2rh-123/21 — încasarea datoriei

2rh-123/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-123/2021

prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. R. Costru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. S. Filincova, A. Cobăneanu, G. Stratulat, D.

Mardari, Iu. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Nicolae Șompol,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Cooperatistă de Alimentație Publică „COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a

Cooperativelor de Consum împotriva lui Nicolae Șompol cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost respins recursul declarat de Nicolae Șompol și a fost menținută decizia

din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 13 martie 2020 a

Judecătoriei Ungheni, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 01 decembrie 2017 Întreprinderea Cooperatistă de Alimentație Publică

,,COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Șompol cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, fiind deținător de autorizație de funcționare a

parcării auto cu plată nr. 01469 din 15 ianuarie 2017, în temeiul actului de primire

la păstrare a unității de transport nr. 277 din data de 30 martie 2017, ora 15:00, a

primit la păstrare în parcarea specială din mun. Chișinău, xxxxx în condițiile

prevederilor articolului 159 din Codul de procedură penală automobilul de model

Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare xxxxx (LT), ce aparține cu drept de

proprietate pârâtului Șompol Nicolae.

Totodată a menționat că automobilul vizat, figurând ca corp delict pe marginea

cauzei penale nr. 2017420686 în perioada de timp de la 30 martie 2017 până la 30

mai 2017, s-a aflat la păstrare obligatorie în parcarea specială în temeiul actului de

primire la păstrare a unității de transport din 30 martie 2017 și legislației procesual-

penale, astfel aceste cheltuieli a Întreprinderii Cooperatiste de Alimentație Publică

,,COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum pentru

păstrarea automobilului pot fi recuperate doar în condițiile legislației procesual-

penale, potrivit articolului 229 din Codul de procedură penală. La 30 mai 2017

Procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica, Socol Victor,

examinând raportul ofițerului de urmărire penală al SUP al IP Botanica, Melnic

Sergiu, și materialele cauzei penale a emis ordonanța prin care a dispus încetarea

cauzei penale nr.2017420686 cu clasarea procesului penal.

Astfel, în condițiile acestei ordonanțe a procurorului din 30 mai 2017, pârâtul

Nicolae Șompol a intrat în dreptul de a-i fi restituit corpul delict. Însă, după

emiterea ordonanței din 30 mai 2017, de clasare a procesului penal, pârâtul Nicolae

Șompol încă trei luni nu a întreprins nici o măsură pentru a ridica automobilul său

de la parcarea specială, ridicând-ul doar la data de 08 septembrie 2017, după ce a

primit cererea prealabilă a Întreprinderii Cooperatiste de Alimentație Publică

,,COOPALIMENTARA” a UCCC din 6 noiembrie 2017.

A mai indicat că toate cheltuielile, legate de păstrarea bunului mobil în decurs

de 101 zile (de la 30 mai 2017 până la 08 septembrie 2017) le suportă doar

reclamantul, care pot fi recuperate în temeiul legislației civile.

Astfel, conform listei de preturi la serviciile acordate de păstrarea autoturisme,

aprobată prin ordinul directorului Întreprinderii Cooperatiste de Alimentație Publică

,,COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum nr. 164

din 26 decembrie 2016, prețul de păstrare a automobilelor în termen mai mult de 5

zile, constituie 200 de lei/zi, menționând că despre oferta reclamantului, Nicolae

Șompol a făcut cunoștință încă la data de 30 martie 2017, când automobilul a fost

adus la parcarea specială, fapt reflectat în actul primirii la păstrare a unității de

transport nr. 227 din 30 martie 2017, contrasemnat de ultimul.

În drept, reclamantul Întreprinderea Cooperatistă de Alimentație Publică

,,COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din

Republica Moldova și-a întemeiat acțiunea în baza prevederilor articolelor 1086 și

1088 Codul civil și art. 9 din Regulamentul cu privire la parcările auto cu plată pe

teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 672 din 19

iunie 1998.

