2ra-1830/21 — declararea nulității actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-1830/2021 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: S. Suvac) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 8 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de notarul public Tereza Anton, reprezentată de avocatul Constantin Bria, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Cebotari împotriva lui Maxim Cebotari, Oleg Isac, notarului public Tereza Anton și notarului public Veronica Roșca, intervenient accesoriu Nicolae Podcormejnîi cu privire la declararea nulității actelor, împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 18 aprilie 2017, Vera Cebotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Maxim Cebotari, Oleg Isac, notarului public Tereza Anton și notarului public Veronica Roșca, intervenient accesoriu Nicolae Podcormejnîi cu privire la declararea nulității procurii și a contractului de ipotecă.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 martie 2012 s-a deplasat la notar pentru a primi certificatul de moștenitor legal asupra averii defunctului Iurie Cebotari. A menționat că, fiind o persoană cu dezabilități, a intenționat să elibereze lui Maxim Cebotari o procură pentru a înregistra averea moștenită la Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău, fără dreptul de a înstrăina sau greva respectivul imobil. A susținut că, în aceeași zi, notarul public Tereza Anton a perfectat și autentificat procura înregistrată cu nr. 1668 din 21 martie 2012, conform căreia l-a împuternicit pe Maxim Cebotari cu dreptul de a administra, inclusiv cu dreptul de a înstrăina, greva apartamentul din mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul și condițiile stabilite de ultimul, numărul apartamentului nefiind specificat.

Reclamanta a afirmat că, fiind o persoană cu dezabilități (surdomută), se afla în imposibilitate de a înțelege împuternicirile, pe care le acordase lui Maxim Cebotari prin procură, iar notarul public Tereza Anton, la îndeplinirea procurii, contrar art. 44 alin. (5) din Legea cu privire la notariat, nu a întreprins măsurile necesare de a asigura prezența unui interpret pentru a garanta respectarea drepturilor sale, fapt prin care a fost dusă în eroare referitor la împuternicirile pe care le-a acordat.

1 A relevat că, ulterior, la 10 aprilie 2012, la notarul public Valentina Roșca a fost autentificat un contract de împrumut bănesc, conform căruia Oleg Isac, în calitate de împrumutător, i-a împrumutat lui Maxim Cebotari suma de 309 438 de lei, fără dobândă, până la 10 septembrie 2012. Tot în aceeași zi, Oleg Isac și Maxim Cebotari au încheiat un contract de ipotecă, autentificat de același notar, conform căruia, în scopul garantării executării obligației de restituire a împrumutului acordat prin contractul de împrumut nominalizat, a fost instituită ipoteca asupra apartamentului nr. 14 din str. XXXXX, mun. Chișinău.

Reclamanta a notat că la întocmirea contractului de ipotecă în baza procurii nr. 1668 din 21 martie 2012 a fost admisă o eroare, or, deși în procură nu se individualizează bunul asupra căruia Maxim Cebotari are dreptul de a greva și înstrăina apartamentul, în contractul de ipotecă a fost indicat expres apartamentul cu nr. 14. În aceste circumstanțe, a considerat că respectivul contract este afectat de eroare considerabilă referitor la calitățile substanțiale ale obiectului juridic, conform art. 227 din Codul civil. A declarat că pe lângă nulitatea invocată care afectează contractul de ipotecă, acesta este încheiat în baza unei procuri lovite de nulitate absolută și, anume, procura nr. 1668 din 21 martie 2012, or, Maxim Cebotari nu are nici un drept asupra apartamentului nr. 14 din mun.

Chișinău, str. XXXXX, iar toate actele juridice încheiate de către Maxim Cebotari în privința apartamentului sunt lovite de nulitate. A invocat că Maxim Cebotari nu și-a onorat obligațiile de restituire a împrumutului, iar ca urmare, la 29 noiembrie 2016, prin procesul-verbal nr. 067- 675r/16 cu privire la licitație, apartamentul nr. 14 din mun. Chișinău, str. XXXXX, a fost adjudecat ofertantului Nicolae Podcormejnîi la suma de 471 000 de lei. A relatat că în legătură cu faptul că, licitația a avut la bază un act juridic lovit de nulitate absolută și, anume, procura nr. 1668 din 21 martie 2012, Maxim Cebotari, în lipsa împuternicirilor, nu a avut dreptul de a încheia contractul de ipotecă nr. 6792 și, respectiv, licitația este în contradicție cu normele legale.

