2ra-1800/21 — cu privire la incasarea platilor salariale, a sporului la salariu, a sumelor retinute din indemnizatia de demisie, a platii pentru concediul nefolosit si a penalitatii pentru retinerea platilor salariale

2ra-1800/21 — cu privire la incasarea platilor salariale, a sporului la salariu, a sumelor retinute din indemnizatia de demisie, a platii pentru concediul nefolosit si a penalitatii pentru retinerea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1800/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, O. Cojocaru, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion

Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Procopciuc,

reprezentat de avocatul Angela Procopciuc împotriva Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la încasarea plăților salariale, a sporului la salariu, a

sumelor reținute din indemnizația de demisie, a plății pentru concediul nefolosit și a

penalității pentru reținerea plăților salariale

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ion Procopciuc și menținută hotărârea din 9 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 7 august 2018, Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii

Moldova cu privire la încasarea plăților salariale, a sporului la salariu, a sumelor

reținute din indemnizația de demisie, a plății pentru concediul nefolosit și a

penalității pentru reținerea plăților salariale.

În motivarea acțiunii a invocat că la 1 august 1991, a fost angajat în serviciu

în calitate de anchetator superior al Procuraturii mun. Bălți, ulterior deținând și alte

funcții în cadrul organelor Procuraturii Generale, Procuraturii r-nul Fălești,

Procuraturii r-nul Ungheni, Procuraturii de nivelul Curții de Apel și în prezent

procuror-șef al Procuraturii de circumscripție Bălți.

A menționat că prin ordinul nr. 1077-p din 1 august 2016, a fost numit în

funcția de procuror șef al Procuraturii de circumscripție Bălți, fiind eliberat din

funcția de procuror șef interimar al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți.

Prin același ordin, în temeiul art. 51 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 328 din

23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, a fost stabilit

1

salariul de funcție în cuantum de 3,15 salarii medii pe economie, iar în conformitate

cu art. 51 alin. (2) lit. d) din aceeași lege - pentru exercitarea funcției de conducere

a fost stabilit un spor în mărime de 9 % din salariu de funcție.

În pct. 2 din același ordin, a fost prevăzut că salariul de funcție se stabilește în

raport cu salariul judecătorului judecătoriei conform Legii nr. 328 din 23 decembrie

2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, ținându-se cont de funcția

deținută și vechimea în muncă în funcția de procuror.

Prin ordinul nr. 1094 p din 12 septembrie 2017, a fost eliberat din funcția de

procuror șef interimar al Procuraturii de circumscripție Bălți pe motivul demisiei din

procuratură în baza raportului său din 11 septembrie 2017.

Prin pct. 5 din ordinul menționat, a fost stabilită achitarea deplină a drepturilor

salariale, inclusiv compensația pentru concediu anual nefolosit pentru perioada de

muncă din 1 august 2017 - 11 septembrie 2017, indemnizația unică de concediere

egală cu 50 % din produsul înmulțirii ultimului salariu lunar cu 26 ani compleți

lucrați în funcția de procuror și recalcularea ajutorului material proporțional

perioadei de activitate în funcție în anul de gestiune ianuarie - septembrie 2017.

A evidențiat că contabilitatea Procuraturii Generale a Republicii Moldova nu

a calculat corect indemnizația de demisie care urma a fi formată din 26 ani compleți

lucrați înmulțiți la salariul de funcție.

Astfel, începând cu ultima funcție deținută până la demisie - de procuror șef

al Procuraturii de circumscripție Bălți și conform ordinului nr. 1077-p din 1 august

2016 a fost stabilit salariul de funcție în cuantum de 3,15 salarii medii pe economie

și pentru exercitarea funcției de conducere - un spor la muncă în mărime de 9 % din

salariu de funcție.

A indicat că potrivit Legii nr. 152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, începând cu 1 august 2016 salariul de funcție al

procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform Legii nr. 328

din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3

din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținând cont de nivelul procuraturii

în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 879 din 23 decembrie 2015 salariul mediu

lunar pe economie prognozat pentru anul 2016 constituie 5 050 de lei, iar conform

Hotărârii Guvernului nr. 1233 din 9 noiembrie 2016 salariul mediu lunar pe

economie prognozat pentru anul 2017 constituie 5 600 de lei.

A precizat că reținerile ilegale din salariu pentru anul 2016 constituie

38 539,52 de lei, iar pentru anul 2017 – 60 034,94 de lei, iar în total nefondat nu a

fost calculată și neachitată suma de 98 574,47 de lei cu titlu de salariu și cu titlu de

spor la salariu pentru funcția de conducere.

Totodată, a subliniat că, deoarece salariul lunar nu a fost calculat corect,

respectiv și suma indemnizației de demisie nu a fost achitată corect.

