3r-405/21 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

3r-405/21 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-405/21

2-20108287-01-3r-23122021

Instanța de fond: Judecătoria Bălți sediul central – V. Schibin

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Grumeza, D. Corolevschi, D. Stănilă

DECIZIE

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Irina Gîscă, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Irina Gîscă

împotriva Consiliului municipal Bălți, Primarului municipiului Bălți, Primăriei

municipiului Bălți, persoane terțe Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ-

Comunală Bălți”, Lilia Malimon, Sergiu Focșa cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ,

împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin

care s-a declarat inadmisibil apelul, depus de către Irina Gîscă, reprezentată de avocatul

Iulian Paciurca, din motivul depunerii apelului tardiv,

constată:

La 04 septembrie 2020 Irina Gîscă, prin intermediul avocatului Iulian Paciurca, a

depus acțiune către Consiliul mun. Bălți, Primarul mun. Bălți, Primăria mun. Bălți,

persoane terțe ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, Lilia Malimon, Sergiu Focșa,

solicitând obligarea eliberării actului administrativ cu privire la reconfirmarea

ordinului nr.006196 din 06 septembrie 1997 de repartizare a spațiului locativ pe numele

Irinei Gîscă, în componența familiei sale formată din 3 membri.

Prin hotărârea din data de 25 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a

respins acțiunea înaintată de Irina Gîscă împotriva Consiliului mun. Bălți, Primarului

mun. Bălți, Primăriei mun. Bălți, persoane terțe ÎM „Gospodăria Locativ Comunală

Bălți”, Lilia Malimon, Sergiu Focșa privind obligarea reconfirmării ordinului de

repartiție. (f.d. 128)

La 20 octombrie 2021 avocatul Iulian Paciurca în interesele Irinei Gîscă a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din data de 25 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

central, solicitând repunerea apelului în termen, casarea hotărârii, emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.f. 136-137)

Prin încheierea din data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins

cererea cu privire la repunerea în termen a apelului, s-a declarat inadmisibil apelul

depus de către Irina Gîscă, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, din motiv că apelul

nu a fost depus în termenul stabilit de art. 232, alin. (1) din Codul administrativ.

( f.d.142-145)

1

La 13 decembrie 2021 avocatul Iulian Paciurca în interesele Irinei Gîscă a depus

recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea încheierii, repunerea apelului în termen. (f.d. 148-150)

În susținerea cererii cu privire la repunerea în termen a apelului avocatul Iulian

Paciurca a indicat că a omis termenul din motivul de incertitudine, deoarece instanța

de fond a expediat dispozitivul hotărârii participanților la proces în luna iulie 2021,

însă apelanta s-a familiarizat cu acesta la 06 octombrie 2021. Astfel, depășirea

termenului de depunere a apelului împotriva hotărârii contestate, stabilit de legiuitor și

acordat de instanța de judecată, este justificat și poate fi restabilit în condițiile unei

aprecieri obiective de către instanța de judecată.

Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare intimaților copia

recursului depus de către avocatul Iulian Paciurca în interesele Irinei Gîscă împotriva

încheierii din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu explicarea dreptului de a

depune referință. Însă, până la examinarea recursului nu au făcut uz de dreptul

procedural de a depune referințe referitor la argumentele recursului.

În corespundere cu articolul 241, alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 25 noiembrie 2021, a

notificat-o avocatului Iulian Paciurca la 30 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul

de recepție anexat la fila dosarului 147.

Instanța de recurs reține că avocatul Iulian Paciurca în interesele Irinei Gîscă s-a

conformat prevederilor legale și în termen a depus recursul împotriva încheierii din

data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis

examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților,

întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu

menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că la 04 septembrie 2020 Irina Gîscă a depus prezenta acțiune îndreptată

împotriva Consiliului mun. Bălți, Primarului mun. Bălți, Primăriei mun. Bălți,

persoane terțe ÎM „Gospodăria Locativ Comunală Bălți”, Lilia Malimon, Sergiu Focșa.

Judecătoria Bălți, sediul central prin hotărârea din data de 25 iunie 2021 a respins

2

acțiunea înaintată de Irina Gîscă. (f.d. 128)

La 20 octombrie 2021 avocatul Iulian Paciurca în interesele Irinei Gîscă a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din data de 25 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți sediul

central, solicitând repunerea apelului în termen, casarea hotărârii, emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea acțiunii. (f.d. 136-137)

Prin încheierea din data de 25 noiembrie 2021 Curtea de Apel Bălți a respins

cererea cu privire la repunerea în termen a apelului, a declarat inadmisibil apelul depus

de către Irina Gîscă, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, din motiv că apelul nu a

fost depus în termenul stabilit de art. 232, alin. (1) din Codul administrativ. (f.d.142-

145)

Avocatul Iulian Paciurca a criticat soluția instanței de apel, indicând că termenul

de depunere a apelului a fost omis din motive justificate.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Bălți, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele

de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul

temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea

cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și

obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către

participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea

dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale,

cu survenirea efectelor negative.

Astfel, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul

se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1).

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.

Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii

termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de

apel.

Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în

care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament de

bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Astfel, Irina Gîscă și reprezentantul acesteia trebuiau să facă uz de toate drepturile

sale procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească pronunțată asupra

fondului cauzei.

Din materialele dosarului rezultă că hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central a

fost pronunțată la data de 25 iunie 2021. Avocatul Iulian Paciurca, acționând în

3

interesele Irinei Gîscă, a depus apel împotriva acesteia abia la 20 octombrie 2021, prin

urmare nu a depus apelul în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul

administrativ.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Colegiul consideră că, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ

avocatul Iulian Paciurca, inițiind acțiune în instanța de judecată în interesele Irinei

Gîsca, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă să se

intereseze de soarta dosarului și să depună apelul în termen. Această acțiune procesuală

era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la

instanță și declararea în termen a căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu

de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1)

coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza

Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților

de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului, ori

neprezentarea reclamantei și a reprezentatului acesteia la pronunțarea dispozitivului

hotărârii din data de 25 iunie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul central, nu constituie

motiv viabil de omitere a termenului procedural de declarare a apelului.

Avocatul Iulian Paciurca în interesele Irinei Gîscă prin apelul nemotivat depus la

data de 20 octombrie 2021 a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului.

În conformitate cu prevederile art. 65, alin. (1) din Codul administrativ dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Din conținutul normei de drept sus-citate rezultă că partea, care a omis termenul,

poate fi repusă în acest drept din motive ce nu-i pot fi imputate acesteia. În speță,

reclamanta și avocatul acesteia au omis termenul ca urmare a inacțiunilor sale, ori

inițiind acțiune în judecată nu s-au interesat de soluția adoptată în speță și au depus

apel nemotivat peste aproape patru luni de la momentul pronunțării hotărârii.

Conform art. 47 alin. (3) din Codul administrativ culpa reprezentantului

împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru

exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și

evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și

se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept

distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar

constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și

respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în

particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

4

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel

întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Irina Gîscă, reprezentată de

avocatul Iulian Paciurca împotriva hotărârii din data de 25 iunie 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul central.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase

profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Irina Gîscă, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca.

Se menține încheierea din data de 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Irina Gîscă împotriva

Consiliului municipal Bălți, Primarului municipiului Bălți, Primăriei municipiului

Bălți, persoane terțe Întreprinderea Municipală „Gospodăria Locativ-Comunală Bălți”,

Lilia Malimon, Sergiu Focșa cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5