2ra-992/20 — Evacuare, fără acordarea altui spațiu locativ

Dosarul nr. 2ra-909/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni (jud.: L. Danilișin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: I. Grosu, A. Garbuz și A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Preda, reprezentată

de avocatul Galina Lunga,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolai Preda

împotriva Mariei Preda și notarului public Valentina Gîrtopan, intervenient accesoriu

Nicolai Cebotaru cu privire la anularea certificatelor de moștenitor legal,

împotriva deciziei din 06 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-au

respins apelurile declarate de Maria Preda și Nicolai Cebotaru, fiind menținută hotărârea

din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni,

c o n s t a t ă :

La 02 noiembrie 2018, Nicolai Preda a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Preda și notarului public Valentina Gîrtopan, intervenient accesoriu

Nicolai Cebotaru cu privire la anularea certificatului de moștenitor legal.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este fiul Xxxxxx Preda, născută în

anul xxxx și decedată la 03 septembrie 2002 și a lui Iaroslav Preda, născut în anul 1921

și decedat în anul xxxx, părinții săi având în total șapte copii.

Nicolai Preda a relatat că în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.7 din

05 ianuarie xxxxx, mama sa Sofia Preda a procurat un bun imobil constituit din teren

pentru contracție cu suprafața de 0,0775 ha, nr.cadastral xxxxxx.xxx, precum și casa de

locuit cu suprafața de 141,2 m2, nr.cadastral xxxxxx.xxx.xx, situată în or. Xxxxxxx str.

Xxxxxxxx nr. xx.

Reclamantul a specificat că atât el, cât și și fratele său Anton Preda - soțul pârâtei,

împreună cu membrii familiilor, au locuit în casa respectivă atât până, cât și după decesul

Xxxxxx Xxxxx, iar după decesul mamei sale, a acționat în nume de proprietar,

administrând bunul imobil menționat, împreună cu fratele său Anton Preda, care sunt

unicii moștenitori care au acceptat moștenirea prin intrarea în posesie, folosință și

dispiziție, deoarece surorile sale Parascovia Preda, Maria Preda și Ecaterina Preda au

semnat declarații de refuz în vederea primirii moștenirii.

Nicolai Preda a mai indicat că, la 22 martie 2017, fratele său Anton Preda a

decedat, după care a constatat că casa părintească - bunul imobil din litigiu aparține

Maria Preda - soția fratelui decedat, drept dobândit în temeiul certificatului de

1

moștenitor legal nr. 78 din 03 ianuarie 2018. Ulterior, aceasta a înstrăinat bunul imobil

din litigiu, fiului său - Nicolai Cebotaru.

Totodată, reclamantul a specificat că reieșind din ultimul domiciliu al Xxxxxx

Preda, a solicitat informații de la notarii din r-nul Ocnița, Mariana Hudzinschi și

Valentina Gîrtopan privind deschiderea procedurii succesorale după decesul Xxxxxx

Xxxxx. Notarul Maria Hudzinschi în răspunsurile sale a menționat că nu are deschise

dosare succesorale, iar notarul Valentina Gîrtopan a refuzat furnizarea informației,

invocând secretul profesional.

Astfel, Nicolai Preda a considerat că certificatul de moștenitor legal nr. 78 din 03

ianuarie 2018 este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece Maria Preda nu are vocație

succesorală, neavând legătură de rudenie cu mama sa, iar notarul Valentina Gîrtopan a

încălcat termenul legal de eliberare a certificatului de moștenitor legal.

Reclamantul a solicitat anularea certificatului de moștenitor legal nr. 78 din 03

ianuarie 2018.

În cadrul judecării cauzei, Nicolai Preda a depus cerere de concretizare a acțiunii,

solicitând anularea certificatului de moștenitor legal nr. 4138 din 10 mai 2005, eliberat

de notarul Vladislav Macarenco.

În motivarea cererii, reclamantul a indicat că după prezentarea dosarului

succesoral de către notarul Valentina Gîrtopan (notarul din raionul Ocnița care deține

arhiva notarului decedat Vladislav Macarenco) - a constatat că certificatul de moștenitor

legal nr. 78 din 03 ianuarie 2018, eliberat pe numele Mariei Preda a avut la bază un alt

certificat de moștenitor legal și anume certificatul nr. xxxx din 10 mai 2005 (eliberat de

notarul decedat Vladislav Macarenco), cu care nu era la curent, iar pentru eliberarea

certificatului din 10 mai 2005 a stat la bază certificatul eliberat de Primăria or. Otaci

potrivit căruia după decesul mamei Sofia Preda care a survenit în anul 2002, Anton Preda

a acceptat moștenirea - o sumă de bani primită din numele mamei sale, ca victimă a

holocaustului, nefiind la curent cu aceasta sumă și nefiind inclus în certificatul

menționat.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni s-

a admis acțiunea înaintată de Nicolai Preda.

S-a declarat nul certificatul de moștenitor legal nr. 4139 din 10 mai 2005, eliberat

de notarul Vladislav Macarenco și certificatul de moștenitor legal nr. 78 din 03 ianuarie

2018, eliberat de notarul Valentina Gîrtopan, pe numele Mariei Preda (vol. I, f.d. 205,

214-221).

La 09 octombrie 2019, Maria Preda și Nicolai Cebotari, reprezentați de avocatul

Galina Lunga au depus cereri de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Edineț,

sediul Dondușeni, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 06 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți s-au respins cererile de

apel depuse de Maria Preda și Nicolai Cebotari, fiind menținută hotărârea din 30

septembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni (vol. II, f.d. 19-22).

