2r-232/17 — partajarea în natură a bunului imobil

2r-232/17 — partajarea în natură a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță, Judecătoria Cahul dosarul nr. 2r-232/2017

judecător: M. Bușuleac

instanța de apel, Curtea de Apel Cahul

judecători: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

D E C I Z I E

05 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de

Mihail Boboc și avocatul Alexandru Iurașco,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Aliona

Furnică împotriva lui Mihail Boboc cu privire la partajarea bunului imobil

proprietate comună pe cote-părți,

împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 28 februarie 2017, prin care

s-a restituit apelul lui Mihail Boboc ca fiind depus în afara termenului legal,

c o n s t a t ă :

La 14 mai 2014 Aliona Furnică a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ion Boboc cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună

pe cote-părți.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este proprietarul a ½ cotă-

parte din bunul imobil - apartamentul nr. 2 din str. M. Viteazu 35, or. Cahul, nr.

cadastral 170112104501002, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.

2310 din 26 iunie 2007.

Susține că, la 28 iunie 2007 contractul de vânzare-cumpărare supra indicat

a fost supus înregistrării cadastrale.

A mai indicat că, benevol nu au ajuns la un acord privind folosirea bunului

imobil, din care motiv consideră necesar de a împărți în natură fiecăruia dintre părți

cota-parte.

Reclamanta invocă că, este și proprietara anexei la apartamentul nr. 2 din

str. M. Viteazu 35, or. Cahul în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 11443

din 25 septembrie 2013, nr. cadastral 170112104501070, însă de bunul dat se

folosește ilegal pârâtul.

La adresările reclamantei către pârât privind eliberarea camerelor ce-i

aparține cu drept de proprietate, ultimul refuză.

Solicită reclamanta împărțirea în natură, atribuindu-le câte ½ cotă-parte ei

și pârâtului Ion Boboc din apartamentul nr. 2 din str. M. Viteazu 35, or. Cahul,

revendicarea dreptului de proprietate asupra anexei la apartamentul nr. 2 din str. M.

Viteazul 35, or. Cahul și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

1

Pârâtul Ion Boboc a decedat la 28 ianuarie 2015, potrivit copiei

certificatului de deces nr. DC-IV 1298776, eliberat la 16 mai 2015 de OSC Cahul.

Prin încheierea din 27 octombrie 2015, pârâtul Ion Boboc a fost înlocuit cu

succesorul lui în drepturi – Mihail Boboc.

În cadrul examinării cauzei reclamanta a înaintat cerere de concretizare a

cerințelor, prin care a solicitat atribuirea întregului bun reclamantei Aliona Furnică

în schimbul unei sulte pârâtului Mihail Boboc și revendicarea dreptului de

proprietate asupra anexei la apartamentul nr. 2 din str. Mihai Viteazul 35, or. Cahul

în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 11443 din 25 septembrie 2013, nr.

cadastral 170112104501070, pe care pârâtul îl folosește fără drept, cu restituirea

acestui în proprietatea reclamantei.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 15 aprilie 2016 s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de Aliona Furnică împotriva lui Mihail

Boboc cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună pe cotă-părți.

S-a partajat proprietatea comună pe cote-părți a Alionei Furnică și a lui Ion

Boboc, succesor în drepturi Mihail Boboc, și s-a atribuit în proprietatea privată:

Alionei Furnică: bunul imobil - apartamentul nr. 2a, situat în orașul Cahul,

str. M. Viteazu 35, nr. cadastral 170112104501070 cu suprafața de 49,2 m.p., și

apartamentul nr. 2, situat în orașul Cahul, str. M. Viteazu 35, nr. cadastral

170112104501002 cu suprafața de 41,3 m.p..

S-a încasat de la Aliona Furnică în favoarea lui Mihail Boboc suma de 6

250 euro sau echivalentul acesteia în valută națională conform cursului oficial al

Băncii Naționale a Republicii Moldova la data executării - cu titlu de sultă, care

constituie prețul a ½ cotă-parte a bunului imobil cu nr. cadastral 170112104501002.

