2ra-1830/21 — declararea nulității actelor juridice

2ra-1830/21 — declararea nulității actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1830/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: S. Suvac)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

8 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nina Vascan

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de notarul public Tereza Anton,

reprezentată de avocatul Constantin Bria,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vera Cebotari

împotriva lui Maxim Cebotari, Oleg Isac, notarului public Tereza Anton și

notarului public Veronica Roșca, intervenient accesoriu Nicolae Podcormejnîi cu

privire la declararea nulității actelor,

împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 aprilie 2017, Vera Cebotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Maxim Cebotari, Oleg Isac, notarului public Tereza Anton și

notarului public Veronica Roșca, intervenient accesoriu Nicolae Podcormejnîi cu

privire la declararea nulității procurii și a contractului de ipotecă.

În motivarea acțiunii a indicat că la 21 martie 2012 s-a deplasat la notar

pentru a primi certificatul de moștenitor legal asupra averii defunctului Iurie

Cebotari.

A menționat că, fiind o persoană cu dezabilități, a intenționat să elibereze lui

Maxim Cebotari o procură pentru a înregistra averea moștenită la Oficiul Teritorial

Cadastral Chișinău, fără dreptul de a înstrăina sau greva respectivul imobil.

A susținut că, în aceeași zi, notarul public Tereza Anton a perfectat și

autentificat procura înregistrată cu nr. 1668 din 21 martie 2012, conform căreia l-a

împuternicit pe Maxim Cebotari cu dreptul de a administra, inclusiv cu dreptul de a

înstrăina, greva apartamentul din mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul și

condițiile stabilite de ultimul, numărul apartamentului nefiind specificat.

Reclamanta a afirmat că, fiind o persoană cu dezabilități (surdomută), se afla

în imposibilitate de a înțelege împuternicirile, pe care le acordase lui Maxim

Cebotari prin procură, iar notarul public Tereza Anton, la îndeplinirea procurii,

contrar art. 44 alin. (5) din Legea cu privire la notariat, nu a întreprins măsurile

necesare de a asigura prezența unui interpret pentru a garanta respectarea

drepturilor sale, fapt prin care a fost dusă în eroare referitor la împuternicirile pe

care le-a acordat.

1

A relevat că, ulterior, la 10 aprilie 2012, la notarul public Valentina Roșca a

fost autentificat un contract de împrumut bănesc, conform căruia Oleg Isac, în

calitate de împrumutător, i-a împrumutat lui Maxim Cebotari suma de 309 438 de

lei, fără dobândă, până la 10 septembrie 2012.

Tot în aceeași zi, Oleg Isac și Maxim Cebotari au încheiat un contract de

ipotecă, autentificat de același notar, conform căruia, în scopul garantării

executării obligației de restituire a împrumutului acordat prin contractul de

împrumut nominalizat, a fost instituită ipoteca asupra apartamentului nr. 14 din str.

XXXXX, mun. Chișinău.

Reclamanta a notat că la întocmirea contractului de ipotecă în baza procurii

nr. 1668 din 21 martie 2012 a fost admisă o eroare, or, deși în procură nu se

individualizează bunul asupra căruia Maxim Cebotari are dreptul de a greva și

înstrăina apartamentul, în contractul de ipotecă a fost indicat expres apartamentul

cu nr. 14.

În aceste circumstanțe, a considerat că respectivul contract este afectat de

eroare considerabilă referitor la calitățile substanțiale ale obiectului juridic,

conform art. 227 din Codul civil.

A declarat că pe lângă nulitatea invocată care afectează contractul de ipotecă,

acesta este încheiat în baza unei procuri lovite de nulitate absolută și, anume,

procura nr. 1668 din 21 martie 2012, or, Maxim Cebotari nu are nici un drept

asupra apartamentului nr. 14 din mun. Chișinău, str. XXXXX, iar toate actele

juridice încheiate de către Maxim Cebotari în privința apartamentului sunt lovite de

nulitate.

A invocat că Maxim Cebotari nu și-a onorat obligațiile de restituire a

împrumutului, iar ca urmare, la 29 noiembrie 2016, prin procesul-verbal nr. 067-

675r/16 cu privire la licitație, apartamentul nr. 14 din mun. Chișinău, str. XXXXX,

a fost adjudecat ofertantului Nicolae Podcormejnîi la suma de 471 000 de lei.

