2ra-1800/21 — cu privire la incasarea platilor salariale, a sporului la salariu, a sumelor retinute din indemnizatia de demisie, a platii pentru concediul nefolosit si a penalitatii pentru retinerea platilor salariale

Dosarul nr. 2ra-1800/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. Z. Talpalaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, O. Cojocaru, A. Malîi) ÎNCHEIERE 8 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la încasarea plăților salariale, a sporului la salariu, a sumelor reținute din indemnizația de demisie, a plății pentru concediul nefolosit și a penalității pentru reținerea plăților salariale împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ion Procopciuc și menținută hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 7 august 2018, Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la încasarea plăților salariale, a sporului la salariu, a sumelor reținute din indemnizația de demisie, a plății pentru concediul nefolosit și a penalității pentru reținerea plăților salariale.

În motivarea acțiunii a invocat că la 1 august 1991, a fost angajat în serviciu în calitate de anchetator superior al Procuraturii mun. Bălți, ulterior deținând și alte funcții în cadrul organelor Procuraturii Generale, Procuraturii r-nul Fălești, Procuraturii r-nul Ungheni, Procuraturii de nivelul Curții de Apel și în prezent procuror-șef al Procuraturii de circumscripție Bălți. A menționat că prin ordinul nr. 1077-p din 1 august 2016, a fost numit în funcția de procuror șef al Procuraturii de circumscripție Bălți, fiind eliberat din funcția de procuror șef interimar al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți.

Prin același ordin, în temeiul art. 51 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, a fost stabilit 1 salariul de funcție în cuantum de 3,15 salarii medii pe economie, iar în conformitate cu art. 51 alin. (2) lit. d) din aceeași lege - pentru exercitarea funcției de conducere a fost stabilit un spor în mărime de 9 % din salariu de funcție. În pct. 2 din același ordin, a fost prevăzut că salariul de funcție se stabilește în raport cu salariul judecătorului judecătoriei conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, ținându-se cont de funcția deținută și vechimea în muncă în funcția de procuror.

Prin ordinul nr. 1094 p din 12 septembrie 2017, a fost eliberat din funcția de procuror șef interimar al Procuraturii de circumscripție Bălți pe motivul demisiei din procuratură în baza raportului său din 11 septembrie 2017. Prin pct. 5 din ordinul menționat, a fost stabilită achitarea deplină a drepturilor salariale, inclusiv compensația pentru concediu anual nefolosit pentru perioada de muncă din 1 august 2017 - 11 septembrie 2017, indemnizația unică de concediere egală cu 50 % din produsul înmulțirii ultimului salariu lunar cu 26 ani compleți lucrați în funcția de procuror și recalcularea ajutorului material proporțional perioadei de activitate în funcție în anul de gestiune ianuarie - septembrie 2017. A evidențiat că contabilitatea Procuraturii Generale a Republicii Moldova nu a calculat corect indemnizația de demisie care urma a fi formată din 26 ani compleți lucrați înmulțiți la salariul de funcție.

Astfel, începând cu ultima funcție deținută până la demisie - de procuror șef al Procuraturii de circumscripție Bălți și conform ordinului nr. 1077-p din 1 august 2016 a fost stabilit salariul de funcție în cuantum de 3,15 salarii medii pe economie și pentru exercitarea funcției de conducere - un spor la muncă în mărime de 9 % din salariu de funcție. A indicat că potrivit Legii nr. 152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 1 august 2016 salariul de funcție al procurorului se stabilește în raport cu salariul judecătorului, conform Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor și Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, ținând cont de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 879 din 23 decembrie 2015 salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2016 constituie 5 050 de lei, iar conform Hotărârii Guvernului nr. 1233 din 9 noiembrie 2016 salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2017 constituie 5 600 de lei. A precizat că reținerile ilegale din salariu pentru anul 2016 constituie 38 539,52 de lei, iar pentru anul 2017 – 60 034,94 de lei, iar în total nefondat nu a fost calculată și neachitată suma de 98 574,47 de lei cu titlu de salariu și cu titlu de spor la salariu pentru funcția de conducere. Totodată, a subliniat că, deoarece salariul lunar nu a fost calculat corect, respectiv și suma indemnizației de demisie nu a fost achitată corect.

