3r-383/21 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- inadmisibilitatea actiunii, revendicarea unui drept prin activitatea administrativa
3r-383/21 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r-383/21
Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, G. Dașchevici, V. Negru
DECIZIE
22 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Valentin Ivanenco,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Valentin
Ivanenco împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Emil Bulat
cu privire la anularea parțială a actului administrativ,
împotriva încheierii din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către Valentin Ivanenco,
constată:
La data de 16 august 2021 Valentin Ivanenco a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Emil
Bulat, prin care a solicitat anularea în parte a hotărârii Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii nr. 368/32 din 22 decembrie 2020 „Cu privire la desemnarea
judecătorilor pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție în cadrul
judecătoriilor pentru perioada anilor 2021- 2023”, în partea ce ține de desemnarea
lui Emil Bulat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție în
Judecătoria Hîncești, sediul central, pentru perioadele 01 ianuarie 2021 - 31
decembrie 2022, 01 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2023.
În motivarea acțiunii a indicat că, în procedura judecătorului Judecătoriei
Hîncești, sediul central, Emil Bulat, se află la examinare cauza nr. 10-11/21 intentată
în baza plângerii depusă de dânsul în temeiul art. 313 din Codul de procedură penală.
În conformitate cu art. 151 alin. (2) din Legea privind organizarea
judecătorească nr. 514 din 06 iulie 1995 judecătorul de instrucție este numit de către
Consiliul Superior al Magistraturii cu consimțământul acestuia, la propunerea
președintelui instanței judecătorești, pentru un mandat de 3 ani.
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 368/32 din
22 decembrie 2020 „Cu privire la desemnarea judecătorilor pentru exercitarea
atribuțiilor judecătorului de instrucție în cadrul judecătoriilor pentru perioada anilor
2021- 2023” Emil Bulat a fost desemnat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului
de instrucție la Judecătoria Hîncești, sediul central, pentru perioadele 01 ianuarie
1
2021 - 31 decembrie 2022, 01 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2023.
Reclamantul a menționat că printr-o activitate administrativă a Consiliului
Superior al Magistraturii, manifestată prin desemnarea lui Emil Bulat în lipsa
acordului acestuia la funcția de judecător cu atribuții de judecător de instrucție i se
încalcă dreptul său la examinarea plângerii sale înaintate în baza art. 313 din Codul
de procedură penală de către o instanță instituită de lege.
Prin încheierea din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibilă acțiunea depusă de către Valentin Ivanenco împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii, persoană terță Emil Bulat cu privire la anularea parțială a
actului administrativ, în baza art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. (f.d.
63-67)
La data de 17 noiembrie 2021 Valentin Ivanenco a declarat recurs împotriva
încheierii din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu transmiterea cauzei la rejudecare.
(f.d. 68)
În motivarea recursului recurentul a menționat că instanța de apel neîntemeiat
a ajuns la concluzia că acțiunea nu corespunde exigențelor de admisibilitate. Prin
activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii, manifestată prin
clasificarea plângerilor înaintate în baza art. 313 din Codul de procedură penală ca
materiale confidențiale, se încalcă dreptul său la examinarea plângerii sale înaintate
în baza art. 313 din Codul de procedură penală în ședință publică, drept prevăzut la
art. 18 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia în toate instanțele
judecătorești ședințele sunt publice, Astfel, consideră că poate revendica o încălcare,
prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea
contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la data de 04 noiembrie 2021.
Astfel, Valentin Ivanenco s-a încadrat în termen, prin depunerea recursului la
data de 17 noiembrie 2021.
În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează
a fi respins, cu menținerea încheierii din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, din motivele ce succed.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a
recursului.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
Astfel, din actele cauzei rezultă că Valentin Ivanenco a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană
2
terță Emil Bulat, prin care a solicitat anularea în parte a hotărârii Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 368/32 din 22 decembrie 2020 „Cu privire la
desemnarea judecătorilor pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție
în cadrul judecătoriilor pentru perioada anilor 2021- 2023”, în partea ce ține de
desemnarea lui Emil Bulat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție
în Judecătoria Hîncești, sediul central, pentru perioadele 01 ianuarie 2021 - 31
decembrie 2022, 01 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2023.
Prin încheierea din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibilă acțiunea depusă de către Valentin Ivanenco împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii, persoană terță Emil Bulat cu privire la anularea parțială a
actului administrativ, în baza art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Din conținutul recursului, depus de către Valentin Ivanenco, rezultă că nu este
de acord cu încheierea din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, indicând
că s-a admis încălcarea dreptului de acces liber la justiție, dreptul la apărare, a
principiului oralității și nemijlocirii, contradictorialității, fiind privat de dreptul la un
proces echitabil, a examinării cererii într-un termen rezonabil, iar prin soluția dată
instanța a ignorat examinarea subiectului și obiectului acțiunii de importanță majoră
particulară dar și extinsă, lipsind de dreptul de a-și apăra drepturile vătămate.
