2ac-226/21 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

2ac-226/21 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2ac-226/2021

ÎNCHEIERE

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând cererea depusă de Larisa Popovici, reprezentată de avocatul Vasile

Lungu, cu privire la strămutarea spre o instanță de același grad, pentru judecare în

ordine de apel, a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugen

Popovici împotriva Larisăi Popovici cu privire la desfacerea căsătoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de Larisa

Popovici împotriva lui Eugen Popovici cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor, precum și a cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea copilului

minor și compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 19 mai 2020, Eugen Popovici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Larisăi Popovici, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate cu Larisa

Popovici, la 13 septembrie 2008, înregistrată la Oficiul Stare Civilă Fălești, sub nr.

106 și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 02 septembrie 2020, prin intermediul poștei (f.d.23), Larisa Popovici a

depus cerere reconvențională, contrasemnată de avocatul Vasile Lungu, împotriva

lui Eugen Popovici, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate cu Eugen Popovici, la

13 septembrie 2008, înregistrată la Oficiul Stare Civilă Fălești, sub nr. 106,

determinarea domiciliului copilului minor XXXXX Popovici, născut la XXXXX cu

mama Larisa Popovici, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

XXXXX Popovici, născut la XXXXX, în mărime de ¼ din salariu și/sau alte

venituri, începând cu 02 septembrie 2020 până la atingerea majoratului, încasarea

sumei de 1400 de euro, ce reprezintă 50% din valoarea contractului încheiat la 26

iunie 2020 între Liceul teoretic „Orizont” și Larisa Popovici și încasarea cheltuielilor

de judecată, inclusiv taxa de stat, precum și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 5000 de lei.

Prin încheierea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

s-a restituit capătul de cerere cu privire la încasarea cheltuielilor suplimentare pentru

întreținerea copilului minor; s-a respins cerința cu privire la scutirea de la plata taxei

de stat pentru depunerea cererii reconvenționale; nu s-a dat curs cererii

reconvenționale și s-a acordat termen până la 26 octombrie 2020 pentru plata taxei

de stat în sumă de 40 de lei pentru capătul de cerere de desfacere a căsătoriei și în

sumă de 100 de lei pentru determinarea domiciliului copilului minor.

1

Prin încheierea protocolară din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, s-a primit spre examinare cererea reconvențională concomitent cu

cererea inițială.

Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul

declarat de Larisa Popovici, reprezentată de avocatul Vasile Lungu și s-a casat

încheierea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în partea

restituirii cererii privind încasarea cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea

copilului minor, cu remiterea în aceeași instanță, în același complet la etapa primirii

pe rol.

Prin încheierea din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

respins cerința avocatului reclamantului Eugen Popovici, Ludmila Ouș, cu privire la

separarea pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor suplimentare pentru

întreținerea copilului minor, formulată în cadrul cererii reconvenționale depuse de

Larisa Popovici împotriva lui Eugen Popovici.

Prin încheierea din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

primit în procedura cerința cu privire la încasarea cheltuielilor suplimentare de

studii, formulată în cadrul cererii reconvenționale depuse de Larisa Popovici

împotriva lui Eugen Popovici.

Prin hotărârea din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

admis parțial atât acțiunea de bază, cât și cererea reconvențională și s-a desfăcut

căsătoria încheiată între Eugen Popovici și Larisa Popovici (anterior Gherbovțan),

la 13 septembrie 2008, înregistrată la OSC Fălești sub nr. 106 la 13 septembrie 2008;

s-a încasat de la Larisa Popovici și Eugen Popovici taxa de stat pentru eliberarea

certificatului de divorț în cuantum de 100 de lei de la fiecare; s-a determinat

domiciliul copilului minor comun XXXXX Popovici, născut la XXXXX, cu mama

Larisa Popovici; s-a încasat de la Eugen Popovici în beneficiul Larisei Popovici

pensia de întreținere a copilului minor comun, XXXXX Popovici, născut la

XXXXX, în mărime de ¼ din toate veniturile sale, lunar începând cu 02 septembrie

2020 și până la atingerea majoratului de către copil; totodată, s-a indicat că hotărârea

