3ra-1162/21 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1162/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Pavel Bolgari,

la acțiunea în contencios administrativ depusă de către Pavel Bolgari împotriva

Primăriei satului Ghidighici și Consiliului sătesc Ghidighici cu privire la constatarea

ilegalității și abrogarea pct. 2 din anexa nr. 5 a deciziei nr. 1/1 din 16 ianuarie 2018

„Cu privire la aprobarea bugetului satului Ghidighici pe anul 2018 în a doua lectură”,

împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Pavel Bolgari și s-a menținut hotărârea din 26

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La data de 04 martie 2019 Pavel Bolgari a depus acțiune în instanța de

judecată împotriva Primăriei satului Ghidighici și Consiliului sătesc Ghidighici, prin

care a solicitat constatarea ilegalității pct. 2 din anexa nr. 5 a deciziei Consiliului

sătesc Ghidighici nr. 1/1 din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului

satului Ghidighici pe anul 2018 în a doua lectură”, anularea pct. 2 din anexa nr. 5

a deciziei Consiliului sătesc Ghidighici nr. 1/1 din 16 ianuarie 2018 „Cu privire la

aprobarea bugetului satului Ghidighici pe anul 2018 în a doua lectură”, încasarea

sumei de 750 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, aflându-se în litigiu de judecată

cu Primăria satului Ghidighici, pe faptul refuzul eliberării certificatului de urbanism

în modul prevăzut de legislația ce guvernează domeniul de autorizare a lucrărilor de

construcție, în ședința de judecată din 20 noiembrie 2018, reprezentantul primarului,

a prezentat decizia Consiliului sătesc Ghidighici cu nr. 1/1 din 16 ianuarie 2018 „Cu

privire la aprobarea bugetului satului Ghidighici pe anul 2018 în a doua lectură”.

Potrivit acestei decizii, la pct. 2 din anexa nr. 5, este stabilită plata pentru

emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare,

pentru anul calendaristic 2018.

1

A specificat că anume această decizie a servit temei pentru a încasa suma de

800 lei pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, la cerința sa.

Reclamantul consideră că acest act administrativ este emis cu încălcarea

normelor legale, ca fiind nemotivat și lipsit de temei juridic conform Legii privind

autorizarea lucrărilor de construcție nr.163 din 09 iulie 2010, și anume, în sensul

încasării sumei exagerate de 800 lei pentru eliberarea certificatului de urbanism, care

depășește cu mult suma de 50 lei, prevăzută de lege.

Potrivit art. 27 alin. (2) din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție

nr. 163 din 09 iulie 2010, pentru emiterea certificatului de urbanism pentru

proiectare sau a certificatului de urbanism informativ, solicitantul (beneficiarul) va

achita plata stabilită anual prin decizia consiliului local ce nu va depăși suma de 50

de lei.

Totodată, art. 3133 din Codul contravențional instituie răspunderea

contravențională pentru excesul de putere privind actele permisive. Astfel, alin. (1)

indică că tergiversarea nemotivată și/sau depășirea perioadei de timp stabilite de lege

pentru eliberarea actului permisiv, precum și eliberarea actului permisiv pe un

termen de valabilitate mai mic decât termenul prevăzut de Nomenclatorul actelor

permisive se sancționează cu amendă.

Potrivit Nomenclatorului actelor permisive, anexa nr. 1 a Legii nr. 160 din 22

iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător prețul

pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare este fixat în mărime de

50 lei, fără a face specificarea tipului de construcții.

În scopul soluționării cazului pe cale extrajudiciară, la data de 12 decembrie

2018 a adresat o cerere prealabilă față de Consiliul sătesc Ghidighici.

Prin răspunsul la cererea prealabilă nr. 02/1-32/541 din 02 ianuarie2019 a fost

informat că solicitările sale vor fi examinate în ședința consiliului.

Ulterior, prin scrisoarea nr. 02/1-32/541 din 01 februarie 2019 Consiliul sătesc

Ghidighici i-a comunicat că solicitarea sa despre modificarea sau anularea parțială a

deciziei Consiliului sătesc Ghidighici nr. 1/1 din 16 ianuarie 2018 a fost discutată la

ședința consiliului local din 11 ianuarie 2019, iar consilierii s-au expus asupra

imposibilității abrogării Deciziei menționate.

