2ra-1903/21 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor

Dosarul nr. 2ra-1903/21

2-19160799-01-2ra-26112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

12 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Iulia Novac,

reprezentată de avocatul Andrian Guțanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Socolov

împotriva Iuliei Novac cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Socolov Ivan, a fost casată hotărârea din 24 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o hotărâre nouă,

constată:

La data de 02 octombrie 2019, Ivan Socolov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Iuliei Novac cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere pentru copilul minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 01 martie 2018, a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Iuliei Novac, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Ciocana cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor XXXXX, născută la XXXXX. Novac Iulia a înaintat acțiune

reconvențională cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea

pensiei de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

A menționat că pe parcursul examinării cauzei în fond, părțile au convenit asupra

încheierii unei tranzacții de împăcare, care a fost confirmată prin încheierea din

27 noiembrie 2018, potrivit căreia dânsul renunță la pretențiile din cererea de chemare

în judecată depusă împotriva Iuliei Novac privind stabilirea domiciliului copilului

1

minor și acceptă ca copilul minor XXXXX să fie stabilit cu domiciliu împreună cu

mama Novac Iulia. De asemenea, potrivit tranzacției Novac Iulia renunță parțial la

pretenții, iar, dânsul acceptă să achite pensia pentru întreținerea copilului minor în

mărime fixă, a câte 1250 de lei, în fiecare lună, pînă la împlinirea de către fiica XXXXX

a vîrstei de 18 ani, începând cu data depunerii acțiunii reconvenționale. Părțile au

convenit că pensia de întreținere se va efectua prin completarea contului bancar curent

al Iuliei Novac, lunar până la data de 5 a fiecărei luni. Totodată, dacă dânsul încalcă

vreuna din obligațiile sale din tranzacție din orice motiv, Novac Iulia este îndreptățită

să se adreseze instanței de judecată privind încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor în cuantum de 3500 de lei lunar, prin solicitarea de a elibera titlu executoriu în

acest sens.

Reclamantul a susținut că după încheierea tranzacției, a purces la îndeplinerea

acesteia, acordând tot timpul liber copilului, ocupându-se de întrebări ce țin de sănătatea

acestuia.

A afirmat că, deoarece de unul singur se ocupa de copil, în urma înțelegerii cu

pârâta, au convenit ca să achite mai tîrziu plata pensiei pentru întreținerea copilului

stabilită prin tranzacția de împăcare în mărime de 1250 de lei lunar, întrucât suportă de

unul singur cheltuielile ce țin de întreținerea copilului, procurarea hainelor, produselor

alimentare, jucării, investigații medicale.

A notat că la 08 mai 2019, Novac Iulia s-a adresat cu cerere la Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat eliberarea titlului executoriu potrivit

încheierii instanței din 27 noiembrie 2018, iar în baza acestei cereri, de către instanța

de judecată a fost eliberat titlul executoriu, prin care s-a hotărât încasarea din contul

dânsului în beneficiul Iuliei Novac a pensiei de întreținere în mărime de 3500 de lei

lunar pentru întreținerea copilului minor.

Ivan Socolov a susținut că nu a fost înștiințat despre depunerea cererii și eliberarea

unui titlu executoriu.

A declarat că la 20 mai 2019, a transferat pe contul Iuliei Novac suma de 6250 de

lei, adică pensia de întreținere pentru 5 luni, ceea ce se confirmă prin ordinul de încasare

a numerarului nr. 38055 din 20 mai 2019. Documentul executoriu a fost transmis spre

executare executorului judecătoresc Cogîlnicianu Victor, care, începând cu luna august

2018, încasează de la dânsul suma de 3500 de lei, iar, până la moment s-ar fi acumulat

o datorie de 49 000 de lei.

Reclamantul a susținut că, deoarece situația materială i s-a înrăutățit, nu are

posibilitatea de a achita o sumă atât de mare pentru pensia de întreținere în mărime de

3500 de lei lunar. Potrivit certificatului eliberat de e SRL „ANDEGRI”, este angajat în

funcție de muncitor, tâmplar, tapițar mobilă, conform contractului de muncă din

15 iulie 2019 și a ordinului de angajare nr. 29 din 15 iulie 2019, iar, salariul pentru luna

iulie 2019 a constituit 2727,27 de lei și pentru luna august – 2 909 lei.