în partea încasării pensiei de întreținere urmează a fi executată imediat, titlul

executoriu urmând a fi eliberat la cererea reclamantei; s-a încasat de la Larisa

Popovici în beneficiului lui Eugen Popovici cheltuielile de judecată pentru asistență

juridică în sumă de 2000 de lei; în rest, au fost respinse ca fiind nefondate cerințele

înaintate atât acțiunea de bază, cât și cea reconvențională.

La 29 aprilie 2021, prin intermediul poștei (f.d.97), Larisa Popovici,

reprezentată de avocatul Vasile Lungu, a depus cerere de apel (nemotivat) împotriva

hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea respingerii cerinței cu

privire la încasarea cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea copilului minor și

a cheltuielilor de judecată, examinarea cauzei în fond cu emiterea unei noi hotărâri

pe aceste capete de cerere.

La 04 august 2021, Larisa Popovici, reprezentată de avocatul Vasile Lungu, a

înregistrat apel motivat împotriva hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central.

Prin încheierea din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat

spre examinare apelul declarat de Larisa Popovici împotriva hotărârii din 30 martie

2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a intentat procedura de apel.

2

La 23 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.132-136), Larisa

Popovici, reprezentată de avocatul Vasile Lungu, a depus cerere în temeiul art. 43

alin.(2) lit.f) Cod de procedură civilă, solicitând strămutarea la o altă instanță de

judecată egală în grad pentru examinarea apelului declarat de Larisa Popovici

împotriva hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

În motivarea cererii de strămutare s-a invocat că, apelul declarat împotriva

hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, urmează a fi

strămutat la o altă instanță de judecată egală în grad, pentru examinarea obiectivă și

imparțială a litigiului, din considerentul că, avocatul intimatului este Ludmila Ouș,

care a activat anterior în funcția de judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău, iar

intimatul este angajat al Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Totodată, a menționat că, solicitarea de strămutare este dictată de faptul că

există o bănuială rezonabilă precum că completul de judecată format din președintele

completului, judecătorul Maria Guzun, judecători Ala Malîi și Ina Dutca, desemnat

să examineze apelul declarat împotriva hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central, va fi părtinitor, având anterior calitatea de judecător a

Ludmilei Ouș în cadrul aceleiași instanță de judecată. Astfel, pentru excluderea a

oricărei suspiciuni, bănuieli, a considerat oportun strămutarea cauzei.

Cu referire la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, a indicat

că principiile cu privire la independența justiției au menirea de a asigura și de a

promova independența justiției. Principiile sunt menite să stabilească standarde

pentru conduita etică a judecătorilor. Rostul lor este de a-i ghida pe judecători și de

a oferi corpului judiciar un cadru de reglementare a conduitei judiciare. Aceste

principii au de asemenea menirea de a-i ajuta pe membrii puterii executive și ai

puterii legislative, precum avocați și publicul în general să înțeleagă mai bine și să

sprijine membrii puterii judiciare. Aceste principii pornesc de la premisa că

judecătorii sunt responsabili de conduita lor în fața unor instituții anume create

pentru a asigura respectarea standardelor judiciare, instituții ce sunt ele însele

independente și imparțiale și de la premisa că aceste principii au fost stabilite pentru

a completa regulile legale și deontologice existente față de care judecătorii sunt

supuși și nu să le substituie.

Independența justiției este premisa statului de drept și o garanție fundamentală

a procesului echitabil. În consecință, judecătorul va apăra și va servi ca exemplu de

independență a justiției, atât sub aspect individual, cât și sub aspect instituțional.

Imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare. Ea

privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul prin care se ajunge la aceasta.