Astfel, 26 ani compleți de muncă înmulțiți la ultimul salariu deținut de 21 672 de lei x 26 ani = 563 472 de lei x 50 % = 281 736 de lei. A mai notat că potrivit informației obținute la 16 octombrie 2017, indemnizația de demisie calculată este de 208 189,80 de lei, pe când corect ar fi 281 736 de lei, deci diferența reținută ilegal urmează a fi achitată. 2 Tot aici, Procuratura Generală a Republicii Moldova neîntemeiat a reținut din indemnizația de demisie impozitul pe venit, contrar art. 150 Codul muncii. A indicat reclamantul că reținerile ilegale din salariu încalcă și dreptul la viață privată și de familie, or 3 copii minori și soția XXXXX necesită îngrijire permanentă și un trai decent garantat de Constituție.

A comunicat că la 21 iunie 2018, s-a adresat cu o cerere prealabilă către Procuratura Generală a Republicii Moldova, în care a solicitat în mod benevol calcularea și achitarea salariului, cât și restituirea sumelor reținute ilegal din indemnizația de demisie din funcția de procuror, însă, prin răspunsul din 11 iulie 2018, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată. Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, Legii cu privire la procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, Regulamentului Procuraturii aprobat prin ordinul procurorului general nr. 24/28 din 24 septembrie 2016, art. 85, 110, 130, 143, 150, 330 Codul muncii, art. 18, 20 Cod fiscal, art. 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Procuraturii Generale a Republicii Moldova în beneficiul lui a plăților salariale în sumă de 98 574 de lei cu titlu de salariu și spor la salariu, 98 903,24 de lei cu titlu de rețineri din indemnizația de demisie, 9 390,31 de lei cu titlu de plata pentru concediul nefolosit 46 de zile și 426 560,42 de lei cu titlu de 0,3 % din suma neachitată în timp la data înaintării acțiunii civile – din 12 septembrie 2017 - 1 septembrie 2018 (354 zile). Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea parțial. Au fost încasate de la Procuratura Generală a Republicii Moldova în beneficiul lui Ion Procopciuc drepturile salariale în sumă de 98 574 de lei cu titlu de salariu și spor la salariu, 98 903 de lei cu titlu de rețineri din indemnizația de demisie, 9 390,31 de lei cu titlu de compensație pentru concediu anual nefolosit.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ion Procopciuc, casată hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, cu restituirea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc și-a concretizat cerințele, solicitând încasarea din contul Procuraturii Generale a Republicii moldova în beneficiul lui a sumei de 98 574 de lei cu titlu de salariu și spor la salariu, a sumei de 98 903,24 de lei cu titlu de rețineri din indemnizația de demisie, a sumei de 9 390,31 de lei cu titlu de plata pentru concediul nefolosit 46 zile, a sumei de 528 613,58 de lei cu titlu de 0,3 % din suma neachitată în timp la data înaintării acțiunii civile, 12 septembrie 2017 - 1 septembrie 2018 (354 zile) și până la finisarea cercetării judecătorești 11 februarie 2019 (165 zile) cu încasarea până la data pronunțării hotărârii în fond, precum și încasarea cheltuielilor de transport în mărime de 2 200 de lei.

Prin hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. 3 Au fost încasate din contul Procuraturii Generale a Republicii Moldova în beneficiul lui Ion Procopciuc suma de 14 442,50 de lei cu titlu de diferența a indemnizației unice, 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere pentru neachitarea la timp a diferenței indemnizației unice ce constituie suma de 22 486,97 de lei și cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2 200 de lei, iar în total 39 129,47 de lei. În rest, cerințele formulate de Ion Procopciuc împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova au fost respinse, ca neîntemeiate. Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ion Procopciuc și menținută hotărârea primei instanțe.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că potrivit Regulamentului Procuraturii aprobat prin ordinul Procurorului general nr. 24/28 din 24 septembrie 2016, competența teritorială a procuraturilor este distribuită după cum urmează: Procuratura de circumscripție Bălți - în teritoriul judecătoriilor din circumscripția Curții de Apel Bălți. Astfel, potrivit art. 51 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013, s-au stabilit 3,15 salarii medii pe economie pentru procurorul care are o vechime în muncă în funcția de procuror de peste 12 ani, iar conform art. 52 lit. d) din legea menționată, s-a stabilit sporul în mărime de 9 % - pentru exercitarea funcției de procuror-șef al secției din cadrul Procuraturii Generale sau de procuror-șef al procuraturii teritoriale.

