 29 martie 2013, nr. 112/2013 din 26 aprilie 2013,

nr. 138/2013 din 30 mai 2013, nr. 57/2014 din 25 martie 2014, nr. 55/2014 din 24

martie 2014, nr. 16/2014 din 30 ianuarie 2014, nr. 71/2014 din 04 aprilie 2014; nr.

132/2014 din 29 mai 2014 și din contractele de fidejusiune din 31 martie 2010, din

28 aprilie 2010, din 26 iulie 2010, din 08 octombrie 2010, din 09 februarie 2011,

din 28 februarie 2011, din 29 martie 2011, din 27 septembrie 2011, din 06 martie

2012, din 27 aprilie 2012, din 16 iulie 2012, din 04 septembrie 2012, din 29 martie

4

2013, din 26 aprilie 2013, din 30 mai 2013, din 28 iunie 2013, din 07 octombrie

2013, din 22 noiembrie 2013, din 30 ianuarie 2014, din 24 martie 2014, din 25

martie 2014, din 04 aprilie 2014, din 29 mai 2014.

La 22 iulie 2019, SA „Camelia”, reprezentată de avocatul Constantin Chira,

ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan au depus cerere suplimentară (f.d.86-88,

vol.II).

Prin încheierea protocolară din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani s-a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată

concretizată (f.d.135-136, Vol.II).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 24 martie 2020, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Valentin

Țurcan, SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL împotriva Camerei de Comerț și

Industrie, persoana terță BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare, cu privire

la constatarea ilegalității refuzului, anularea refuzului și obligarea eliberării

certificatului de forță majoră.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin „forță majoră” se înțeleg

evenimentele imprevizibile care sânt provocate de fenomene ale naturii: cutremur

de pământ, alunecare de teren, incendiu, secetă, vânt puternic, ploaie torențială,

inundație, ger, înzăpezire etc. sau de circumstanțe sociale: revoluție, stare

beligerantă, blocadă, grevă, interdicție la nivel statal a importului sau exportului,

epidemie etc. Camera de Comerț și Industrie examinând cererea reclamanților nu a

constatat temei de eliberare a certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră, la

fel, a constatat că contractele prezentate nu conțin clauză de forță majoră, condiție

obligatorie prevăzută de Regulamentului privind eliberarea certificatului ce atestă

evenimentul de forță majoră din 21 decembrie 2004.

În ședința de judecată nu s-a constatat evenimentele imprevizibile care sânt

provocate de fenomene ale naturii sau circumstanțe sociale care ar fi împiedicat

îndeplinirea obligațiilor de către reclamanții SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și

Valentin Turcan față de BC „Banca Socială” SA care reies din contractele de credit

sus-numite.

Astfel, instanța de judecată a constatat că cererea a fost examinată conform

procedurii stabilite, refuzul Camerei de Comerț și Industrie de a elibera certificatul

ce atestă evenimentul de forță majoră este legal și întemeiat, din care motive

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 06 aprilie 2020, SA „Camelia”, reprezentată de avocatul Constantin Chira,

ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan au depus apel împotriva hotărârii din 24

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care au solicitat casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii

de chemare în judecată (f.d.171-176, Vol.II).

Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan

reprezentați de avocatul Constantin Chira împotriva hotărârii din 24 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.194-195, Vol. II).

La 22 octombrie 2020, SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan

au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii instanței de apel

și emiterea unei noi încheieri privind remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău,

la faza primirii cererii de apel (f.d.200-202, Vol.II).

5

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de

ÎM „TipTop” SRL. S-a admis recursul depus de către Valentin Țurcan și SA

„Camelia”, reprezentată de avocatul Constantin Chira și s-a anulat încheierea din

30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan împotriva Camerei de Comerț și

Industrie cu privire la constatarea ilegalității și anularea refuzului cu obligarea

eliberării certificatului de forță majoră, în partea declarării inadmisibilă a apelului

depus de SA „Camelia”, reprezentată de avocatul Constantin Chira și Valentin

Țurcan, cauza fiind restituită Curții de Apel Chișinău, în același complet de

judecată. În rest, încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău în

partea declarării inadmisibile a apelului depus de ÎM „TipTop” SRL a fost

menținută.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021 s-a atras în proces

ca terț BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare (fd.66-68, vol. III).

Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

cererile de apel înaintată de Țurcan Valentin și SA „Camelia”. A fost casată

integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 24 martie 2020 și s-a

emis o nouă decizie prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de

Valentin Țurcan, SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL împotriva Camerei de Comerț

și Industrie, persoana terță BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare privind

constatarea ilegalității refuzului, anularea refuzului și obligarea eliberării

certificatului de forță majoră.

În motivarea soluției a constatat că, la examinarea cererii în anulare,

legalitatea unui act administrativ, urmează a fi examinată prin prisma triplului test

al legalității, care verifică dacă actul contestat a fost emis cu respectarea

competenței, a procedurii prevăzute de lege și dacă este legal în fond.

Astfel a reținut prevederile art.1, art.4 alin (2) lit.g) Legea cu privire la

Camera de Comerț și Industrie, precum și pct. pct. 3-7 ale Regulamentului privind

eliberarea certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră din 21 decembrie

2004, aprobat prin decizia nr.16/4 din 21 decembrie 2004 a Biroului executiv al

Camerei de Comerț și Industrie, potrivit cărora, este determinat modul de

constatare a evenimentului de forță majoră și de eliberare a certificatului ce atestă

un astfel de eveniment pe teritoriul Republicii Moldova care a împiedicat

îndeplinirea obligațiilor contractuale. Prin „forță majoră” se înteleg evenimentele

imprevizibile care sânt provocate de fenomene ale naturii: cutremur de pamânt,

alunecare de teren, incendiu, secetă, vânt puternic, ploaie torențială, inundație, ger,

înzăpezire etc. sau de circumstanțe sociale: revoluție, stare beligerantă, blocadă,

grevă, interdicție la nivel statal a importului sau exportului, epidemie etc. Lista

unor astfel de fenomene și circumstanțe nu este exhaustivă.

Evenimentele sânt recunoscute ca forță majoră după 3 criterii: a) caracterul lor

excepțional; b) caracterul lor imprevizibil: imposibilitatea prevederii lor la

semnarea contractului; c) caracterul lor obiectiv: ele nu pot fi preîntâmpinate, sânt

invincibile. Evenimentul poate fi recunoscut ca forță majoră numai în cazul când

existența lui a dus în mod obiectiv la imposibilitatea indeplinirii obligațiilor

contractuale sau la îndeplinirea lor neconformă. Evenimentele care duc la

nerentabilitatea și dificultatea îndeplinirii obligațiilor nu se atestă ca forță majoră.

6

Certificatul care atestă evenimentul de forță majoră (în continuare-certificat) se

eliberează la cererea agentului economic parte în contract. Acesta prezintă Camerei

de Comerț și Industrie următoarele: cererea, semnată de conducător, în care se

indică denumirea, forma juridică de organizare, sediul solicitantului; fondul cererii

- de ce evenimentul care a împiedicat îndeplinirea obligațiilor contractuale trebuie

calificat ca forță majoră; copia de pe contract, care conține clauza de forță majoră;

documentul eliberat de organul competent care certifică că producerea

evenimentului indicat în cerere (incendiu, inundație, secetă, epidemie), actul

normativ care confirmă interdicția import-export etc.; copiile de pe specificații;

documentul privind volumul obligațiilor îndeplinite conform contractului; bonul de

plată a taxei pentru examinarea cererii de eliberare a certificatului. Pot fi solicitate,

după caz, și alte documente.

Conform pct.13 al Regulamentului privind eliberarea certificatului ce atestă

evenimentul de forță majoră din 21 decembrie 2004, în cazul în care Camera de

Comerț și Industrie constată, din materialele prezentate și din situația reală, că

evenimentul nu este de forță majoră, nu eliberează certificat. Faptul se comunică în

scris solicitantului în termenul prevăzut la pct.12. În comunicare se vor indica

motivele pentru care certificatul nu poate fi eliberat.

Reieșind din probele prezentate și prin prisma normele legale menționate

supra, instanța de apel a concluzionat că intimatul-pârât întemeiat a constatat

imposibilitatea eliberării certificatului de forță majoră la cererea înregistrată cu

nr.1681 la 17 septembrie 2018.

