2ra-1105/21 — constatarea încălcării dreptului de proprietate asupra bunului imobil si repararea prejudiciului material si moral

2ra-1105/21 — constatarea încălcării dreptului de proprietate asupra bunului imobil si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1105/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. I. Păduraru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru)

DECIZIE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Taras Chih, reprezentat de către avocatul

Olga Ciobanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Taras Chih

împotriva Societății cu răspundere limitată „Servtrade Group”, intervenient

accesoriu lichidatorul Societății pe acțiuni „Crasmed”, Adrian Panciuc cu privire la

constatarea încălcării dreptului de proprietate asupra bunului imobil și repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Servtrade

Group”, a fost casată hotărârea din 02 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La 01 decembrie 2017 Taras Chih a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Servtrade Group” cu privire la constatarea încălcării dreptului de

proprietate asupra bunului imobil și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 24 iunie 2015 a fost semnat

contractul de vânzare-cumpărare nr. 3181 între SA „Crasmed”, în calitate de

vânzător și el, în calitate de cumpărător, prin care a fost înstrăinat bunul imobil și,

anume, construcția comercială amplasată în xxxx.

A menționat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare enunțat, a devenit

proprietar al imobilului din xxxx, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor

imobile.

1

A susținut că, până la 24 iunie 2015 bunul imobil respectiv a fost dat în

locațiune SRL „Servtrade Group” de către fostul proprietar SA „Crasmed” în baza

contractului de locațiune nr. 02/15 din 01 februarie 2015. Termenul locațiunii a fost

stabilit până la 31 decembrie 2015.

A afirmat că, având în vedere că, SA „Crasmed” în mod unilateral a reziliat

contractul de locațiune, iar SRL „Servtrade Group” nu a eliberat spațiile comerciale

din bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, SA „Crasmed” și el s-au adresat în instanța

de judecată, solicitând evacuarea forțată a SRL „Servtrade Group” din încăperile

ocupate în mod arbitrar și abuziv.

A relevat că, prin hotărârea din 28 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a

fost admisă acțiunea și a fost evacuată SRL „Servtrade Group” cu toate bunurile sale

din bunul imobil situat în xxxx.

A notat că, pe parcursul deja a 2,5 ani aproximativ de la momentul încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, el nu-și poate materializa dreptul de proprietate

recunoscut, astfel că, nu are acces în imobil și nu poate să-și desfășoare activitatea

după propria dorință, întâlnind nenumărate impedimente artificial create de către

SRL „Servtrade Group”.

A declarat că, utilizarea și exploatarea atributelor dreptului de proprietate în

lipsa unei justificări legale îi creează disconfort și îi încalcă în mod flagrant dreptul

de proprietate, drept garantat de art. 46 alin. (1) din Constituția RM, art. 316 alin. (2)

din Codul civil și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

A invocat că, prejudiciul cauzat în urma încălcării continue a dreptului său de

proprietate sub forma venitului ratat este evaluat la data depunerii prezentei cereri în

sumă de 180000 de lei, ceea ce reprezentă plata pentru locațiunea bunului imobil

pentru perioada 01 iulie 2015-01 decembrie 2017, cînd pârâtul nu a fost evacuat din

acest imobil, fapt care a împiedicat la realizarea dreptului de proprietate.

A mai invocat că, prin acțiunile sale ilegale, pârâtul îi creează o stare psiho-

emoțională nestabilă și care duce la imense retrăiri negative, disconfort emoțional,

dar și la afecțiuni psihice negative, care au un impact profund asupra stării sănătății,

acumulând zilnic doar stări de nevroză și stres.

A solicitat constatarea încălcării dreptului său de proprietate prin posesiune și

folosința ilegală de către pârâtul SRL „Servtrade Group” a bunului imobil și

încasarea de la pârât a sumei de 180000 de lei, cu titlu de prejudiciu material sub

forma venitului ratat, a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Taras Chih a depus o cerere, prin care a solicitat atragerea în proces

a lichidatorului SA „Crasmed”, Adrian Panciuc în calitate de intervenient accesoriu.