Prima instanță și instanța de apel au constatat că salariu de funcție se calculează din salariul mediu realizat în anul precedent, care pentru 2016 constituie 5 084 de lei (5 084 x 3,15 = 16 014,60 de lei), 9 % x 16 014,6 = 1 441,31 de lei; 16 014,60 de lei + 1 441,31 de lei (spor) = 17 455,91 de lei și constituie salariul lunar al reclamantului/apelant. Cât privește indemnizația unică de concediere, instanțele de judecată au menționat că calculul este următor: 17 455,91 de lei x 26 ani = 453 853,66 de lei x 50 % = 226 926,83 de lei, prin urmare, 226 926,83 de lei - 208 189,80 de lei (calculați de către pârât/intimat) = 18 737,03 de lei (diferența) din care urmează să se rețină 6 % (fond social) ce constituie 1 124,22 de lei și impozitul pe venit: 18 737,03 de lei - 1 124,22 de lei x 18 % = 14 442,50 de lei cu titlu de diferență a indemnizației unice ce urmează a fi achitată lui Ion Procopciuc.

Prin prisma art. 330 alin. (2) Codul muncii, ținând cont de diferența indemnizației, neachitate la eliberarea din funcție a lui Ion Procopciuc, prima instanță și instanța de apel au conchis că pentru neachitarea sumei date în termen reclamantului/apelant trebuie să i se plătească suma de 22 486,97 de lei (354 zile + 165 zile x 14 442,03 de lei x 0,3 % = 22 486,97 de lei).

La 8 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc a declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin care pretențiile privind încasarea plăților salariale reținute ilegal de Procuratura Generală a Republicii Moldova să fie admisă integral, luând în calcul 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere de la data reținerii până la data pronunțării deciziei instanței de recurs.

4 În susținerea recursului a invocat că interzicerea reținerilor din indemnizația de reținere pretinsă este un drept existent la momentul raporturilor de muncă dintre Procuratura Generală a Republicii Moldova și el, nu poate fi restricționat prin modificările la Codul Fiscal, adoptate ulterior, care urmează a fi aplicabilă doar raporturilor pe viitor, or din prezenta lege nu este stabilită acțiunea sa în regres tuturor persoanelor, care sunt angajate în funcție și au raporturi de muncă după adoptarea ei. Instanța de apel a interpretat exhaustiv normele legii noi, care urmează a fi aplicată procurorilor angajați în muncă din perioada adoptării legii, dar nu poate fi aplicabilă raporturilor de muncă stabilite anterior legii.

Astfel, a considerat că Procuratura Generală a Republicii Moldova a aplicat retroactiv în defavoarea lui o lege civilă, cu încălcarea drepturilor constituționale prevăzute de art. 54 din Constituția Republicii Moldova. La fel, a remarcat că în speță sunt aplicabile prevederile art. 330 alin. (2) Codul muncii, prin care se impune o taxă de întârziere a plăților salariale, indemnizației de concediu, altor plăți în caz de eliberare, altor plăți, salariatului i se plătesc pentru fiecare zi de întârziere 0,3 % la sută din suma neplătită în termen. Prima instanță a constatat nemotivat suficient și chiar contradictoriu că pct. 15 din Regulamentul Procuraturii nu poate înlocui Legea procuraturii nr. 3 din 25 februarie 2016, prin care se reglementează salarizarea procurorilor și nu este stabilită salarizarea procurorilor pe lângă Curțile de Apel.

Totodată, prima instanță a apreciat că art. 150 Codul muncii nu este aplicabil cazului și prin prisma art. 20 Cod fiscal, toate tipurile de venituri se impozitează. A subliniat că această motivare a hotărârii este insuficientă și contrară legii materiale eronat aplicate de prima instanță. Instanța de judecată a interpretat eronat art. 20 alin. (1) lit. b) Cod fiscal, modificat prin Legea din 23 decembrie 2011 și 13 ianuarie 2012. La 29 octombrie 2021, în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Ion Procopciuc, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 59 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Procuratura Generală a Republicii Moldova să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 2 august 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 28 vol. II), fiind recepționată de către recurent la 12 august 2021, ceea ce se atestă prin copia plicului de recepție anexată la cererea de recurs (f. d. 57 vol. II).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 8 octombrie 2021 în termenul legal. 5 Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a 6 probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Procopciuc, reprezentat de avocatul Angela Procopciuc. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 7