Referitor la argumentul invocat de apelanți privitor la temeinicia eliberării

certificatului ce atestă evenimentul de forță majoră, Completul a explicat că

temeiuri legale de a elibera un atare certificat la caz lipsesc. Mai mult, Camera de

Comerț și Industrie examinând cererea apelanților just a constatat că, contractele

prezentate nu conțin clauză de forță majoră, dar aceasta este o condiție obligatorie

prevăzută expres de Regulamentul privind eliberarea certificatului ce atestă

evenimentul de forță majoră din 21 decembrie 2004. Acest Regulament are forța

unui act normativ, care este în vigoare și nu a fost contestat și anulat de nimeni. Cât

privește Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului din 08

iunie 2019, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr.39, aceasta nu poate avea

aplicare directă și excepțională, deoarece chiar în art.121 alin.(1) din Regulamentul

Parlamentului, în temeiul căruia a fost adoptată, a fost indicat direct că, aceasta nu

deține forța unui act normativ. Aplicarea în speță a unui act cu caracter exclusiv

politic, ar contravine principiului statului de drept.

La 03 noiembrie 2021, Valentin Țurcan și avocatul Constantin Chira, au

depus recurs motivat împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.108-124, 139-157, Vol.III).

În susținerea cererii de recurs, au reiterat argumentele expuse la examinarea

cauzei în fond și în cererea de apel.

Referitor la decizia atacată, au menționat că instanțele inferioare nu au luat în

calcul argumentul legal al reclamanților și nu s-au expus în nici un fel asupra

acestuia, și anume că nu poate fi reținut argumentul Camerei de Comerț și

Industrie, precum că copiile contractelor prezentate de solicitanți nu conțin clauza

de forță majoră, deoarece Codul Civil reglementează expres instituția de forță

majoră și este o lege superioară unui act subordonat legii, cum este Regulamentul

7

nr.158 din 05.04.2002 și Regulamentul Camerei de Comerț și Industrie nr. 16/4 din

21.12.2004.

Au indicat că obiectul prezentei acțiuni și analiza prezentei cauze urmează a fi

pornită de la temeiul refuzului invocat de intimat (adică de la obiectul acțiunii în

contencios administrativ care pornește de la actul administrativ supus contestării),

și anume: Camera de Comerț și Industrie a refuzat în eliberarea certificatului ce

atestă evenimentul de forță majoră pe motiv că contractele din speță nu conțin

clauza de forță majoră. Respectiv, Camera de Comerț și Industrie nici nu s-a expus

pe fondul cererii reclamanților privind eliberarea certificatului de forță majoră, din

care motive argumentele invocate supra sunt mult prea suficiente și justificative

pentru a admite prezenta cerere de recurs în sensul formulat. Și deci, orice

expunere și argumentare a instanței de apel care excedă obiectul acțiunii este

ilegală. Totodată, Camera de Comerț și Industrie neagă prin referința sa existența

evenimentelor de forță majoră, invocând că în cazul din speță nu își are locul forța

majoră, poziție care diferă de cea avută la faza prealabilă de soluționare a litigiului.

Totodată consideră relevantă și scrisoarea vice-ministrului al Ministerului

Economiei al RM nr.03-371 din 30.01.2015 adresată Guvernatorului Băncii

Naționale a Moldovei, lui Dorin Draguțan, copia căreia a fost remisă și în adresa

SA „Camelia” și SRL „TipTop”, unde se indică: „Prin prezenta, solicităm

respectuos analizarea demersului înaintat de către Directorii SA „Camelia” și SRL

„TipTop”, în legătură cu soluționarea problemelor provocate de criza financiară și

creșterea cursului valutar, și anume prolongarea și restructurarea creditelor,

scăderea dobânzilor neechitabile și menținerea creditării...”. Aceste documente

demonstrează reiterat că situația creată din cauza furtului produs la Banca Socială

(și la celelalte două bănci) a influențat negativ activitatea reclamanților- recurenți

care au fost implicați involuntar în situația dată. Astfel, aceasta demonstrează

reiterat legătura directă dintre furtul produs la bancă și imposibilitatea acestora de a

restitui în termen creditele, și respectiv probează situația de forță majoră care a

survenit și din cauza căreia reclamanții au ajuns în litigiul din speță.