Prin încheierea protocolară din 28 septembrie 2-18 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, a fost atras în proces lichidatorul SA „Crasmed”, Adrian Panciuc în

calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 02 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Taras Chih, a fost constatată încălcarea

dreptului de proprietate al lui Taras Chih prin posesiune și folosință ilegală de către

SRL „Servtrade Group” a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx și au fost încasate din

2

contul SRL „Servtrade Group” în beneficiul lui Taras Chih suma de 180000 de lei,

cu titlu de prejudiciu material sub forma venitului ratat, suma de 5000 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral și suma de 5500 de lei, cu titlu de taxă de stat. În rest acțiunea a

fost respinsă.

La 31 mai 2019 SRL „Servtrade Group” a declarat apel nemotivat, iar la 30

octombrie 2019 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărâri prime instanțe și emiterea unei noi

hotărârii de respingere a acțiunii sau, după caz, trimiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către SRL „Servtrade Group”, a fost casată hotărârea primei

instanțe și a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

La 31 mai 2021 Taras Chih, reprezentat de către avocatul Olga Ciobanu, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, ilegală și pronunțată în contradicție cu prevederile legislației în

vigoare.

A menționat că, instanța de apel nu a reținut argumentele recurentului invocate

în referință, cît și în explicațiile date în ședința de judecată, care demonstrează

înafara oricărui dubiu rezonabil că, intimatul a încălcat dreptul de proprietate al

recurentului prin folosirea ilegală a spațiului comercial, care nu-i aparține și asupra

căruia nu deține nici un drept legal.

A susținut că, decizia instanței de apel se rezumă doar la reproducerea

generică a argumentelor intimatului, fără ca să dea o apreciere legală temeiurilor de

fapt și de drept invocate de către recurent la depunerea cererii de chemare în

judecată, făcând trimiterea la circumstanțe faptice care nu se referă la speța în cauză.

A afirmat că, instanța de apel a omis să dea apreciere faptului că, prin

hotărârea din 28 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea depusă

de către SA „Crasmed” și intervenientul principal Taras Chih și a fost evacuată SRL

„Servtrade Group” cu toate bunurile sale din bunul imobil situat în xxxx, fiind

eliberat în acest sens titlu executoriu. Astfel, prin decizia contestată, instanța de apel

a suprimat efectele hotărârii definitive și irevocabile enunțate, atribuind intimatului

o conotație legală a acțiunilor de violare a hotărârii din 28 martie 2017 a Curții de

Apel Chișinău.

A relevat că, instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a ținut cont de

prevederile art. 16 alin. (1) și 255 CPC și ale art. 70 alin. (1) din Codul de executare.

A notat că, recurentul a demonstrat că, pe parcursul aproximativ a 3 ani de la

momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, nu și-a putut materializa

dreptul de proprietate recunoscut, astfel că, nu avea acces în imobil și nu putea să-și

desfășoare activitatea după propria dorință, întâlnind nenumărate impedimente

artificial create de către SRL „Servtrade Group” în scopul utilizării frauduloase a

construcției care nu îi aparține și asupra cărora de jure nu avea absolut nici un drept,

fapt reținut de către prima instanță în mod corect.

3

A declarat că, prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul central, a fost respinsă acțiunea depusă de către Ludmila Iurașco, Vadim

Cornițchii și Olga Cornițcaia împotriva SA „Crasmed”, în proces de insolvabilitate

și lui Taras Chih cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare

nr. 3181 din 24 iunie 2015, iar prin decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, a fost respins recursul declarat de către Ludmila Iurașco, Vadim Cornițchii

și Olga Cornițcaia și a fost menținută hotărârea primei instanțe, însă instanța de apel

și de această dată nu a dat o apreciere acestei împrejurări, deși aceste circumstanțe

au fost invocate de către recurent în referința la apel.