Reclamanta a solicitat declararea nulității procurii nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul public Tereza Anton, referitor la împuternicirile date lui Maxim Cebotari privind administrarea, înstrăinarea și grevarea imobilului aflat în mun. Chișinău, str. XXXXX, declararea nulității contractului de ipotecă nr. 6792 din 10 aprilie 2012, autentificat de notarul public Veronica Roșca și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana acțiunea depusă de către Vera Cebotari a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 21 decembrie 2018 și la 10 iunie 2019 Vera Cebotari, reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaș, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Vera Cebotari și s-a menținut hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. La 29 mai 2020, Vera Cebotari a declarat recurs, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. 2 Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Vera Cebotari, s-a casat decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel declarată de Vera Cebotari, reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaș.

S-a casat integral hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și s-a emis o nouă hotărâre prin care: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vera Cebotari împotriva lui Maxim Cebotari, Oleg Isac, notarului public Tereza Anton și notarului public Veronica Roșca, intervenient accesoriu Nicolae Podcormejnîi cu privire la declararea nulității actelor. S-a declarat nulitatea procurii nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul public Tereza Anton, referitor la împuternicirile date de Vera Cebotari către Maxim Cebotari. S-a declarat nul contractului de ipotecă nr. 6792 din 10 aprilie 2012, autentificat de notarul public Veronica Roșca, prin care s-a instituit ipoteca asupra apartamentului nr.14 din mun.

Chișinău, str. XXXXX. S-a aplicat sechestru pe apartamentul nr.14 din mun. Chișinău, str. XXXXX. S-a încasat de la Maxim Cebotari în beneficiul Verei Cebotari cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 1 422,45 de lei. Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că prima instanța nu a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere incompletă, iar hotărârea este neîntemeiată, ceea ce încalcă drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Așadar, Colegiul a constat că prin procura din 21 martie 2012, înregistrată și autentificată de notarul public Tereza Anton sub nr. 1667 și nr. 1668, Vera Cebotari și Mihail Cebotari i-au încredințat lui Maxim Cebotari să le reprezinte interesele, inclusiv în vederea înstrăinării/ vinderii, donării, punerii în gaj, ipotecă a cotei-părți din imobilul situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul și condițiile stabilite de el. Conform contractului de împrumut din 10 aprilie 2012, autentificat de către notarul public Veronica Roșca, încheiat între Maxim Cebotari și Oleg Isac, ultimul i-a împrumutat lui Maxim Cebotari suma de 309 438 de lei, echivalentul a 20 000 de euro, cu termen de rambursare până la data de 10 septembrie 2012, iar în scopul garantării restituirii împrumutului în termenul prevăzut, Maxim Cebotari a încheiat contractul de ipotecă din 10 aprilie 2012, autentificat de notarul public Veronica Roșca, conform căruia a gajat apartamentul nr. 14 din mun.

Chișinău, str. XXXXX. Totodată, s-a reținut că prin hotărârea din 29 octombrie 2014 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Isac împotriva lui Maxim Cebotari cu privire la încasarea datoriei în baza contractului de împrumut în sumă de 20 000 de euro. S-a acordat lui Oleg Isac dreptul de a înstrăina apartamentul nr. 14, care constă din două odăi, cu suprafața totală de 47,30 m.p., amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, în vederea satisfacerii creanței sale.

Instanța de apel a reținut că atât în cererea de chemare în judecată, cât și în cererea de apel reclamanta/ apelantă a invocat drept temei de anulare a procurii faptul că a fost dusă în eroare, iar procura enunțată supra a fost perfectată și semnată fără întreprinderea de către notarul public Tereza Anton a măsurilor 3 necesare privind asigurarea prezenței unui interpret pentru a garanta înțelegerea împuternicirilor pe care reclamanta/ apelantă le-a delegat lui Maxim Cebotari.

