2rac-311/21 — Încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2rac-311/21 — Încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2rac–311/21 2-21011215-01-2rac-06122021 Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul Centru), (jud. S.Dubceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu) Î N C H E I E R E 12 ianuarie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Biroul Vamal Nord, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către SC ,,Biroul – Grup” SRL împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, împotriva deciziei din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Biroul Vamal Nord și menținută hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central), con st ată: La 25 ianuarie 2021, SC ,,Biroul-Grup” SRL, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
În motivarea acțiunii, SC ,,Biroul-Grup” SRL a indicat că, la 27 septembrie 2017, a încheiat cu CA „Gubceac Dmitrii” contractul de prestare a serviciilor juridice nr. 49. Obiect al contractului a constituit acordarea asistenței juridice în litigiul apărut anterior între SC „Biroul-Grup” SRL și Biroul Vamal Nord, și anume pregătirea cererii prealabile către Biroul Vamal Nord, iar ulterior și întocmirea cererii de chemare în judecată cu privire la contestarea actelor administrative și reprezentarea intereselor în instanța de judecată.
Astfel, ca urmare a respingerii cererii prealabile de către Biroul Vamal Nord, la 07 noiembrie 2017, SC „Biroul-Grup” SRL, reprezentată de avocatul Gubceac Dmitrii, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la contestarea actului administrativ, solicitând anularea deciziei de clasificare a mărfurilor nr. 1 din 09 august 2017 și a deciziei de regularizare nr. 167 din 18 septembrie 2017, emise de Biroul Vamal Nord. Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălti (sediul central) acțiunea depusă de SC „Biroul-Grup” SRL împotriva Biroului Vamal Nord cu 1 privire la contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Ulterior, prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost casată hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central) și emisă o nouă hotărâre prin care a fost anulată decizia de clasificare a mărfurilor nr. 1 din 09 august 2017, întocmită de colaboratorul vamal Angela Marin și decizia de regularizare nr. 167 din 18 septembrie 2017, întocmită de Biroul Vamal Bălți, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 iunie 2020, recursul declarat de Biroul Vamal Nord a fost respins și menținută decizia Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2019. A indicat că conform contractului de asistență juridică nr. 49 din 27 septembrie 2017, SC „Biroul-Grup” SRL și-a asumat angajamentul de a achita onorariul în mărime de 7000 lei, pentru acordarea asistenței juridice - avocatului Dmitrii Gubceac, pe care la și executat tot la ziua semnării contractului, fapt ce se atestă prin ordinul de plată nr. 338. A mai menționat că cheltuielile de asistență juridică suportate, nefiind solicitate, nu au fost încasate de instanța de judecată la examinarea cauzei.
SC „Biroul-Grup” SRL a mai menționat că nu optează pentru încasarea cheltuielilor de judecată conform unui tarif orar, dar pentru încasarea cheltuielilor suportate în general pentru întreaga perioadă a desfășurării procesului. De către avocatul Dmitrii Gubceac în acest sens a fost emis actul de primire-predare a serviciilor juridice din 30 iunie 2020, unde ultimul descrie acțiunile desfășurate. În ședința de judecată, SC „Biroul-Grup” SRL a solicitat încasarea de la pârâtul Biroul Vamal Nord a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 lei, ținând cont de volumul de lucru efectuat de către avocat, perioada examinării cauzei, aproximativ 3 ani, și complexitatea acesteia. Prin hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central) acțiunea civilă a fost admisă integral.
A fost încasată de la Biroul Vamal Nord în beneficiul SC „Biroul-Grup” SRL suma de 7 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin decizia din 23 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat de Biroul Vamal Nord și menținută hotărârea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central). Pentru a decide astfel, instanțele au reținut în hotărârile sale, că în conformitate cu practica CEDO și prevederile art.96 alin.(1) Cod de procedură civilă, conform pct.15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților din RM nr.2 din 30 martie 2012, cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.
Astfel, instanțele au conchis că cerința SC „Biroul-Grup” SRL privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 000 de lei este întemeiată, și urmează să fie încasată de la partea care a pierdut procesul - Biroul Vamal Nord, deoarece sunt cheltuieli reale, necesare și în cuantum rezonabil, având în vedere volumul de muncă efectuat și complexitatea cauzei. La 12 noiembrie 2021, Biroul Vamal Nord a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 23 septembrie 2021, solicitând admiterea recursului, casarea acesteia și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care 2 acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului, recurentul a invocat că atât instanța de apel, cât și prima instanță au aplicat eronat normele de drept material, iar concluziile sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 23 septembrie 2021, expediată părților la 02 noiembrie 2021 și recepționată de Biroul Vamal Nord la 09 noiembrie 2021 (f.d.83). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Biroul Vamal Nord, inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de către Biroul Vamal Nord, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict 3 prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarat de către Biroul Vamal Nord. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Biroul Vamal Nord. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.