2ra-1784/21 — cu privire la partajarea in natura a bunurilor proprietate comuna

Dosarul nr. 2ra-1784/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul central (jud. M. Bușuleac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă)

ÎNCHEIERE

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ion

Chiriac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Chiriac împotriva

Anastasiei Chiriac cu privire la partajarea în natură a bunurilor proprietate comună

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Ion Chiriac și menținută hotărârea din 14 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Cahul sediul central, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 21 aprilie 2016, Ion Chiriac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Silviei Perșinov cu privire la partajarea în natură a bunurilor proprietate

comună.

În motivarea acțiunii a invocat că în r-nul XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX

este situat terenul cu suprafața de 0, 1779 ha, cu nr. cadastral XXXXX, dânsul fiind

proprietarul a 3/5 cotă-parte din imobil în baza contractului de donație din 5 august

2008 nr. 3207, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 15 martie 2010, iar Silvia

Perșinov este proprietara a 2/5 cotă-parte în baza contractului de donație din 15

august 2014 nr. 5166, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 6 octombrie 2015.

A precizat că pe terenul menționat se află două case, casa de locuit individuală

cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 101,2 m2 și casa de locuit individuală cu

nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 82,9 m2.

La momentul întocmirii contractului de donație din 5 august 2008 nr. 3207,

Anastasia Chiriac, pe lângă faptul că i-a transmis dreptul de proprietate asupra 3/5

cote-părți a imobilului nominalizat, a convenit că dânsul se va folosi de casa locativă

lit. „02”, iar Anastasiei Chiriac îi va rămâne în folosință casa locativă lit. „01”.

1

A relatat că în anii ce au urmat a început să facă un șir de investiții în imobilul

dat, să-și creeze condiții pentru a putea trece cu traiul împreună cu întreaga sa

familie, cu soția și cei trei copii minori.

Ulterior, au început neînțelegeri între dânsul și actuala coproprietară a

imobilului, Silvia Perșinov, în ceea ce privește partajarea terenului aferent caselor

de locuit.

A indicat că a încercat să soluționeze problema de partajare a terenului în

natură pe cale extrajudiciară, de mai multe ori, pe parcursul a doi ani.

Astfel, a invitat-o pe pârâtă în luna ianuarie 2016 pentru a partaja pe cale

amiabilă conform actului de predare-primire a marcării sectorului de pământ și

pichetării axelor de bază elaborat de către reprezentantul Arhitecturii r-lui Cahul

A. Croitoru, în prezența inginerului cadastral C. Boghean, la 27 noiembrie 2014.

A evidențiat că până la moment terenul dat nu este partajat în natură, ce îi

creează obstacole în exercitarea dreptului de proprietar asupra terenului.

La fel, a afirmat că de nenumărate ori a propus pârâtei partajarea terenului în

natură, pentru a forma obiecte separate a patrimoniului imobiliar.

Au fost pregătite toate actele necesare, alcătuit proiectul de partajare în natură

a terenului și formarea obiectelor a patrimoniului imobiliar, ținând cont de

particularitățile terenului dat și construcțiilor situate pe terenul dat, dar cu pârâta nu

au putut soluționa problema dată.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 166-167 CPC, art. 357,

361 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, divizarea în natură a bunului imobil, terenul cu

suprafața de 0,1779 ha, cu nr. cadastral XXXXX din r-nul XXXXX sat. XXXXX

str. XXXXX, proporțional cotelor respective ce le aparține cu drept de proprietate

lui 3/5 cotă-parte din teren și pârâtei 2/5 cotă-parte din teren, efectuarea unui raport

tehnico-judiciar de către OCT Cahul pentru stabilirea posibililor variante de

partajare a terenului, proporțional cotelor pe care le deține și încasarea de la pârâtă

în folosul său a cheltuielilor de judecată.