A subliniat că, utilizarea și exploatarea atributelor dreptului de proprietate în

lipsa unei justificări legale a creat disconfort proprietarului Taras Chih și i-a încălcat

în mod flagrant dreptul de proprietate, drept garantat de art. 46 alin. (1) din

Constituția RM, art. 501 alin. (2) din Codul civil și protejat de art. 1 din Primul

Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

A invocat că, reieșind din faptul că, recurentul nu a încheiat contract de

locațiune cu intimatul, iar în privința ultimului a fost emisă o hotărâre definitivă de

evacuare, pretențiile recurentului sunt justificate și opozabile SRL „Servtrade

Group”, prima instanță dând o apreciere corectă și legală acestora, însă, din motive

neclare, instanța de apel a neglijat acest aspect, referindu-se doar la presupuse și

ipotetice posibilități ale venitului ratat, deși însăși obstrucționarea dreptului de

proprietate a condus la prejudicierea recurentului, fapt nemenționat de către instanța

de apel.

Prin referința depusă la 10 august 2021 și referința suplimentară depusă la 16

noiembrie 2021 SRL „Servtrade Group”, reprezentată de către avocatul Corneliu

Vlad, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau respingerea recursului.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii

pretențiilor cu privire la constatarea încălcării dreptului de proprietate asupra

bunului imobil și repararea prejudiciului material și menținerea în această parte a

hotărârii primei instanțe, iar în rest menținerea deciziei instanței de apel din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Taras Chih a solicitat

constatarea încălcării dreptului său de proprietate prin posesiune și folosința ilegală

de către SRL „Servtrade Group” a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx și încasarea

de la aceasta a sumei de 180000 de lei, cu titlu de prejudiciu material sub forma

4

venitului ratat, a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor

de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, constatând încălcarea dreptului de

proprietate al lui Taras Chih prin posesiune și folosință ilegală de către SRL

„Servtrade Group” a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx și încasând din contul SRL

„Servtrade Group” în beneficiul lui Taras Chih suma de 180000 de lei, cu titlu de

prejudiciu material sub forma venitului ratat, suma de 5000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 5500 de lei, cu titlu de taxă de stat, în rest respingând

acțiunea.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

SRL „Servtrade Group”, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea

primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, existenta contractului de

locațiune din 22 iunie 2015, ce nu a fost nici anulat, nici rezolvit și nici reziliat,

exclude caracterul ilicit al posesiei și folosinței, iar formularea eronată a cerințelor

de compensare de către intimat și încadrate greșit în conceptul de prejudiciu în forma

venitului ratat nu acoperă sarcina probațiunii procesuale a ilegalității

acțiunilor/inacțiunilor apelantului, în calitate de temei al pretențiilor formulate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, instanța de

apel greșit a respins pretențiile recurentului cu privire la constatarea încălcării

dreptului de proprietate asupra bunului imobil și repararea prejudiciului material.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin contractul de locațiune

nr.02/15 din 01 februarie 2015 SA „Crasmed”, în proces de insolvabilitate, a

transmis în locațiune SRL „Servtrade Grup” bunul imobil cu nr. cadastral xxxx

pentru perioada 01 februarie 2015 – 31 decembrie 2015.

Ulterior, SA „Crasmed”, în proces de insolvabilitate, a reziliat în mod

unilateral contractul de locațiune nr. 02/15 din 01 februarie 2015.

La 24 iunie 2015, între SA „Crasmed”, în proces de insolvabilitate, în

persoana lichidatorului Maxim Timoșin, în calitate de vânzător și Taras Chih, în

calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, prin care

vânzătorul a vândut, iar cumpărătorul a cumpărat bunul imobil - construcția

comercială amplasată în xxxx.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, la 25 iunie 2015 Taras

Chih și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra construcției comerciale amplasată

în xxxx.