În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că instanța de fond corect a decis

asupra faptului că prin acțiunile sale, reclamantul Nicolai Preda a acceptat tacit masa

succesorală a defunctei, intrând de fapt în posesia patrimoniului succesoral, prin acțiuni

legate de administrarea, utilizarea acestuia, prin locuirea în gospodăria situată în or.

Otaci, str. Xxxxxxxx xx până și după decesul mamei sale, prin întreținerea imobilului,

prin achitarea serviciilor. Or, orice act de dispoziție, indiferent de valoarea bunului

2

succesoral asupra căruia se exercită acest act, constituie o acceptare a succesiunii prin

intrarea în posesie.

Totodată, Colegiul civil a menționat că instanța de fond, analizând conținutul

certificatului de moștenitor legal nr. 4139 din 10 mai 2005, corect a constatat divergențe

semnificative și determinante, care subliniază lipsa caracterului efectiv al acestuia.

Astfel, deși este datat cu 10 mai 2005, chitanța în temeiul căreia s-a efectuat plata pentru

serviciile notariale datează cu 13 iunie 2005. Totodată, însuși certificatul primăriei or.

Otaci, în baza căruia s-a determinat cercul de moștenitori, care au intrat în posesia averii

succesorale datează cu 13 decembrie 2005, dată calendaristică posterioară datei

certificatului de moștenitor legal.

Mai mult, instanța de apel a relatat că notarul Valentina Gîrtopan în explicațiile

sale scrise, a menționat că a eliberat certificatul de moștenitor legal nr. 78 din 03 ianuarie

2018 pe numele Măriei Preda, întrucât aceasta este moștenitorul lui Preda Anton, însă

la baza dosarului succesoral deschis după decesul lui Anton Preda a stat certificatul nr.

4139 din 10 mai 2005, eliberat de notarul Vladislav Macarenco. Astfel, certificatul de

moștenitor legal din 2018 este subsecvent celui din 2005 și ambele contravin normei

imperative prevăzute la art. 1516 alin. (3) Cod civil, care cad sub incidența nulității

absolute, prin urmare sunt imprescriptibile.

La 04 mai 2020, Maria Preda, reprezentată de avocatul Galina Lunga a declarat

recurs împotriva decizie din 06 februarie 2020 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 30

septembrie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, solicitând admiterea

recursului, casarea actelor judecătorești contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a relatat că atât prima instanță, cât și instanța

de apel au dat o apreciere incorectă a probelor și circumstanțelor stabilite în cadrul

examinării cauzei.

Mai mult, Maria Preda a indicat că este moștenitor legal al soțului Anton Preda,

iar Nicolai Preda solicitând anularea certificatelor de moștenitor legal din 2018 și 2005,

nu a prezentat nicio probă în acest sens.

Reclamanta a mai specificat că nu este de acord cu soluțiile instanțelor ierarhic

inferioare cu privire la faptul că certificatul de moștenitor legal din 2018 este subsecvent

celui din 2005 și ambele contravin normei imperative.

La 26 mai 2020, în adresa lui Nicolai Preda, notarului public Valentina Gîrtopan

și lui Nicolai Cebotaru a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Maria Preda,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire anexată la materialele dosarului (vol. II, f.d. 49).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații

și intervenientul accesoriu să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

participanților la proces, la 23 martie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(vol. II, f.d. 24), fiind recepționată de Maria Preda, la 26 martie 2020 (vol. II, f.d. 25).

Astfel, luând în considerare hotărârile Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 6

din 26 martie 2020, nr. 14 din 06 aprilie 2020, nr. 17 din 13 aprilie 2020 și nr. 21 din 24

3

aprilie 2020, prin care au fost declarate zile de odihnă în sectorul bugetar în perioada 30

martie – 30 aprilie 2020, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Preda, reprezentată de

avocatul Galina Lunga, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Preda, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

4

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței de judecată de

a reține existența temeiului prevăzut la articolul 433 lit. a) Cod de procedură civilă. În

atare condiții, conjunctura respectivă confirmă că marja de apreciere a instanței de recurs

nu a fost disproporționată cu obiectivele securității raporturilor juridice și bunei

administrări a justiției, după caz, s-a accentuat rolul instanței supreme de a interpreta

uniform legea și de a soluționa litigiile apărute în cadrul aplicării legilor, în raport cu

obiecțiile formulate în recurs. Deci, în opinia instanței, normele de drept nu au format

un obstacol care să afecteze esența dreptului recurentei de acces la instanță.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de articolul

6 parag. 1 din C.E.D.O., instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre

judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și de trăsăturile speciale

ale procedurii în ordine de recurs (a se vedea, inter alia, Latourniere vs Franța, 10

decembrie 2002, parag. 2; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag. 71 – 74). În

concepția instanței europene, articolul 6 parag. (1) nu impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind lipsit de șanse de succes (a se vedea, mutatis mutandis,

Kukkonen vs Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Papaioannou vs Grecia, 2

iunie 2016, parag. 45; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag. 46; Guelfucci vs Franța,

3 iulie 2018, parag. 42 - 44). Aceste raționamente se transpun direct în cazul de față, de

vreme ce esența și temeiurile din recursul dedus judecății, inclusiv și argumentele din

el, nu sunt în stare să afecteze legalitatea deciziei atacate sau a procedurii în ansamblu.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

către Maria Preda, reprezentată de avocatul Galina Lunga urmează a fi considerat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Maria Preda, reprezentată de

avocatul Galina Lunga.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5