2ra-1853/21 — Încasarea platilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea platilor salariale
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1853/21 — Încasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1853/21 (2-20063501-01-2ra-17112021)
Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central, Judecător – R. Țurcan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai
Î N C H E I E R E
19 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Kar Nazmi, prin intermediul
avocatului Tarlev Pavel,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Kar Nazmi către ÎM
„Petec Construction” SRL cu privire la încasarea restanței salariale, a dobânzii de
întârziere la plata salariului și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul declarat de ÎM „Petec Construction” SRL, casată hotărârea din 23
octombrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, fiind pronunțată o nouă
hotărâre de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 12 iunie 2020, Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, a înaintat
o acțiune către ÎM „Petec Construction” SRL cu privire la încasarea restanței la
salariu și a dobânzii de întârziere.
În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat, că la 01 octombrie
2018, între ÎM „Petec Construction” SRL și Kar Nazmi a fost încheiat contractul
individual de muncă nr. 57/18.
Prin pct. 3.1 al contractului menționat, părțile au stabilit condițiile de retribuire a
muncii salariatului, și anume, salariul brut în mărime de 8000 lei.
În perioada raporturilor de muncă, ÎM „Petec Construction” SRL a admis restanțe
la salariu față de Kar Nazmi (salariat) în mărime de 92500 lei, fapt confirmat prin
scrisoarea de garanție din 17 ianuarie 2020.
Potrivit pct. 5.2 al contractului, ÎM „Petec Construction” SRL, în calitate de
angajator, s-a obligat să achite salariatului salariul integral. La caz, ÎM „Petec
Construction” SRL nu își execută obligațiile contractuale, astfel cauzând salariatului
1
un prejudiciu considerabil.
La 17 ianuarie 2020, ÎM „Petec Construction” SRL s-a obligat să achite benevol
reclamantului Kar Nazmi datoria în mărime de 92500 lei. Însă, contrar celor
menționate, pârâta nu și-a exercitat obligația de plată.
Astfel, în scopul respectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului, la 26
mai 2020, a fost înaintată o pretenție pârâtei ÎM „Petec Construction” SRL, prin care
reclamantul a solicitat achitarea restanței la salariu în mărime de 92500,00 lei,
precum și achitarea dobânzii de întârziere calculată conform programului Prolex, în
sumă de 4777,05 lei, în termen de 7 zile din data recepționării pretenției.
Însă, în termenul stabilit în notificare, pârâta nu și-a executat obligația de
rambursare a restanțelor la salariu acumulate și nu a întreprins măsuri în vederea
stingerii acestora, iar încercările de a soluționa pe cale amiabilă litigiul apărut între
părți, prin nenumăratele adresări, nu s-au soldat cu succes.
Făcând referire la normele legale considerate pertinente speței, reclamantul a mai
invocat faptul că, întrucât achitarea datoriei este o obligație pecuniară, a solicitat și
încasarea de la pârâtă a dobânzii de întârziere în mărime de 9% din suma datoriei
neachitate, ceea ce constituie suma de 4777,05 lei.
Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat încasarea din contul ÎM „Petec
Construction” SRL în beneficiul său a restanței la salariu în mărime de 92500 lei, a
dobânzii de întârziere în mărime de 4777,05 lei, precum și a cheltuielilor de asistență
juridică în mărime de 5000 lei.
Ulterior, la 15 octombrie 2020, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul Kar
Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, și-a concretizat cerințele,
solicitând încasarea din contul pârâtei ÎM „Petec Construction” SRL a restanței la
salariu în mărime de 77500 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 2924,83 lei și
a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei.
Prin hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,
acțiunea a fost admisă, dispunându-se încasarea de la ÎM „Petec Construction” SRL
în folosul lui Kar Nazmi a restanței la salariu în mărime de 77500 lei, a dobânzii de
întârziere în mărime de 2924,83 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime
de 5000 lei. S-a încasat de la ÎM „Petec Construction” SRL în folosul statului taxa
de stat în mărime de 2412,74 lei.
Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de ÎM „Petec Construction” SRL, casată hotărârea din 23 octombrie 2020 a
Judecătoriei Criuleni, sediul Central, fiind pronunțată o npuă hotărâre de respingere
a acțiunii.
Pentru a decide astfel Curtea de Apel Chișinău a reținut că, reclamantul/intimat
Kar Nazmi a solicitat și primit cu titlu de împrumut/avans la salariu de la angajator
mai multe sume care, fiind cumulate, depășesc cuantumul salariului pentru perioada
de activitate a ultimului la compania apelantă.
La 20 iulie 2021, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrat recursul declarat
Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, prin care a fost solicitată
casarea deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii
din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. Un recurs cu același
conținut a fost înregistrat și la Curtea de Apel Chișinău la 16 iulie 2021.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
2
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
pricinii. Suplimentar s-au invocat argumente similare celor din acțiune.
În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 iunie
2021, a fost expediată participanților la proces la 10 noiembrie 2021 (f.d. 125).
Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul
Colegiului constată că recursul declarat de Kar Nazmi, prin intermediul avocatului
Tarlev Pavel, înregistrat la 16 iulie 2021 și, respectiv, la 20 iulie 2021, adică înainte
de expedierea de către instanța de apel a copiei deciziei motivate, este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii
și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de
Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, urmează a fi declarată
inadmisibilă, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
3
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs înaintată de Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev
Pavel.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Kar Nazmi, prin intermediul
avocatului Tarlev Pavel.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Galina Stratulat,
Maria Ghervas
4