Din materialele dosarului rezultă că, la 11 martie 2016 Ludmila Iurașco și

Vadim Cornițchi au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Crasmed”,

în proces de insolvabilitate, cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare din 24 iunie 2015, încheiat între SA „Crasmed”, în proces de

insolvabilitate, în persoana lichidatorului Maxim Timoșin și Taras Chih.

5

La rândul său și Olga Cornițcaia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Crasmed”, în proces de insolvabilitate, cu privire la declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare din 24 iunie 2015, încheiat între SA

„Crasmed”, în proces de insolvabilitate, în persoana lichidatorului Maxim Timoșin

și Taras Chih.

Prin hotărârea din 18 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul central,

menținută prin decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

acțiunea depusă de către Ludmila Iurașco, Vadim Cornițchi și Olga Cornițcaia ca

neîntemeiată.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la 04 mai 2015 SA

„Crasmed”, în proces de insolvabilitate, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Servtrade Group” cu privire la evacuarea forțată din spațiul

comercial situat în xxxx.

Pe parcursul examinării acestei cauze, Taras Chih a depus cerere cu privire la

evacuarea SRL „Servtrade Group” din spațiul comercial situat în xxxx.

Prin hotărârea din 29 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

acțiunea depusă de către SA „Crasmed”, în proces de insolvabilitate și a fost

evacuată SRL „Servtrade Group” cu toate bunurile și toate persoanele din centrul

comercial situat în xxxx, cu suprafața de 60 m. p., iar prin hotărârea suplimentară

din 27 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea depusă de

către Taras Chih cu privire la evacuată SRL „Servtrade Group” cu toate bunurile și

toate persoanele din centrul comercial situat în xxxx, cu suprafața de 60 m. p.

Prin încheierea nr. 067-1139/17 din 02 noiembrie 2017, emisă de către

executorul judecătoresc Nelea Sărătură, a fost dispusă intentarea procedurii de

executare întru executarea titlului executoriu din 30 octombrie 2017, emis de Curtea

de Apel Chișinău privind evacuarea SRL „Servtrade Group” (f. d. 29, vol. I).

Ulterior, prin decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost

respins recursul declarat de către SRL „Servtrade Group” și a fost menținută

hotărârea suplimentară a primei instanțe.

Actele cauzei denotă faptul că, la data depunerii prezentei cereri de chemare

în judecată, hotărârea suplimentară din 27 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost dispusă evacuarea SRL „Servtrade Group” cu toate bunurile și toate

persoanele din imobilul cu destinație comercială amplasată în xxxx, cu suprafața de

60 m. p., nu a fost executată, ceea ce presupune că, deși Taras Chih este proprietarul

imobilului cu destinație comercială, amplasat în xxxx, cu suprafața de 60 m. p.,

acesta nu poate să dispună, de fapt, de acesta, deoarece SRL „Servtrade Group” a

refuzat eliberarea acestuia, hotărârea fiind executată abia la 12 octombrie 2018.

Conform art. 315 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra

bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu.

Totodată, conform art. 316 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la

01 martie 2019), proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de

proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai

pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

6

Conform art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică

sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică în condițiile prevăzute de

lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Prin urmare, în circumstanțele în care SRL „Servtrade Group” nu a executat

hotărârea suplimentară din 27 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, aceasta a

încălcat dreptul de proprietate al lui Taras Chih asupra imobilului cu destinație

comercială amplasată în xxxx, cu suprafața de 60 m. p., drept de proprietate dobândit

la 24 iunie 2015 în baza contractului de vânzare-cumpărare.

La caz, se mai reține că, din decizia din 17 ianuarie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, prin care a fost menținută hotărârea suplimentară din 27 octombrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, rezultă că, contractul de locațiune din 22 iunie 2015,

încheiat între SA „Crasmed”, în proces de insolvabilitate și SRL „Servtrade Group”

a fost reziliat în mod unilateral de către SA „Crasmed”, în proces de insolvabilitate.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții de Supreme de Justiție consideră că, prima instanță

temeinic și legal a constatat încălcarea dreptului de proprietate al lui Taras Chih prin

posesiune și folosință ilegală de către SRL „Servtrade Group” a bunului imobil cu

xxxx.