S-a încasat de la Mihail Boboc în folosul Alionei Furnică suma de 5 623,50

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 28 iunie 2016 și ulterior la

30 noiembrie 2016, avocatul Alexandr Iurașco, în interesele lui Mihail Boboc a

depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu remiterea

pricinii la rejudecare în prima instanță, deoarece cauza a fost examinată în lipsa sa,

necătînd la faptul că reclamanta cunoștea cu certitudine adresa sa.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 07 octombrie 2016 nu s-a dat curs

apelului declarat de avocatul Alexandr Iurașco, în interesele lui Mihail Boboc

fiindu-i acordat termen pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat și a

cererii de apel motivate.

Prin cererea din 25 octombrie 2016, avocatul Alexandr Iurașco, în interesele

lui Mihail Boboc a solicitat anexarea la materialele cauzei a bonului de plată a taxei

de stat, eliberarea copiei de pe hotărârea motivată pentru a fi depus apel motivat,

precum și repunerea în termen.

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 28 februarie 2017 s-a restituit

cererea de apel depusă de avocatul Alexandr Iurașco, în interesele lui Mihail Boboc

împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 15 aprilie 2016, ca depusă în afara

termenului legal, fără a solicita repunerea în termen.

2

La 06 martie 2017, Mihail Boboc și avocatul Alexandru Iurașco au declarat

recurs, solicitând casarea încheierii instanței de apel cu restituirea pricinii la

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului au indicat că, consideră neîntemeiată și ilegală

încheierea instanței de apel, deoarece prin cererea din 25 octombrie 2016, avocatul

Alexandru Iurașco a solicitat anexarea la materialele cauzei a bonului de plată a

taxei de stat, eliberarea copiei de pe hotărârea motivată pentru a fi depus apel

motivat, precum și repunerea în termen.

Mai mult ca atât, a indicat că, în cadrul examinării apelului, avocatul

Alexandru Iurașco la întrebarea instanței a confirmat voința apelantului de repunere

în termen, solicitând repunerea în termen a apelului.

Astfel, invocând că instanța de apel contrar normelor procesuale și a

materialelor cauzei nu s-a expus asupra cererii de repunere în termen.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Examinând înscrisurile anexate la dosar, se reține că încheierea instanței de

apel, recurată de Mihail Boboc și avocatul Alexandru Iurașco, este emisă la 28

februarie 2017, și înmânată recurenților la 01 martie 2017 (f.d. 148, 150), astfel

Colegiul consideră că recursul din 06 martie 2017 este declarat în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului și temeiurile recursului, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței

de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel

a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către

instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116 Cod de procedură

civilă.

Materialele dosarului atestă că prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 15

aprilie 2016 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Aliona

Furnică împotriva lui Mihail Boboc cu privire la partajarea bunului imobil

proprietate comună pe cotă-părți.

S-a partajat proprietatea comună pe cote-părți a Alionei Furnică și a lui Ion

Boboc, succesor în drepturi Mihail Boboc, și s-a atribuit în proprietatea privată:

3

Alionei Furnică: bunul imobil - apartamentul nr. 2a, situat în orașul Cahul,

str. M. Viteazu 35, nr. cadastral 170112104501070 cu suprafața de 49,2 m.p., și

apartamentul nr. 2, situat în orașul Cahul, str. M. Viteazu 35, nr. cadastral

170112104501002 cu suprafața de 41,3 m.p..

S-a încasat de la Aliona Furnică în favoarea lui Mihail Boboc suma de 6

250 euro sau echivalentul acesteia în valută națională conform cursului oficial al

Băncii Naționale a Republicii Moldova la data executării - cu titlu de sultă, care

constituie prețul a ½ cotă-parte a bunului imobil cu nr. cadastral 170112104501002.

S-a încasat de la Mihail Boboc în folosul Alionei Furnică suma de 5 623,50

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, la 28 iunie 2016 și ulterior la 30 noiembrie 2016,

avocatul Alexandr Iurașco, în interesele lui Mihail Boboc a depus cerere de apel,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii la rejudecare în

prima instanță, deoarece cauza a fost examinată în lipsa sa, necătînd la faptul că

reclamanta cunoștea cu certitudine adresa sa.