De asemenea, a indicat că, la nivel național Codul de etică și de conduită

profesională al judecătorului, aprobat prin hotărârea Adunării Generale a

Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015, este cel care reglementează principiul

imparțialității.

La fel, în susținerea cererii privind strămutarea cauzei s-a referit la practica

Curții Europene a Drepturilor Omului care s-a pronunțat despre imparțialitatea

judecătorilor, în cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, hotărârea din 15

decembrie 2005, § 121), au fost rezumate principiile care reies din jurisprudența sa

cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești. Curtea a reiterat, în primul rând,

că într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele

judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul

3

procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența

sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau

părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel,

Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție

între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, adică

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie

2003, 57067/00). În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui

complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această

privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar

împotriva Spaniei și Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o

anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial,

punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar

nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată

(a se vedea Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva

Elveției). În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea

trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea

personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire

sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. În acest sens, s-a

reținut că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat

demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat imparțial până la

proba contrariului” (Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, pct.

58).

Studiind materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei

civile spre o altă instanță de același grad pentru judecare în ordine de apel, din

următoarele considerente.

Inițial Colegiul notează că, prezenta cauză civilă se află spre judecare în Curtea

de Apel Chișinău în ordine de apel ca urmare a contestării cu apel a hotărârii din 30

martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, de către Larisa Popovici,

reprezentată de avocatul Vasile Lungu (f.d.95-97, 107-109).

Prin cererea formulată în temeiul art. 43 alin.(2) lit.f) Cod de procedură civilă,

Larisa Popovici, reprezentată de avocatul Vasile Lungu, în esență, a pretins că

avocatul intimatului, Ludmila Ouș, anterior a activat în funcția de judecător în cadrul

Curții de Apel Chișinău, iar intimatul este angajat al Judecătoriei Orhei, sediul

Central, precum și că, solicitarea de strămutare este dictată de faptul că există o

bănuială rezonabilă precum că completul de judecată format din președintele

completului, judecătorul Maria Guzun, judecătorii Ala Malîi și Ina Dutca, desemnat

să examineze apelul declarat împotriva hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central, va fi părtinitor, având anterior calitatea de judecător a

Ludmilei Ouș în cadrul aceleiași instanțe de judecată.

4

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit.f) Cod de procedură civilă, instanța

strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.;

În temeiul alineatului 4 al aceluiași articol, strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Pornind de la premisa că temeiul instituit la art. 43 alin.(2) lit. f) Cod de

procedură civilă se bazează pe necesitatea diminuării atitudinii părtinitoare a

judecătorilor, precum și că acest temei nu are legătură cu cazurile de

incompatibilitate sau de recuzare a judecătorilor, Colegiul accentuează că, Larisa

Popovici, prin intermediul avocatului Vasile Lungu, nu a adus instanței anumite

rațiuni obiective din care s-ar deduce o eventuală părtinire a judecătorilor Curții de

Apel Chișinău.

Or, Larisa Popovici, reprezentată de avocatul Vasile Lungu, a pretins că

completul de judecată a Curții de Apel Chișinău, format din președintele

completului, judecătorul Maria Guzun, judecători Ala Malîi și Ina Dutca, desemnat

să examineze apelul declarat împotriva hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central, va fi părtinitor, având anterior calitatea de judecător al

Ludmilei Ouș, avocatul intimatului.

Aici Colegiul precizează că, prin fișa de repartizare a dosarului, la 02

septembrie 2021, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,

în temeiul dispoziției Curții de Apel Chișinău nr. 29 din 22 iulie 2021, cauza a fost

repartizată repetată judecătorului Ion Țurcan (f.d.112), care este membru al

completului de judecată nr.3, constituit inclusiv din judecătorii Ana Panov și Liuba

Pruteanu, conform dispoziției nr. 48 din 30 decembrie 2020 a Președintelui Curții de

Apel Chișinău (extras, f.d.113).