Astfel, 26 ani compleți de muncă înmulțiți la ultimul salariu deținut de 21 672

de lei x 26 ani = 563 472 de lei x 50 % = 281 736 de lei.

A mai notat că potrivit informației obținute la 16 octombrie 2017,

indemnizația de demisie calculată este de 208 189,80 de lei, pe când corect ar fi

281 736 de lei, deci diferența reținută ilegal urmează a fi achitată.

2

Tot aici, Procuratura Generală a Republicii Moldova neîntemeiat a reținut din

indemnizația de demisie impozitul pe venit, contrar art. 150 Codul muncii.

A indicat reclamantul că reținerile ilegale din salariu încalcă și dreptul la viață

privată și de familie, or 3 copii minori și soția XXXXX necesită îngrijire permanentă

și un trai decent garantat de Constituție.

A comunicat că la 21 iunie 2018, s-a adresat cu o cerere prealabilă către

Procuratura Generală a Republicii Moldova, în care a solicitat în mod benevol

calcularea și achitarea salariului, cât și restituirea sumelor reținute ilegal din

indemnizația de demisie din funcția de procuror, însă, prin răspunsul din 11 iulie

2018, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor Legii privind salarizarea

judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, Legii cu privire la

procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, Regulamentului Procuraturii aprobat prin

ordinul procurorului general nr. 24/28 din 24 septembrie 2016, art. 85, 110, 130,

143, 150, 330 Codul muncii, art. 18, 20 Cod fiscal, art. 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Procuraturii Generale a

Republicii Moldova în beneficiul lui a plăților salariale în sumă de 98 574 de lei cu

titlu de salariu și spor la salariu, 98 903,24 de lei cu titlu de rețineri din indemnizația

de demisie, 9 390,31 de lei cu titlu de plata pentru concediul nefolosit 46 de zile și

426 560,42 de lei cu titlu de 0,3 % din suma neachitată în timp la data înaintării

acțiunii civile – din 12 septembrie 2017 - 1 septembrie 2018 (354 zile).

Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost admisă acțiunea parțial.

Au fost încasate de la Procuratura Generală a Republicii Moldova în

beneficiul lui Ion Procopciuc drepturile salariale în sumă de 98 574 de lei cu titlu de

salariu și spor la salariu, 98 903 de lei cu titlu de rețineri din indemnizația de demisie,

9 390,31 de lei cu titlu de compensație pentru concediu anual nefolosit.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ion Procopciuc,

casată hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, cu

restituirea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul

Angela Procopciuc și-a concretizat cerințele, solicitând încasarea din contul

Procuraturii Generale a Republicii moldova în beneficiul lui a sumei de 98 574 de

lei cu titlu de salariu și spor la salariu, a sumei de 98 903,24 de lei cu titlu de rețineri

din indemnizația de demisie, a sumei de 9 390,31 de lei cu titlu de plata pentru

concediul nefolosit 46 zile, a sumei de 528 613,58 de lei cu titlu de 0,3 % din suma

neachitată în timp la data înaintării acțiunii civile, 12 septembrie 2017 - 1 septembrie

2018 (354 zile) și până la finisarea cercetării judecătorești 11 februarie 2019 (165

zile) cu încasarea până la data pronunțării hotărârii în fond, precum și încasarea

cheltuielilor de transport în mărime de 2 200 de lei.

Prin hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost admisă acțiunea parțial.

3

Au fost încasate din contul Procuraturii Generale a Republicii Moldova în

beneficiul lui Ion Procopciuc suma de 14 442,50 de lei cu titlu de diferența a

indemnizației unice, 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere pentru neachitarea la timp

a diferenței indemnizației unice ce constituie suma de 22 486,97 de lei și cu titlu de

cheltuieli de judecată suma de 2 200 de lei, iar în total 39 129,47 de lei.

În rest, cerințele formulate de Ion Procopciuc împotriva Procuraturii Generale

a Republicii Moldova au fost respinse, ca neîntemeiate.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ion Procopciuc și menținută hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

reținut că potrivit Regulamentului Procuraturii aprobat prin ordinul Procurorului

general nr. 24/28 din 24 septembrie 2016, competența teritorială a procuraturilor este

distribuită după cum urmează: Procuratura de circumscripție Bălți - în teritoriul

judecătoriilor din circumscripția Curții de Apel Bălți.

Astfel, potrivit art. 51 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013,

s-au stabilit 3,15 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în

muncă în funcția de procuror de peste 12 ani, iar conform art. 52 lit. d) din legea

menționată, s-a stabilit sporul în mărime de 9 % - pentru exercitarea funcției de

procuror-șef al secției din cadrul Procuraturii Generale sau de procuror-șef al

procuraturii teritoriale.