A relatat că în legătură cu faptul că, licitația a avut la bază un act juridic lovit

de nulitate absolută și, anume, procura nr. 1668 din 21 martie 2012, Maxim

Cebotari, în lipsa împuternicirilor, nu a avut dreptul de a încheia contractul de

ipotecă nr. 6792 și, respectiv, licitația este în contradicție cu normele legale.

Reclamanta a solicitat declararea nulității procurii nr. 1668 din 21 martie

2012, autentificată de notarul public Tereza Anton, referitor la împuternicirile date

lui Maxim Cebotari privind administrarea, înstrăinarea și grevarea imobilului aflat

în mun. Chișinău, str. XXXXX, declararea nulității contractului de ipotecă nr. 6792

din 10 aprilie 2012, autentificat de notarul public Veronica Roșca și încasarea

tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

acțiunea depusă de către Vera Cebotari a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 21 decembrie 2018 și la 10 iunie 2019 Vera Cebotari, reprezentată de

avocatul Alexandru Cebanaș, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Vera Cebotari și s-a menținut hotărârea din 11 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 29 mai 2020, Vera Cebotari a declarat recurs, solicitând casarea deciziei

instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în alt

complet de judecată.

2

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Vera Cebotari, s-a casat decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții

de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de

apel declarată de Vera Cebotari, reprezentată de avocatul Alexandru Cebanaș. S-a

casat integral hotărârea din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana și s-a emis o nouă hotărâre prin care: S-a admis cererea de chemare în

judecată depusă de Vera Cebotari împotriva lui Maxim Cebotari, Oleg Isac,

notarului public Tereza Anton și notarului public Veronica Roșca, intervenient

accesoriu Nicolae Podcormejnîi cu privire la declararea nulității actelor. S-a

declarat nulitatea procurii nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul

public Tereza Anton, referitor la împuternicirile date de Vera Cebotari către

Maxim Cebotari. S-a declarat nul contractului de ipotecă nr. 6792 din 10 aprilie

2012, autentificat de notarul public Veronica Roșca, prin care s-a instituit ipoteca

asupra apartamentului nr.14 din mun. Chișinău, str. XXXXX. S-a aplicat sechestru

pe apartamentul nr.14 din mun. Chișinău, str. XXXXX. S-a încasat de la Maxim

Cebotari în beneficiul Verei Cebotari cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei

de stat în sumă de 1 422,45 de lei.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că prima instanța nu a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a

dat apreciere incompletă, iar hotărârea este neîntemeiată, ceea ce încalcă

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Așadar, Colegiul a constat că prin procura din 21 martie 2012, înregistrată și

autentificată de notarul public Tereza Anton sub nr. 1667 și nr. 1668, Vera

Cebotari și Mihail Cebotari i-au încredințat lui Maxim Cebotari să le reprezinte

interesele, inclusiv în vederea înstrăinării/ vinderii, donării, punerii în gaj, ipotecă a

cotei-părți din imobilul situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul și condițiile

stabilite de el.

Conform contractului de împrumut din 10 aprilie 2012, autentificat de către

notarul public Veronica Roșca, încheiat între Maxim Cebotari și Oleg Isac, ultimul

i-a împrumutat lui Maxim Cebotari suma de 309 438 de lei, echivalentul a 20 000

de euro, cu termen de rambursare până la data de 10 septembrie 2012, iar în scopul

garantării restituirii împrumutului în termenul prevăzut, Maxim Cebotari a încheiat

contractul de ipotecă din 10 aprilie 2012, autentificat de notarul public Veronica

Roșca, conform căruia a gajat apartamentul nr. 14 din mun. Chișinău, str.

XXXXX.

Totodată, s-a reținut că prin hotărârea din 29 octombrie 2014 a Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg

Isac împotriva lui Maxim Cebotari cu privire la încasarea datoriei în baza

contractului de împrumut în sumă de 20 000 de euro. S-a acordat lui Oleg Isac

dreptul de a înstrăina apartamentul nr. 14, care constă din două odăi, cu suprafața

totală de 47,30 m.p., amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, în vederea

satisfacerii creanței sale.

Instanța de apel a reținut că atât în cererea de chemare în judecată, cât și în

cererea de apel reclamanta/ apelantă a invocat drept temei de anulare a procurii

faptul că a fost dusă în eroare, iar procura enunțată supra a fost perfectată și

semnată fără întreprinderea de către notarul public Tereza Anton a măsurilor

3

necesare privind asigurarea prezenței unui interpret pentru a garanta înțelegerea

împuternicirilor pe care reclamanta/ apelantă le-a delegat lui Maxim Cebotari. În

drept reclamanta/ apelantă a invocat prevederile art. 217, 219, 220 Cod civil (în

redacția de până la 1 martie 2019).