Însă, prin încheierea Curții de Apel Cahul din 28 februarie 2017 s-a restituit

cererea de apel depusă de avocatul Alexandr Iurașco, în interesele lui Mihail Boboc

împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 15 aprilie 2016, ca depusă în afara

termenului legal, fără a solicita repunerea în termen.

Astfel, materialele cauzei denotă cert că hotărârea Judecătoriei Cahul a fost

pronunțată la 15 aprilie 2016, în lipsa lui Mihail Boboc.

Totodată instanța de recurs constată că, lui Mihail Boboc i-a fost expediată

copia dispozitivului hotărârii, conform scrisorii de însoțire (f.d. 94).

Mai mult ca atât, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că cererea de apel a fost depusă tocmai la 28 iunie

2016, deci cu depășirea termenului legal de 30 zile.

Argumentele recurentului, precum că nu a avut posibilitatea de a declara

apel în termen, deoarece hotărârea primei instanțe a fost emisă în lipsa unui

participant la proces, care nu a fost citat legal nu pot fi reținute, deoarece sunt pur

declarative și nu au suport legal.

Or, termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul

comunicării dispozitivului hotărârii, nu de la data comunicării hotărârii motivate,

dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Mai mult ca atât, potrivit materialelor dosarului, Mihail Boboc a cunoscut

despre data ședinței, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 73), și prin

publicarea în Monitorul Oficial al RM a anunțului public.

Pe lângă aceasta, Colegiul constată că recurentul nu a fost privat în parte

să-și exercite dreptul la contestarea hotărârii primei instanțe prin depunerea unei

cereri de apel prealabile, or potrivit prevederilor art. 365 alin. (11) Cod procedură

civilă, elementele cererii de apel prevăzute la alin.(1) lit. d), e) și h) pot fi incluse

într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

4

La materialele dosarului însă, nu se regăsește cererea de repunere în termen,

precum nu se regăsesc nici motivele din care recurentul solicită repunerea în

termen, în sensul art. 116 alin. (3) Cod de procedură civilă, în favoarea repunerii în

termen a apelului, care să confirme temeinicia omiterii termenului.

Cert este că cererea de apel a fost depusă de apelant la 28 iunie 2016, adică

peste termenul legal de 30 zile din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii,

respectiv se atestă că apelul a fost declarat tardiv.

Prin urmare, instanța de recurs constată că, instanța de apel corect a aplicat

dispozițiile art. 116 alin. (2) Cod de procedură civilă, care prevede că, cererea de

repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de

procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se

comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică

soluționarea repunerii în termen.

Prin prisma normei precitate, instanța de apel corect a menționat că contrar

prevederilor art. 116 alin. (2) Cod de procedură civilă, Mihail Boboc cât și avocatul

acestuia nu au depus cerere de repunere în termen.

Astfel, instanța de apel corect, în vederea respingerii cererii de repunere în

termen a apelului, precum și dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură

civilă în vederea restituirii apelului declarat, a considerat apelul declarat în afara

termenului legal, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen pentru depunerea

cererii de apel ar duce la încălcarea procesului echitabil în sensul art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat CEDO

încălcarea dreptului la proces echitabil și a securității raporturilor juridice de către

instanțele judecătorești naționale în cauza Ghirea v. Republica Moldova, nr.

15778/05, 26.06.2012.

Dreptul la o instanță, garantat de art. 6 § 1 din Convenție presupune

respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere

ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Urmare celor menționate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curții

de Apel Cahul.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, Colegiul Civil Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Cahul din 28 februarie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul Civil

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Mihail Boboc și avocatul Alexandru

Iurașco.

5

Se menține încheierea Curții de Apel Cahul din 28 februarie 2017, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Aliona Furnică împotriva lui

Mihail Boboc cu privire la partajarea bunului imobil proprietate comună pe cote-

părți.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6