Prima instanță și instanța de apel au constatat că salariu de funcție se

calculează din salariul mediu realizat în anul precedent, care pentru 2016 constituie

5 084 de lei (5 084 x 3,15 = 16 014,60 de lei), 9 % x 16 014,6 = 1 441,31 de lei;

16 014,60 de lei + 1 441,31 de lei (spor) = 17 455,91 de lei și constituie salariul lunar

al reclamantului/apelant.

Cât privește indemnizația unică de concediere, instanțele de judecată au

menționat că calculul este următor: 17 455,91 de lei x 26 ani = 453 853,66 de lei x

50 % = 226 926,83 de lei, prin urmare, 226 926,83 de lei - 208 189,80 de lei

(calculați de către pârât/intimat) = 18 737,03 de lei (diferența) din care urmează să

se rețină 6 % (fond social) ce constituie 1 124,22 de lei și impozitul pe venit:

18 737,03 de lei - 1 124,22 de lei x 18 % = 14 442,50 de lei cu titlu de diferență a

indemnizației unice ce urmează a fi achitată lui Ion Procopciuc.

Prin prisma art. 330 alin. (2) Codul muncii, ținând cont de diferența

indemnizației, neachitate la eliberarea din funcție a lui Ion Procopciuc, prima

instanță și instanța de apel au conchis că pentru neachitarea sumei date în termen

reclamantului/apelant trebuie să i se plătească suma de 22 486,97 de lei (354 zile +

165 zile x 14 442,03 de lei x 0,3 % = 22 486,97 de lei).

La 8 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion Procopciuc,

reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a declarat recurs împotriva deciziei din

24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea

unei noi decizii prin care pretențiile privind încasarea plăților salariale reținute ilegal

de Procuratura Generală a Republicii Moldova să fie admisă integral, luând în calcul

0,3 % pentru fiecare zi de întârziere de la data reținerii până la data pronunțării

deciziei instanței de recurs.

4

În susținerea recursului a invocat că interzicerea reținerilor din indemnizația

de reținere pretinsă este un drept existent la momentul raporturilor de muncă dintre

Procuratura Generală a Republicii Moldova și el, nu poate fi restricționat prin

modificările la Codul Fiscal, adoptate ulterior, care urmează a fi aplicabilă doar

raporturilor pe viitor, or din prezenta lege nu este stabilită acțiunea sa în regres

tuturor persoanelor, care sunt angajate în funcție și au raporturi de muncă după

adoptarea ei.

Instanța de apel a interpretat exhaustiv normele legii noi, care urmează a fi

aplicată procurorilor angajați în muncă din perioada adoptării legii, dar nu poate fi

aplicabilă raporturilor de muncă stabilite anterior legii.

Astfel, a considerat că Procuratura Generală a Republicii Moldova a aplicat

retroactiv în defavoarea lui o lege civilă, cu încălcarea drepturilor constituționale

prevăzute de art. 54 din Constituția Republicii Moldova.

La fel, a remarcat că în speță sunt aplicabile prevederile art. 330 alin. (2) Codul

muncii, prin care se impune o taxă de întârziere a plăților salariale, indemnizației de

concediu, altor plăți în caz de eliberare, altor plăți, salariatului i se plătesc pentru

fiecare zi de întârziere 0,3 % la sută din suma neplătită în termen.

Prima instanță a constatat nemotivat suficient și chiar contradictoriu că pct. 15

din Regulamentul Procuraturii nu poate înlocui Legea procuraturii nr. 3 din

25 februarie 2016, prin care se reglementează salarizarea procurorilor și nu este

stabilită salarizarea procurorilor pe lângă Curțile de Apel.

Totodată, prima instanță a apreciat că art. 150 Codul muncii nu este aplicabil

cazului și prin prisma art. 20 Cod fiscal, toate tipurile de venituri se impozitează.

A subliniat că această motivare a hotărârii este insuficientă și contrară legii

materiale eronat aplicate de prima instanță.

Instanța de judecată a interpretat eronat art. 20 alin. (1) lit. b) Cod fiscal,

modificat prin Legea din 23 decembrie 2011 și 13 ianuarie 2012.

La 29 octombrie 2021, în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova

a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Ion Procopciuc, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 59 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Procuratura Generală a Republicii Moldova să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 2 august 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 28 vol. II), fiind recepționată de către recurent la 12 august 2021, ceea ce se

atestă prin copia plicului de recepție anexată la cererea de recurs (f. d. 57 vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 8 octombrie 2021 în termenul legal.

5

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de

avocatul Angela Procopciuc, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de

avocatul Angela Procopciuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

6

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de

avocatul Angela Procopciuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7