Analizând argumentele recursului precum și argumentele indicate în
încheierea de inadmisibilitate a acțiunii în contestare instanța de recurs constată că
prima instanță corect a interpretat normele de drept material și procedural pertinente
speței, pronunțând o soluție justă și întemeiată.
În favoarea concluziei date se menționează următoarele.
În conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice
persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă
a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
În continuare, conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța
verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în
contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Alineatul (2) al aceluiași articol stipulează la lit. e) că, acțiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.
În sensul art. 17 din Codul administrativ drept vătămat este orice drept sau
libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate
administrativă.
Articolul 20 din Codul administrativ prevede că dacă printr-o activitate
administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest
drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la
care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.
Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Implicit speței, instanța de recurs atestă că Valentin Ivanenco a menționat în
cererea de recurs că prin emiterea actului administrativ, hotărârea Plenului
3
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 368/32 din 22 decembrie 2020 „Cu privire
la desemnarea judecătorilor pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție
în cadrul judecătoriilor pentru perioada anilor 2021- 2023”, în partea ce ține de
desemnarea lui Emil Bulat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție
în Judecătoria Hîncești, sediul central, pentru perioadele 01 ianuarie 2021 - 31
decembrie 2022, 01 ianuarie 2021 - 31 decembrie 2023, i s-a încălcat dreptul la
examinarea plângerii sale înaintată în baza art. 313 din Codul de procedură penală
în ședință publică stabilită prin prevederile art. 17 alin. (1) din Codul de procedură
penală.
Raportând normele de drept sus-indicate circumstanțelor cauzei, Completul
specializat, reieșind din dispozițiile art. 207 alin. (2) lit. e) în coroborare cu art. 39
alin. (2), art. 17 și art. 189 alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ, atestă că,
sesizarea instanței de judecată de către orice persoană care în opinia sa revendică
încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice,
fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere,
implică existența obligatorie a două condiții, și anume, existența vătămării unui
drept subiectiv recunoscut de lege a reclamantului și vătămarea dreptului său să fie
cauzat printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a
soluționa în termenul legal o cerere.
Raportând la caz cadrul legal pre-citat, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ, constată că, Valentin Ivanenco,
în acțiunea de contencios administrativ în contestare, nu a indicat expres vre-un drept
personal vătămat prin anularea în parte a actului solicitat. De fapt, obliecțiile sale se
referă la constituirea completului de judecată care examinează cauza penală în care
este vizat.
Totodată, se reține că Consiliul Superior al Magistraturii prin desemnarea lui
Emil Bulat pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție în Judecătoria
Hîncești, sediul central pentru perioadele 01 ianuarie 2021-31 decembrie 2022, 01
ianuarie 2021-31 decembrie 2021 în baza hotărârii nr. 368/32 din 22 decembrie 2020
„Cu privire la desemnarea judecătorilor pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului
de instrucție în cadrul judecătoriilor pentru perioada anilor 2021-2023”, a examinat
acordul lui Emil Bulat, prin care și-a exprimat consimțământul de a fi desemnat în
calitate de judecător de instrucție supleant la Judecătoria Hîncești, sediul central
pentru perioada 01 ianuarie 2021-31 decembrie 2023, fiind respectate prevederile
art. 151 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la organizarea judecătorească nr. 514 din
06 iulie 1995 și pct. 2 din Regulamentul privind procedura și condițiile de numire a
judecătorului de instrucție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 145/6 din 12 februarie 2013.
În susținerea acestui punct de vedere, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ învederează că pentru a pretinde apărarea pe
calea contenciosului administrativ al unui drept al său, potențialul reclamant
urmează să probeze că deține un asemenea drept, precum și faptul că acest drept i-a
fost încălcat prin activitatea administrativă, în condițiile în care art. 17 din Codul
administrativ, cu titlu de principiu inserează existența dreptului vătămat prin
activitatea administrativă. Or, în atare situație, pentru a contesta activitatea
autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actele
contestate, așa cum autoritățile acționează în regim de putere publică și asigură
activitatea statului în domeniul pentru care a fost format, iar pentru admisibilitatea
4
acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie revendicat de către
reclamant un drept propriu, condiție care la caz nu s-a confirmat.
La acest segment, completul invocă și jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara
victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare ale
probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente
niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH împotriva a
cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)]. Curtea a
subliniat că nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o ,,actio popularis” în scopul
interpretării drepturilor recunoscute în Convenție. Aceasta nu autorizează nici
persoanele particulare să se plângă în legătură cu o dispoziție de drept intern doar
pentru că aceștia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția
respectivă încalcă Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului
Unit).
Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, instanța de fond corect a
stabilit că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii conform Codului
administrativ, ori din acțiunea în contestare și solicitările lui Valentin Ivanenco nu
rezultă încălcarea prin actul administrativ sau prin activitatea administrativă a unui
drept al său prin prisma Codului administrativ.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din 04
noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este întemeiată, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul, cu menținerea încheierii instanței de fond.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide :
Se respinge recursul depus de către Valentin Ivanenco.
Se menține încheierea din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Valentin Ivanenco
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Emil Bulat cu privire
la anularea parțială a actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5