2ra-1853/21 — Încasarea platilor salariale

Dosarul nr. 2ra-1853/21 (2-20063501-01-2ra-17112021)

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central, Judecător – R. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Kar Nazmi, prin intermediul

avocatului Tarlev Pavel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Kar Nazmi către ÎM

„Petec Construction” SRL cu privire la încasarea restanței salariale, a dobânzii de

întârziere la plata salariului și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de ÎM „Petec Construction” SRL, casată hotărârea din 23

octombrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, fiind pronunțată o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 12 iunie 2020, Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, a înaintat

o acțiune către ÎM „Petec Construction” SRL cu privire la încasarea restanței la

salariu și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat, că la 01 octombrie

2018, între ÎM „Petec Construction” SRL și Kar Nazmi a fost încheiat contractul

individual de muncă nr. 57/18.

Prin pct. 3.1 al contractului menționat, părțile au stabilit condițiile de retribuire a

muncii salariatului, și anume, salariul brut în mărime de 8000 lei.

În perioada raporturilor de muncă, ÎM „Petec Construction” SRL a admis restanțe

la salariu față de Kar Nazmi (salariat) în mărime de 92500 lei, fapt confirmat prin

scrisoarea de garanție din 17 ianuarie 2020.

Potrivit pct. 5.2 al contractului, ÎM „Petec Construction” SRL, în calitate de

angajator, s-a obligat să achite salariatului salariul integral. La caz, ÎM „Petec

Construction” SRL nu își execută obligațiile contractuale, astfel cauzând salariatului

1

un prejudiciu considerabil.

La 17 ianuarie 2020, ÎM „Petec Construction” SRL s-a obligat să achite benevol

reclamantului Kar Nazmi datoria în mărime de 92500 lei. Însă, contrar celor

menționate, pârâta nu și-a exercitat obligația de plată.

Astfel, în scopul respectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului, la 26

mai 2020, a fost înaintată o pretenție pârâtei ÎM „Petec Construction” SRL, prin care

reclamantul a solicitat achitarea restanței la salariu în mărime de 92500,00 lei,

precum și achitarea dobânzii de întârziere calculată conform programului Prolex, în

sumă de 4777,05 lei, în termen de 7 zile din data recepționării pretenției.

Însă, în termenul stabilit în notificare, pârâta nu și-a executat obligația de

rambursare a restanțelor la salariu acumulate și nu a întreprins măsuri în vederea

stingerii acestora, iar încercările de a soluționa pe cale amiabilă litigiul apărut între

părți, prin nenumăratele adresări, nu s-au soldat cu succes.

Făcând referire la normele legale considerate pertinente speței, reclamantul a mai

invocat faptul că, întrucât achitarea datoriei este o obligație pecuniară, a solicitat și

încasarea de la pârâtă a dobânzii de întârziere în mărime de 9% din suma datoriei

neachitate, ceea ce constituie suma de 4777,05 lei.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat încasarea din contul ÎM „Petec

Construction” SRL în beneficiul său a restanței la salariu în mărime de 92500 lei, a

dobânzii de întârziere în mărime de 4777,05 lei, precum și a cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 5000 lei.

Ulterior, la 15 octombrie 2020, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul Kar

Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, și-a concretizat cerințele,

solicitând încasarea din contul pârâtei ÎM „Petec Construction” SRL a restanței la

salariu în mărime de 77500 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 2924,83 lei și

a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă, dispunându-se încasarea de la ÎM „Petec Construction” SRL

în folosul lui Kar Nazmi a restanței la salariu în mărime de 77500 lei, a dobânzii de

întârziere în mărime de 2924,83 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 5000 lei. S-a încasat de la ÎM „Petec Construction” SRL în folosul statului taxa

de stat în mărime de 2412,74 lei.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de ÎM „Petec Construction” SRL, casată hotărârea din 23 octombrie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central, fiind pronunțată o npuă hotărâre de respingere

a acțiunii.

Pentru a decide astfel Curtea de Apel Chișinău a reținut că, reclamantul/intimat

Kar Nazmi a solicitat și primit cu titlu de împrumut/avans la salariu de la angajator

mai multe sume care, fiind cumulate, depășesc cuantumul salariului pentru perioada

de activitate a ultimului la compania apelantă.

La 20 iulie 2021, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrat recursul declarat

Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, prin care a fost solicitată

casarea deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii

din 23 octombrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. Un recurs cu același

conținut a fost înregistrat și la Curtea de Apel Chișinău la 16 iulie 2021.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

2

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar s-au invocat argumente similare celor din acțiune.

În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 iunie

2021, a fost expediată participanților la proces la 10 noiembrie 2021 (f.d. 125).

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că recursul declarat de Kar Nazmi, prin intermediul avocatului

Tarlev Pavel, înregistrat la 16 iulie 2021 și, respectiv, la 20 iulie 2021, adică înainte

de expedierea de către instanța de apel a copiei deciziei motivate, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev Pavel, urmează a fi declarată

inadmisibilă, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

3

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Kar Nazmi, prin intermediul avocatului Tarlev

Pavel.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Kar Nazmi, prin intermediul

avocatului Tarlev Pavel.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas

4