Conform art. 14 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana

lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea

dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),

precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Din prevederile legale enunțate rezultă că, venitul ratat constituie lipsa

obținerii unor foloase patrimoniale pe care partea vătămată le-ar fi obținut, lipsa de

sporire a patrimoniului, deși acesta putea și trebuia să sporească, dacă nu ar fi fost

săvârșită fapta ilicită.

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să

repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege. și prejudiciul moral

cauzat prin acțiune sau omisiune.

Ținând cont de prevederile legale enunțate, precum și de faptul că, se atestă

încălcarea dreptului de proprietate al lui Taras Chih prin posesiune și folosința

ilegală de către SRL „Servtrade Group” a bunului imobil cu nr. cadastral

010021617901 din mun. Chișinău, șos. Hîncești,64/1, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima

instanță corect a concluzionat că, recurentul are dreptul la repararea prejudiciului

material materializat prin compensarea venitului ratat.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță just a notat că, suma totală a

prejudiciului cauzat recurentului sub forma venitului ratat ca urmare a abuzului în

drepturi confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, ce adeverește

7

dreptul de proprietate al recurentului, în mărime totală de 6000 de lei lunar reprezintă

o compensație echitabilă a chiriei imobilului similar (suprafața, amplasare, zona

arhitecturală, suprafața) în sectorul Centru al municipiului Chișinău, calculată pentru

perioada 01 iulie 2015-01 decembrie 2017, în care intimatul în mod flagrant a atentat

la dreptul de proprietate, în mod abuziv ocupând bunul imobil, proprietate a

recurentului și desfășurând absolut nestingherit activitatea comercială (magazin

alimentar) în încăperea din xxxx și, prin urmare, temeinic și legal a încasat din contul

SRL „Servtrade Group” în beneficiul lui Taras Chih suma de 180000 de lei, cu titlu

de prejudiciu material sub forma venitului ratat.

Conform art. 1422 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția până la 01 martie

2019), în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum

și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige

persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul

moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Conform art. 1423 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019),

mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Din materialele dosarului rezultă că, recurentul Taras Chih solicită repararea

prejudiciului moral ca urmare a pretinsei ocupări abuzive a bunului său, atentând în

acest mod, în opinia sa, asupra proprietății sale.

Însă, în temeiul normelor legale citate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de

apel corect a conchis că, în contextul în care materialele cauzei atestă existenta unui

eventual raport contractual, ce reglementa folosință și posesia bunului de către

locatar, eventual neeliberarea de către intimat a bunului recurentului nu se

încadrează în noțiunea de faptă ilicită capabilă să genereze un prejudiciu moral

recurentului și, prin urmare, temeinic și legal a respins pretenția recurentului cu

privire la repararea prejudiciului moral.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel în partea respingerii pretențiilor

cu privire la constatarea încălcării dreptului de proprietate asupra bunului imobil și

repararea prejudiciului material și de a menține în această parte hotărârea primei

instanțe, iar în rest menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

8

decide:

Se admite recursul declarat de către Taras Chih, reprezentat de către avocatul

Olga Ciobanu.

Se casează decizia din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău în partea

respingerii pretențiilor cu privire la constatarea încălcării dreptului de proprietate

asupra bunului imobil și repararea prejudiciului material și se menține în această

parte hotărârea din 02 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Taras Chih împotriva

Societății cu răspundere limitată „Servtrade Group”, intervenient accesoriu

lichidatorul Societății pe acțiuni „Crasmed”, Adrian Panciuc cu privire la constatarea

încălcării dreptului de proprietate asupra bunului imobil și repararea prejudiciului

material și moral.

În rest decizia din 11 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

9