Mai mult, potrivit scrisorii nr. 1306/oTu-8 din 30 ianuarie 2019 Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat l-a informat că în urma controlului de

legalitate declanșat la sesizarea sa, decizia Consiliului sătesc Ghidighici nr. 1/1 din

16 ianuarie 2018, a fost notificată solicitându-se abrogarea pct. 2 din anexa nr. 5,

privind plata pentru emiterea certificatului de urbanism și a autorizațiilor de

construire/desființare. În aceste circumstanțe se constată cu certitudine că actul

administrativ, decizia Consiliului sătesc Ghidighici nr. 1/1 din 16 ianuarie 2018,

emisă de către Consiliul sătesc Ghidighici, este contrar prevederilor art. 27 din Legea

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, în

ceia ce ține de pct. 2 din anexa nr. 5, potrivit căruia s-a dispus încasarea unui preț

exagerat pentru eliberarea certificatului de urbanism și a autorizațiilor de construire,

fiindu-i încălcat dreptul la proprietate și siguranța raportului juridic în maniera bunei

respectări a legislației și a echității sociale.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de către Pavel Bolgari

2

împotriva Primăriei satului Ghidighici și Consiliului sătesc Ghidighici cu privire la

constatarea ilegalității și anularea pct. 2 din anexa nr. 5 a deciziei nr. 1/1 din 16

ianuarie 2018 „Cu privire la aprobarea bugetului satului Ghidighici pe anul 2018 în

a doua lectură”, încasarea sumei de 750 lei și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 76, 85-

91)

La data de 04 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul

232 din Codul administrativ, Pavel Bolgari, reprezentat de avocatul Lilian Timotin

a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 23 decembrie 2020 a depus

motivarea apelului.

Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel înaintată de către Pavel Bolgari și s-a menținut hotărârea din 26 octombrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 161,162-174)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Pavel Bolgari a depus recurs la

data de 04 august 2021 și la 16 decembrie 2021, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d. 174-180)

În motivarea recursului recurentul a indicat că atât instanța de fond, cât și

instanța de apel și-au întemeiat soluția de respingere a acțiunii în baza prevederilor

unor norme legale ce nu urmau a fi aplicate în prezenta speță, astfel interpretând în

mod eronat prevederile legii și respectiv au ignorat aplicarea prevederilor legii ce

urma a fi aplicată.

A mai indicat că atunci când instanțele fac referire la unele norme de drept, care

au considerat că sunt aplicabile speței, și anume, art. 9 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, pentru asigurarea

autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale elaborează, aprobă și

gestionează în mod autonom bugetele locale, având dreptul să pună în aplicare taxe

și impozite locale și să stabilească cuantumul lor în condițiile legii, însă fără a

corobora acestea cu prevederile art. 27 alin. (2) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 invocate de către

reclamant, normă care de fapt reprezintă o condiție la stabilirea cuantumului taxelor

pentru eliberarea certificatului de urbanism.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța constată că se

încadrează în prevederile articolului 245 din Codul administrativ.

În conformitate cu articolul 245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiția în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 iulie 2021.

La data de 04 august 2021 Pavel Bolgari a depus recurs nemotivat. (f.d. 176-

180)

Decizia motivată a fost notificată avocatului Lilian Timotin, care reprezintă

interesele lui Pavel Bolgari, la data de 18 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin

extrasul din e-mail „olesea.suduc@csj.md”. (f.d. 188)

3

Pavel Bolgari a depus recurs motivat la data de 16 decembrie 2021, fiind

respectat termenul instituit de legiuitor în art. 245 din Codul administrativ.

La data de 01 noiembrie 2021 și la 16 decembrie 2021 Curtea Supremă de

Justiție a expediat în adresa Primăriei și Consiliului sătesc Ghidighici copia

recursului declarat de către Pavel Bolgari.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Pavel Bolgari în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ, și anume, din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

4

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Pavel Bolgari.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Pavel Bolgari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5