Ivan Socolov a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru

copilul minor, prin încasarea din contul său în beneficiul Iuliei Novac a pensiei de

2

întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de 1/4 din salariu până la atingerea

majoratului.

Prin hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Ivan Socolov a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 iunie 2020 Ivan Socolov, reprezentat de avocatul Silvia Bajurean, a declarat

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

din 24 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ivan Socolov și a fost casată hotărârea din 24 iunie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă

Ivan Socolov a fost admisă parțial. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere

încasat de la Ivan Socolov în beneficiul Iuliei Novac pentru întreținerea copilului minor

XXXXX, stabilită prin încheierea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și s-a încasat de la Ivan Socolov în beneficiul Iuliei Novac pensia pentru

întreținerea copilului minor în mărime de 2000 de lei lunar, începând cu data de 02

octombrie 2019. Totodată, s-a încasat de la Socolov Ivan în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 540 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit informației Biroului

național de statistică, minimul coșului de consum pentru copiii cu vârstă de 1-7 ani,

constituie 1682,90 de lei. În ședința de judecată în ordine de apel, Ivan Socolov a

comunicat că este dispus să achite suma de 1250 de lei lunar cu titlu de pensie de

întreținere pentru copilul minor, comunicând că la moment deja nu mai este angajat în

câmpul de muncă.

Curtea de Apel Chișinău, conducându-se de dreptul copilului de a beneficia de o

întreținere corespunzătoare, precum și de interesele acestuia, a conchis că suma de 2000

de lei lunar, reprezintă o sumă reală și necesară și nu este în detrimentul apelantului, or,

această sumă, platibilă lunar, pentru întreținerea unui copil cu vârsta cuprinsă între 1-7

ani, având în vedere și obligația celuilalt părinte de a-și întreține copilul, corespunde în

mod real nevoilor copilului minor și necesităților de întreținere ale acestuia.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță greșit a apreciat

circumstanțele cauzei și nu a ținut cont că salariul mediul al lui Ivan Socolov constituia

2800 de lei, iar, suma de 3 500 lei este o sumă împovărătoare pentru acesta, ultimul

acumulând datorii la plata pensiei de întreținere în sumă de 44 608 lei, fapt ce se atestă

prin certificatul executorului judecătoresc Cogîlnicean Victor.

La data de 15 noiembrie 2021 Iulia Novac, reprezentată de avocatul Andrian

Guțanu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este nemotivată și

instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

3

Reprezentantul recurentei a indicat că prin semnarea tranzacției de împăcare,

intimatul și-a exprimat acordul de a achita pensia de întreținere în cuantumul și modul

stabilit de părți.

A afirmat că principiul autorității lucrului judecat împiedică nu numai judecarea

din nou a unui proces terminat, având același obiect, cauză și aceleași părți, chiar cu

poziția procesuală inversată, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în

sensul că drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie

contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces.

Consideră că instanța de apel a aplicat în mod eronat normele de drept material,

ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, prin urmare, faptele relatate justifică

casarea deciziei recurate, or, menținerea acesteia, în condițiile enunțate, constituie o

încălcare a drepturilor și intereselor recurentei și ale copilului minor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 09 iunie 2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa electronică a

avocatului Andrian Guțanu la data de 14 septembrie 2021 (f.d. 119, volumul I).

Astfel, recursul declarat la 15 noiembrie 2021 este în termen.

La data de 25 noiembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

intimatului Ivan Socolov (f.d. 10, 12 volumul II), cu înștiințarea despre depunerea

referinței.

Prin referința depusă la 20 decembrie 2021, Ivan Socolov a solicitat considerarea

recursului ca inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

4

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Iulia Novac, reprezentată de

avocatul Andrian Guțanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Iulia

Novac, reprezentată de avocatul Andrian Guțanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Iulia Novac, reprezentată de avocatul Andrian Guțanu, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Iulia Novac, reprezentată de avocatul Andrian Guțanu, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6