În drept reclamanta/ apelantă a invocat prevederile art. 217, 219, 220 Cod civil (în redacția de până la 1 martie 2019). În acest sens, instanța de apel a învederat că motivul esențial de nulitate invocat de Vera Cebotari față de procura nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul public Tereza Anton, este faptul că trebuia perfectată de notar în prezența unui interpret, însă contrar art. 44 alin. (5) al Legii cu privire la notariat a fost întocmită fără asigurarea prezenței unui interpret. Conform art. 252 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți.

Procura eliberată pentru încheierea de acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial. Reținând prevederile art. 199 alin. (1) și (2), 217, 220 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), art. 44 alin. (5) al Legii nr. 1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (în vigoare la momentul perfectării procurii), Ordinului Ministerului Justiției nr. 394 din 29 septembrie 2005 cu privire la aprobarea girurilor de autentificare și a certificatelor notariale (în vigoare la momentul perfectării procurii), Colegiul a relevat că pentru asigurarea de către notar cu interpret special după cum prevede pct. 18 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 394 din 29 septembrie 2005, urma a fi întrunite cumulativ două condiții, și anume: solicitantul trebuie să fie surd, mut sau surdomut și solicitantul să fie analfabet.

În această ordine de idei, Colegiul a reținut că conform certificatului nr. 04- 08/18 din 27 februarie 2017, eliberat Asociația Surzilor din Republica Moldova, Vera Cebotari se află la evidența Teritorială Chișinău a Asociației Surzilor Republicii Moldova din anul 1991. Conform concluziilor specialistului Svetlana Gudumac, în urma examinării psihologice și psihopedagogice a reclamantei Vera Cebotari, ,, doamna nu înțelege sensul cuvintelor scrise, doar având cunoștințe de un număr mic de cuvinte articulate în timpul vorbirii gestuale (spre ex: casa, cum se scrie nu cunoaște, articularea acestui cuvânt o poate citi). Astfel de cuvinte în vocabularul ei, nu depășesc un număr de 10 cuvinte”…

,,Deci, din punct de vedere psihopedagogic și psihologic (luând în considerare că persoana dată a învățat numai în clasele primare, informația din dialogul cu doamna): atenție de scurtă durată; memorie și imaginație slab dezvoltate; gândire intuitivă; intelectul la nivel scăzut, persoana cercetată este agramată” (f.d. 188, vol. I). Astfel, reieșind din cele relatate în coroborare cu prevederile art. 118 alin. (1), (3); 121; 122 alin. (1); 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, Colegiul a considerat eronată concluzia primei instanțe, care a conchis că concluziile specialistului, Svetlana Gudumac, nu pot fi puse la baza justificării pretențiilor reclamantei și pe motiv că respectivele concluzii nu au fost confirmate prin alte probe.

Ori, pentru a stabili realitatea a ceea ce se pretinde în acțiune este necesar de evaluat concluziile specialistului Svetlana Gudumac în urma examinării psihologice și psihopedagogice a reclamantei Vera Cebotari în ansamblu cu celelalte probe. Totodată, Colegiul nu a putut reține concluziile primei instanțe precum că reclamanta Vera Cebotari nu este analfabetă, deoarece procura care se contestă la caz a fost semnată personal de către Vera Cebotari, în prezența notarului, anterior 4 reclamanta a mai întocmit acte la același notar, or, circumstanțele invocate nu pot confirma, sau infirma calitatea de ,,persoană analfabetă”. Mai mult ca atât, prin actele notariale întocmite în cadrul de acceptare a moștenirii nu a fost prejudiciat dreptul de proprietate a reclamantei, corespunzător nu a avut interes în declararea nulității acestor acte.

Instanța de apel a mai reținut că faptul posedării doar a limbii ruse a fost invocat atât de reclamanta/ apelantă Vera Cebotari, cât a fost confirmat și de reprezentantul intimatei Tereza Anton, ori, în referința sa, avocatul ultimei, Constantin Bria a confirmat că Vera Cebotari nu posedă limba de stat, fapt pentru care conținutul procurii i-a fost citit și tradus verbal în limba rusă de către notar. În acest sens, nu poate fi considerată ca întemeiată concluzia prime instanțe care a conchis că procura care se contestă a fost semnată personal de reclamantă în prezența notarului, fiind inserată și mențiunea „согласна” (traducere din l. rusă „De acord”), fapt care combate versiunea reclamantei că este analfabetă, or, materialele cauzei denotă faptul că, textul procurii a fost perfectat în limba română și nu a fost tradus și prezentat în limba rusă în formă scrisă.