Astfel, încheierea din 09 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a acceptat spre examinare apelul declarat de Larisa Popovici împotriva hotărârii

din 30 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a intentat procedura

de apel, a fost pronunțată de completul de judecată constituit din judecătorii: Ana

Panov, președinte, judecători Liuba Pruteanu și Ion Țurcan (f.d.114).

Subsecvent, judecătorii Curții de Apel Chișinău, Maria Guzun, Ala Malîi și Ina

Dutca, nu sunt membri ai completului de judecată desemnat pentru examinarea

cauzei în ordine de apel

În altă ordine de idei, Colegiul notează că, temeiul de strămutare a cauzei

prevăzut la art. 43 alin.(2) lit. f) Cod de procedură civilă constituie un mijloc de

asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea cauzei civile. Circumstanțele

cauzei pot servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea

judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În

ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei poate avea loc

dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți

judecătorii.

Alegațiile redate în cererea de strămutare nu pot motiva părtinirea judecătorilor

Curții de Apel Chișinău, Maria Guzun, Ala Malîi și Ina Dutca, în sensul pretins, în

situația în care aceștea nici nu sunt membri ai completului de judecată ce urmează a

examina cauza civilă în ordine de apel. Or, dosarul a fost supus unei repartizări

repetate la 02 septembrie 2021, conform dispoziției Curții de Apel Chișinău nr. 29

din 22 iulie 2021 (f.d.112), fiind desemnat un alt complet de judecată.

5

La fel, nu poate servi ca temei de admitere a cererii de strămutare nici faptul

deținerii anterior a funcției de judecător de către Ludmila Ouș, avocatul intimatului

Eugen Popovici, precum nici faptul că ultimul este angajat al Judecătoriei Orhei,

sediul Central, în situația în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu

atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili

și se supun numai legii și iau decizii în mod independent și imparțial și acționează

fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau

indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Or, aceste criterii caracteristice judecătorului, purtător al puterii judecătorești,

sunt menționate expres în art. 1 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544

din 20 iulie 1995.

De asemenea, Colegiul relevă că, nu există motive întemeiate, justificate prin

probe concludente, pertinente, ce ar putea arăta la eventuale bănuieli de nepărtinire

a judecătorilor prin prisma circumstanțelor cauzei sau de calitatea participanților la

proces la examinarea cauzei în ordine de apel, în sensul pretins.

Însăși cauza civilă se află spre examinare în ordine de apel în procedura unui

complet de trei judecători, constituit în conformitate cu art. 46 alin. (2) Cod de

procedură civilă, care prevede expres că în instanță de apel, cauzele se judecă de un

complet compus dintr-un judecător (președinte al ședinței) și alți doi judecători.

Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind parțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

Concomitent, art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului

judiciar” redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va

decide în problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în

conformitate cu legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune,

amenințare sau interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice

motiv”. Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât

să păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

De altfel, însăși Larisa Popovici, în numele căreia acționează avocatul Vasile

Lungu, în cererea de strămutare s-a referit inclusiv la Principiile de la Bangalore,

precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind

imparțialitatea judecătorilor, din care este evident că bănuială este decisivă dacă este

obiectiv justificată.

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare

formulată de către Larisa Popovici, reprezentată de avocatul Vasile Lungu, cu

restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău pentru judecare în ordine de apel.

În conformitate cu art. 43 alin.(2) lit.f), alin.(4), art. 269-270 Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Larisa Popovici, reprezentată de avocatul Vasile

Lungu, cu privire la strămutarea spre o instanță de același grad, pentru judecare în

ordine de apel, a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugen

6

Popovici împotriva Larisăi Popovici cu privire la desfacerea căsătoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de Larisa

Popovici împotriva lui Eugen Popovici cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor, precum și a cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea copilului

minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

Se restituie Curții de Apel Chișinău prezenta cauză civilă pentru judecare în

ordine de apel.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7