2rac-311/21 — Încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2rac-311/21 — Încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2rac–311/21
2-21011215-01-2rac-06122021
Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul Centru), (jud. S.Dubceac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu)
Î N C H E I E R E
12 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Biroul Vamal Nord,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către SC ,,Biroul –
Grup” SRL împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la încasarea cheltuielilor de
asistență juridică,
împotriva deciziei din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost respins apelul declarat de către Biroul Vamal Nord și menținută hotărârea din
08 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central),
con st ată:
La 25 ianuarie 2021, SC ,,Biroul-Grup” SRL, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la încasarea cheltuielilor de
asistență juridică.
În motivarea acțiunii, SC ,,Biroul-Grup” SRL a indicat că, la 27 septembrie
2017, a încheiat cu CA „Gubceac Dmitrii” contractul de prestare a serviciilor
juridice nr. 49. Obiect al contractului a constituit acordarea asistenței juridice în
litigiul apărut anterior între SC „Biroul-Grup” SRL și Biroul Vamal Nord, și anume
pregătirea cererii prealabile către Biroul Vamal Nord, iar ulterior și întocmirea
cererii de chemare în judecată cu privire la contestarea actelor administrative și
reprezentarea intereselor în instanța de judecată.
Astfel, ca urmare a respingerii cererii prealabile de către Biroul Vamal Nord,
la 07 noiembrie 2017, SC „Biroul-Grup” SRL, reprezentată de avocatul Gubceac
Dmitrii, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu
privire la contestarea actului administrativ, solicitând anularea deciziei de clasificare
a mărfurilor nr. 1 din 09 august 2017 și a deciziei de regularizare nr. 167 din 18
septembrie 2017, emise de Biroul Vamal Nord.
Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălti (sediul central)
acțiunea depusă de SC „Biroul-Grup” SRL împotriva Biroului Vamal Nord cu
1
privire la contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Ulterior, prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost casată
hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central) și emisă o nouă
hotărâre prin care a fost anulată decizia de clasificare a mărfurilor nr. 1 din 09 august
2017, întocmită de colaboratorul vamal Angela Marin și decizia de regularizare nr.
167 din 18 septembrie 2017, întocmită de Biroul Vamal Bălți, iar prin decizia Curții
Supreme de Justiție din 17 iunie 2020, recursul declarat de Biroul Vamal Nord a
fost respins și menținută decizia Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2019.
A indicat că conform contractului de asistență juridică nr. 49 din 27 septembrie
2017, SC „Biroul-Grup” SRL și-a asumat angajamentul de a achita onorariul în
mărime de 7000 lei, pentru acordarea asistenței juridice - avocatului Dmitrii
Gubceac, pe care la și executat tot la ziua semnării contractului, fapt ce se atestă prin
ordinul de plată nr. 338.
A mai menționat că cheltuielile de asistență juridică suportate, nefiind
solicitate, nu au fost încasate de instanța de judecată la examinarea cauzei.
SC „Biroul-Grup” SRL a mai menționat că nu optează pentru încasarea
cheltuielilor de judecată conform unui tarif orar, dar pentru încasarea cheltuielilor
suportate în general pentru întreaga perioadă a desfășurării procesului. De către
avocatul Dmitrii Gubceac în acest sens a fost emis actul de primire-predare a
serviciilor juridice din 30 iunie 2020, unde ultimul descrie acțiunile desfășurate.
În ședința de judecată, SC „Biroul-Grup” SRL a solicitat încasarea de la pârâtul
Biroul Vamal Nord a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 lei, ținând
cont de volumul de lucru efectuat de către avocat, perioada examinării cauzei,
aproximativ 3 ani, și complexitatea acesteia.
Prin hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central) acțiunea
civilă a fost admisă integral.
A fost încasată de la Biroul Vamal Nord în beneficiul SC „Biroul-Grup” SRL
suma de 7 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Prin decizia din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul
declarat de Biroul Vamal Nord și menținută hotărârea din 08 iunie 2021 a
Judecătoriei Bălți (sediul central).
Pentru a decide astfel, instanțele au reținut în hotărârile sale, că în conformitate
cu practica CEDO și prevederile art.96 alin.(1) Cod de procedură civilă, conform
pct.15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și
compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică,
aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților din RM nr.2 din 30 martie 2012,
cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și
rezonabile ca mărime.
Astfel, instanțele au conchis că cerința SC „Biroul-Grup” SRL privind
încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 000 de lei este întemeiată,
și urmează să fie încasată de la partea care a pierdut procesul - Biroul Vamal Nord,
deoarece sunt cheltuieli reale, necesare și în cuantum rezonabil, având în vedere
volumul de muncă efectuat și complexitatea cauzei.
La 12 noiembrie 2021, Biroul Vamal Nord a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2021, solicitând admiterea recursului, casarea
acesteia și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
2
acțiunea să fie respinsă.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că atât instanța de apel, cât și
prima instanță au aplicat eronat normele de drept material, iar concluziile sunt în
contradicție cu circumstanțele pricinii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 23
septembrie 2021, expediată părților la 02 noiembrie 2021 și recepționată de Biroul
Vamal Nord la 09 noiembrie 2021 (f.d.83). Astfel, se constată că recurentul s-a
conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de
apel în termenul stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către
Biroul Vamal Nord, inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de către Biroul Vamal Nord, nu pot duce la
admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al
Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra
reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției
instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
3
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarat de către Biroul Vamal Nord.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Biroul Vamal Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4