La 4 octombrie 2016, Ion Chiriac a depus cerere privind majorarea cerințelor

și schimbarea pârâtului împotriva Anastasiei Chiriac, prin care a solicitat divizarea

în natură a bunului imobil, terenul cu suprafața de 0,1779 ha, cu nr. cadastral

XXXXX din r-nul XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX, proporțional cotelor

respective ce le aparține cu drept de proprietate lui 3/5 cotă-parte din teren și pârâtei

2/5 cotă-parte din teren, efectuarea unui raport tehnico-judiciar de către OCT Cahul

pentru stabilirea posibililor variante de partajare a terenului, proporțional cotelor pe

care le deține și încasarea de la pârâtă în folosul său a cheltuielilor de judecată.

În susținerea acesteia a indicat că ulterior depunerii cererii de chemare în

judecată a aflat că Silvia Perșinov a reziliat contractul de donație din 15 august 2014

nr. 5166.

Astfel, proprietar asupra 2/5 cotă-parte din imobil situat în r-nul XXXXX

sat. XXXXX str. XXXXX a devenit după rezilierea contractului Anastasia Chiriac

(mama lui).

2

Prin încheierea din 4 octombrie 2016 Judecătoriei Cahul, a fost antrenat în

proces specialistul Oficiului Cadastral Teritorial Cahul pentru prezentarea

concluziilor.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul sediul central, a fost

admisă acțiunea.

A fost partajată în natură proprietate comună a lui Ion Chiriac și Anastasia

Chiriac: lotul de teren aferent cu suprafața de 0,1779 ha, situat în r-nul XXXXX

sat. XXXXX str. XXXXX cu număr cadastral XXXXX, cu atribuirea lui Ion Chiriac

3/5 cotă-parte nr. I care va constitui suprafața de 0,10670 ha și Anastasiei Chiriac

2/5 cotă-parte nr. II care va constitui suprafața de 0,0712 ha, conform variantei nr. I

de partaj a Raportului de Expertiză Judiciară nr. 1149-1152 din 17 iunie 2019.

Parametrii hotarelor sectoarelor de teren ce revin coproprietarilor conform

variantelor propuse, lui Ion Chiriac îi revine gard lit. III cu lungimea 17,3 m și gard

lit. IV cu lungimea de 148,28 m, iar Anastasiei Chiriac îi revine poarta lit. I, gard

lit. II cu lungimea de 19,40 m și gard lungimea de 151,34 m.

A fost încasată de la Anastasia Chiriac în beneficiul lui Ion Chiriac suma de

300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

declarat de Ion Chiriac și menținută hotărârea primei instanțe.

La 29 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ion Chiriac a

declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Cahul,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cerinței privind

încasarea de la Anastasia Chiriac în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în

mărime de 10 550 de lei, compuse din 1 280 de lei – suma achitată pentru taxa de

stat, 6 300 de lei – suma achitată pentru efectuarea raportului de expertiză, 2 000 de

lei – suma achitată pentru asistența juridică avocatului, 470 de lei – suma achitată

serviciilor expertului, audierea ultimului în cadrul ședinței de judecată, 500 de lei –

suma achitată pentru deplasarea expertului.

În susținerea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

nu au ținut cont de art. 90 lit. i), 94 alin. (1) și 96 alin. (1), (11) CPC, deși au făcut

trimitere la aceste prevederi legale.

Astfel, prima instanță neîntemeiat a încasat de la Anastasia Chiriac cheltuielile

de judecată în mărime de 300 de lei, deși dânsul a solicitat încasarea în volum deplin

a tuturor cheltuielilor de judecată.

A considerat irelevantă și contrară legii motivarea instanței de apel cu referire

la somație și recunoașterea acțiunii de către Anastasia Chiriac.

A evidențiat că la materialele cauzei sunt anexate probe care demonstrează că

dânsul a încercat să soluționeze problema extrajudiciar, Anastasia Chiriac fiind

preîntâmpinată, prin cerere prealabilă, că în caz de nesoluționare a litigiului

extrajudiciar, se va adresa în instanța de judecată.

La 10 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Anastasia Chiriac a

depus referință la recursul declarat de Ion Chiriac, solicitând considerarea recursului

ca fiind inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 29 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 204 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 29 septembrie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Chiriac, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Chiriac, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

4

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Ion Chiriac urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Chiriac.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5