Au explicat că eliberarea certificatului ce atestă evenimentele de forță majoră

nu va exonera recurenții-reclamanți de obligațiile sale față de BC „Banca Socială”

SA în proces de lichidare, ci doar va constitui temei de a solicita respingerea

acțiunii băncii, în partea ce ține de dobânzile și penalitățile calculate și solicitate a

fi încasate după data producerii evenimentelor de forță majoră. Deci, corpul

creditelor, dobânzile și penalitățile calculate legal până la survenirea evenimentelor

de forță-majoră urmează a fi restituite băncii, obligații care se execută lunar de

către recurenți în limitele posibilităților.

Instanța de apel a examinat cauza superficial și contrar principiilor dreptului

administrativ și dreptului procesual-civil. Astfel, instanța de apel nu a luat în calcul

că la examinarea cauzei în instanța de fond nu a examinat și nu s-a expus asupra

cererii concretizate din 10 decembrie 2019 și asupra demersului de dispunere a

efectuării expertizei economice. Aceste cereri și demersuri au fost lăsate fără

examinare. Instanța de apel nu a motivat în modul corespunzător aceste aspecte.

Or, nu s-a luat în calcul că instanța de fond a finalizat examinarea cauzei în fond cu

încălcări grave ale drepturilor procesuale ale reclamanților-recurenți, inclusiv cu

încălcarea dreptului la apărare.

8

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 iulie 2021.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de avocatul

Constantin Chira la 04 octombrie 2021 (f.d.102, Vol.III), iar la 03 noiembrie 2021

a fost depus recurs motivat (f.d.108-124, 139-157, Vol.III). Astfel, recursul depus

la 03 noiembrie 2021, este în termen, având în vedere că la dosar nu există date

care ar confirma recepționarea de către recurent a dispozitivului deciziei.

La 18 noiembrie 2021, în adresa intimatului și a terței persoane a fost

expediată copia recursului motivat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referințelor.

La 17 decembrie 2021, BC „Banca Socială” SA a depus referință prin care și-

a expus poziția supra legalității soluțiilor pronunțate de instanța de fond și apel (f.d.

164-167, Vol. III).

A indicat că creditele eliberate de către bancă debitorilor sunt unele ordinare

și nu au nimic în comun cu cele implicate în frauda bancară, care sunt investigate

de către organele de urmărire penală/anchetă. Mai mult ca atât, apelanții, până în

anul 2017 nu au invocat situația de „forță majoră”, această pretenție a survenit abia

atunci când BC „Banca Socială” SA în proces de lichidare a depus acțiuni în

instanța de judecată împotriva debitorilor privind încasarea datoriei.

Consideră că scopul urmărit de către SA „Camelia” și SRL „TipTop” este

unul de a obține în mod abuziv și fraudulos certificatul ce atestă forța majoră

eliberat de Camera de Comerț și Industrie, pentru al prezenta în cadrul dosarelor de

încasarea a datoriilor, litigiu dintre bancă și debitori, iar obținerea unui asemenea

certificat ar servi probabil la o eventuală hotărâre judecătorească de respingerea a

acțiunilor înaintate de bancă împotriva debitorilor privind încasarea datoriilor.

La 24 decembrie 2021, Camera de Comerț și Industrie a depus referință prin

care și-a menținut poziția expusă la examinarea cauzei în instanțele ierarhic

inferioare (f.d. 169-173, Vol. III).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valentin Țurcan și

avocatul Constantin Chira, în interesele SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL în raport

cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2)

din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

9

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de SA „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL și Valentin Țurcan

reprezentați de avocatul Constantin Chira împotriva hotărârii din 24 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.194-195, Vol. II).

Prin decizia din 03 februarie 2021 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de

ÎM „TipTop” SRL.

S-a admis recursul depus de către Valentin Țurcan și SA „Camelia”,

reprezentată de avocatul Constantin Chira și s-a anulat încheierea din 30

septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza dată, în partea declarării

inadmisibilă a apelului depus de SA „Camelia”, reprezentată de avocatul

Constantin Chira și Valentin Țurcan, cauza fiind restituită Curții de Apel Chișinău,

în același complet de judecată.

În rest, încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău în partea

declarării inadmisibile a apelului depus de ÎM „TipTop” SRL a fost menținută.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

10

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Valentin Țurcan și avocatul Constantin

Chira, în interesele SA „Camelia”.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Valentin Țurcan și avocatul Constantin Chira, în interesele

Societății pe Acțiuni „Camelia”, ÎM „TipTop” SRL se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

11