Astfel, în speță în opinia instanței era obligatorie antrenarea unei persoane autorizate pentru asigurarea veridicității actelor perfectate. Totodată, faptul reținut de instanța de fond precum că din explicațiile părților rezultă că Maxim Cebotari, la momentul perfectării procurii, i-a explicat reclamantei, prin semne, conținutul procurii, iar reclamanta/ apelantă Vera Cebotari nu a obiectat, nu a refuzat semnarea procurii din cauza lipsei de interpret special, dar a semnat, fiind de acord cu conținutul procurii, este incorect, or la îndeplinirea procurii era necesar ca reclamanta/ apelantă Vera Cebotari să fie asistată de interpret special. În consecință, Colegiul a conchis că, în speță, se constată nulitatea procurii nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul public Tereza Anton, referitor la împuternicirile date de Vera Cebotari către Maxim Cebotari, or actul juridic enunțat contravine normelor imperative.

Referitor la contractul de ipotecă nr. 6792 din 10 aprilie 2012, autentificat de notarul public Veronica Roșca, prin care s-a instituit ipoteca asupra apartamentului nr.14 din mun. Chișinău, str. XXXXX, instanța de apel a considerat necesar a nu se expune referitor la temeiurile de nulitate invocate, și anume art. 242, 249 Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019). Or, în circumstanțele în care instanța a admis pretenția cu privire la declararea nulității procurii nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul public Tereza Anton, referitor la împuternicirile date de Vera Cebotari către Maxim Cebotari ce țin de dreptul de a administra, inclusiv cu dreptul de a înstrăina, greva apartamentul din mun.

Chișinău, str. XXXXX, la prețul și condițiile stabilite de ultimul, în mod subsecvent se declară nul contractul de ipotecă nr. 6792 din 10 aprilie 2012, autentificat de notarul public Veronica Roșca, prin care s-a instituit ipoteca asupra apartamentului nr. 14 din mun. Chișinău, str. XXXXX. De altfel, reținând prevederile art. 174 Cod de procedură civilă, ținând cont de cererea reclamantei/ apelante de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii, instanța a ajuns la concluzia de a aplica sechestru asupra apartamentului nr. 14 din mun. Chișinău, str. XXXXX. Corespunzător, instanța de apel, în situația în care a fost admisă cererea de apel depusă de Vera Cebotari, a considerat necesar a încasa de la Maxim Cebotari 5 în beneficiul Verei Cebotari și cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 1 422,45 de lei.

La 30 septembrie 2021, notarul public Tereza Anton, reprezentată de avocatul Constantin Bria, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a constatat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a examinat cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

De altfel, s-a specificat că la întocmirea actului notarial (procură) de către notar a fost respectată întru totul exigențele legislației, în special prevederile art. 44 alin. (5) al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat (în vigoare la momentul perfectării procurii), Ordinului Ministerului Justiției nr. 394 din 29 septembrie 2005 cu privire la aprobarea girurilor de autentificare și a certificatelor notariale (în vigoare la momentul perfectării procurii), or, mai mult specificat vă reclamanta nu a demonstrat că este analfabetă. În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 iunie 2021 și a expediat-o participanților la proces la 30 iulie 2021 (f.d. 19-20, Vol. III), astfel, recursul declarat la 30 septembrie 2021, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 8 noiembrie 2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 3 decembrie 2021, Vera Cebotari, reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaș, a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de notarul public Tereza Anton, reprezentată de avocatul Constantin Bria, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

6 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de notarul public Tereza Anton, reprezentată de avocatul Constantin Bria, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 7 recunoaște recursul declarat de notarul public Tereza Anton, reprezentată de avocatul Constantin Bria, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de notarul public Tereza Anton, reprezentată de avocatul Constantin Bria, împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nina Vascan Galina Stratulat 8