În acest sens, instanța de apel a învederat că motivul esențial de nulitate

invocat de Vera Cebotari față de procura nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată

de notarul public Tereza Anton, este faptul că trebuia perfectată de notar în

prezența unui interpret, însă contrar art. 44 alin. (5) al Legii cu privire la notariat a

fost întocmită fără asigurarea prezenței unui interpret.

Conform art. 252 alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția de până la 01 martie

2019), procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de

reprezentat unui sau mai multor reprezentanți. Procura eliberată pentru încheierea

de acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial.

Reținând prevederile art. 199 alin. (1) și (2), 217, 220 alin. (1) Cod civil (în

vigoare până la 1 martie 2019), art. 44 alin. (5) al Legii nr. 1453 din 8 noiembrie

2002 cu privire la notariat (în vigoare la momentul perfectării procurii), Ordinului

Ministerului Justiției nr. 394 din 29 septembrie 2005 cu privire la aprobarea

girurilor de autentificare și a certificatelor notariale (în vigoare la momentul

perfectării procurii), Colegiul a relevat că pentru asigurarea de către notar cu

interpret special după cum prevede pct. 18 din Ordinul Ministerului Justiției nr.

394 din 29 septembrie 2005, urma a fi întrunite cumulativ două condiții, și anume:

solicitantul trebuie să fie surd, mut sau surdomut și solicitantul să fie analfabet.

În această ordine de idei, Colegiul a reținut că conform certificatului nr. 04-

08/18 din 27 februarie 2017, eliberat Asociația Surzilor din Republica Moldova,

Vera Cebotari se află la evidența Teritorială Chișinău a Asociației Surzilor

Republicii Moldova din anul 1991.

Conform concluziilor specialistului Svetlana Gudumac, în urma examinării

psihologice și psihopedagogice a reclamantei Vera Cebotari, ,, doamna nu înțelege

sensul cuvintelor scrise, doar având cunoștințe de un număr mic de cuvinte

articulate în timpul vorbirii gestuale (spre ex: casa, cum se scrie nu cunoaște,

articularea acestui cuvânt o poate citi). Astfel de cuvinte în vocabularul ei, nu

depășesc un număr de 10 cuvinte”..... ,,Deci, din punct de vedere psihopedagogic și

psihologic (luând în considerare că persoana dată a învățat numai în clasele

primare, informația din dialogul cu doamna): atenție de scurtă durată; memorie și

imaginație slab dezvoltate; gândire intuitivă; intelectul la nivel scăzut, persoana

cercetată este agramată” (f.d. 188, vol. I).

Astfel, reieșind din cele relatate în coroborare cu prevederile art. 118 alin. (1),

(3); 121; 122 alin. (1); 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, Colegiul a

considerat eronată concluzia primei instanțe, care a conchis că concluziile

specialistului, Svetlana Gudumac, nu pot fi puse la baza justificării pretențiilor

reclamantei și pe motiv că respectivele concluzii nu au fost confirmate prin alte

probe.

Ori, pentru a stabili realitatea a ceea ce se pretinde în acțiune este necesar de

evaluat concluziile specialistului Svetlana Gudumac în urma examinării

psihologice și psihopedagogice a reclamantei Vera Cebotari în ansamblu cu

celelalte probe.

Totodată, Colegiul nu a putut reține concluziile primei instanțe precum că

reclamanta Vera Cebotari nu este analfabetă, deoarece procura care se contestă la

caz a fost semnată personal de către Vera Cebotari, în prezența notarului, anterior

4

reclamanta a mai întocmit acte la același notar, or, circumstanțele invocate nu pot

confirma, sau infirma calitatea de ,,persoană analfabetă”. Mai mult ca atât, prin

actele notariale întocmite în cadrul de acceptare a moștenirii nu a fost prejudiciat

dreptul de proprietate a reclamantei, corespunzător nu a avut interes în declararea

nulității acestor acte.

Instanța de apel a mai reținut că faptul posedării doar a limbii ruse a fost

invocat atât de reclamanta/ apelantă Vera Cebotari, cât a fost confirmat și de

reprezentantul intimatei Tereza Anton, ori, în referința sa, avocatul ultimei,

Constantin Bria a confirmat că Vera Cebotari nu posedă limba de stat, fapt pentru

care conținutul procurii i-a fost citit și tradus verbal în limba rusă de către notar.

În acest sens, nu poate fi considerată ca întemeiată concluzia prime instanțe

care a conchis că procura care se contestă a fost semnată personal de reclamantă în

prezența notarului, fiind inserată și mențiunea „согласна” (traducere din l. rusă

„De acord”), fapt care combate versiunea reclamantei că este analfabetă, or,

materialele cauzei denotă faptul că, textul procurii a fost perfectat în limba română

și nu a fost tradus și prezentat în limba rusă în formă scrisă.

Astfel, în speță în opinia instanței era obligatorie antrenarea unei persoane

autorizate pentru asigurarea veridicității actelor perfectate.

Totodată, faptul reținut de instanța de fond precum că din explicațiile părților

rezultă că Maxim Cebotari, la momentul perfectării procurii, i-a explicat

reclamantei, prin semne, conținutul procurii, iar reclamanta/ apelantă Vera

Cebotari nu a obiectat, nu a refuzat semnarea procurii din cauza lipsei de interpret

special, dar a semnat, fiind de acord cu conținutul procurii, este incorect, or la

îndeplinirea procurii era necesar ca reclamanta/ apelantă Vera Cebotari să fie

asistată de interpret special.

În consecință, Colegiul a conchis că, în speță, se constată nulitatea procurii nr.

1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul public Tereza Anton, referitor la

împuternicirile date de Vera Cebotari către Maxim Cebotari, or actul juridic

enunțat contravine normelor imperative.

Referitor la contractul de ipotecă nr. 6792 din 10 aprilie 2012, autentificat de

notarul public Veronica Roșca, prin care s-a instituit ipoteca asupra apartamentului

nr.14 din mun. Chișinău, str. XXXXX, instanța de apel a considerat necesar a nu se

expune referitor la temeiurile de nulitate invocate, și anume art. 242, 249 Cod civil

(în vigoare până la 1 martie 2019).

Or, în circumstanțele în care instanța a admis pretenția cu privire la declararea

nulității procurii nr. 1668 din 21 martie 2012, autentificată de notarul public Tereza

Anton, referitor la împuternicirile date de Vera Cebotari către Maxim Cebotari ce

țin de dreptul de a administra, inclusiv cu dreptul de a înstrăina, greva apartamentul

din mun. Chișinău, str. XXXXX, la prețul și condițiile stabilite de ultimul, în mod

subsecvent se declară nul contractul de ipotecă nr. 6792 din 10 aprilie 2012,

autentificat de notarul public Veronica Roșca, prin care s-a instituit ipoteca asupra

apartamentului nr. 14 din mun. Chișinău, str. XXXXX.

De altfel, reținând prevederile art. 174 Cod de procedură civilă, ținând cont de

cererea reclamantei/ apelante de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii,

instanța a ajuns la concluzia de a aplica sechestru asupra apartamentului nr. 14 din

mun. Chișinău, str. XXXXX.

Corespunzător, instanța de apel, în situația în care a fost admisă cererea de

apel depusă de Vera Cebotari, a considerat necesar a încasa de la Maxim Cebotari

5

în beneficiul Verei Cebotari și cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat

în sumă de 1 422,45 de lei.

La 30 septembrie 2021, notarul public Tereza Anton, reprezentată de avocatul

Constantin Bria, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu

a constatat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a

examinat cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine raportul juridic

litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

De altfel, s-a specificat că la întocmirea actului notarial (procură) de către

notar a fost respectată întru totul exigențele legislației, în special prevederile art. 44

alin. (5) al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 8 noiembrie 2002 cu privire la

notariat (în vigoare la momentul perfectării procurii), Ordinului Ministerului

Justiției nr. 394 din 29 septembrie 2005 cu privire la aprobarea girurilor de

autentificare și a certificatelor notariale (în vigoare la momentul perfectării

procurii), or, mai mult specificat vă reclamanta nu a demonstrat că este analfabetă.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 iunie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 30 iulie 2021 (f.d. 19-20, Vol. III), astfel,

recursul declarat la 30 septembrie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 8 noiembrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 3 decembrie 2021, Vera Cebotari, reprezentată de avocatul

Alexandru Cebanaș, a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a

recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de notarul public Tereza Anton,

reprezentată de avocatul Constantin Bria, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

6

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de notarul public Tereza Anton,

reprezentată de avocatul Constantin Bria, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

7

recunoaște recursul declarat de notarul public Tereza Anton, reprezentată de

avocatul Constantin Bria, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de notarul public Tereza Anton,

reprezentată de avocatul Constantin Bria, împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nina Vascan

Galina Stratulat

8