A solicitat reclamantul Întreprinderea Cooperatistă de Alimentație Publică

,,COOPALIMENTARA” a UCCC încasarea de la Nicolae Șompol a sumei de

20200 de lei cu titlu de datorie pentru păstrarea automobilului de model

Volkswagen Passat cu numărul de înmatriculare xxxxx în perioada 30 mai 2017- 08

septembrie 2017 și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 martie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central,

acțiunea a fost admisă și a fost încasat de la Nicolae Șompol în beneficiul

Întreprinderii Cooperatiste de Alimentație Publică ,,COOPALIMENTARA” a

Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum datoria în mărime de 20200 de lei și

cheltuielile de judecată în sumă de 606 lei cu titlu de taxa de stat.

2

La 13 și 15 aprilie 2020, Nicolae Șompol a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 08 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Nicolae Șompol și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 21 iunie 2021 Nicolae Șompol a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Prin decizia din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de Nicolae Șompol și a fost menținută decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

La 22 octombrie 2021 Nicolae Șompol a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că deși respectarea principiului

siguranței raporturilor juridice, care este unul din elementele fundamentale ale

supremației dreptului prevede că nici o parte nu are dreptul să solicite revizuirea

unei hotărâri judecătorești irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o

reexaminare și o nouă determinare a cauzei, iar o derogare de la acest principiu este

justificat doar arunci când este necesară datorită unor circumstanțe esențiale. A

considerat că în speță sunt prezente circumstanțe imperative care determină cu

certitudine retractarea deciziei supuse revizuirii și reexaminarea cauzei.

A susținut că motivele sunt temeinice pentru deschiderea procedurii de

revizuire. Instanța de fond nu a stabilit corect componența participanților în proces,

nefiind atrase pe dosar toate părțile interesate care le pot fi lezate drepturile.

Totodată instanța nu a examinat demersul de atragere a persoanelor în calitate de

intervenienți pe dosar, fiind lăsat nesoluționat.

Prima instanță nu a soluționat problema atragerii în proces a IP Botanica și

Procuratura Botanica, cu toate că a depus un demers în acest sens. A indicat că

atragerea în proces a acestora este primordială atâta timp cât intimatul a afirmat că

deține contract cu Procuratura și MAI de prestare a serviciilor de păstrare a

automobilelor.

Astfel, instanța de fond și ulterior instanța de apel, au examinat cauza în lipsa

IP Botanica și Procuratura Botanica, încălcându-le astfel drepturile acestor

participanți neantrenați în proces, a considerat că există temei de revizuire prevăzut

de art. 449 lit. c) CPC.

În ceea ce privește temeiul invocat de prevederile art. 449 lit. b) CPC a

menționat că la momentul emiterii deciziei instanța de apel nu era în cunoștință de

următoarele circumstanțe și înscrisuri și anume de acțiunea depusă de Nicolae

Șompol împotriva Parcării Auto COOPALIMENTARA privind restituirea

automobilului, cererii prealabile depusă de Nicolae Șompol împotriva Parcării Auto

COOPALIMENTARA privind restituirea automobilului.

A apreciat că sunt îndeplinite cumulativ toate elementele pentru declararea

revizuirii , deoarece instanța de apel a admis erori la emiterea deciziei, iar aceste

erori echivalează cu neelucidarea circumstanțelor care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei.

3

A susținut că în prezenta cauză mai există temei de revizuire prevăzut și de art.

449 lit. h) CPC.

Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea

lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

depusă de Nicolae Șompol urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor

judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă

asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce

hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

4

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe

acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după

pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc

după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în

litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de

revizuire, altfel spus, Nicolae Șompol nu a făcut dovada faptului că în procesul

examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii

de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul

examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele

invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Subsidiar, Colegiul notează că, în conformitate cu art. 449 lit.c) Cod de

procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

La caz, Colegiul precizează că, litigiul examinat a fost între Întreprinderea

Cooperatistă de Alimentație Publică „COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a

Cooperativelor de Consum și Nicolae Șompol cu privire la încasarea sumei pentru

păstrarea automobilului la parcare, automobil ce aparține ultimului.

Totodată, revizuentul a specificat în cererea de revizuire că instanțele de

judecată urmau să atragă în proces ÎP Botanica și Procuratura Botanica pentru a

vedea dacă drepturile acestora nu sunt lezate, țînînd cont că aceste organe au reținut

automobilul și l-au plasat la parcare specială.

În contextul dat, Colegiul relevă că pentru a determina lezarea unui drept

persoanei neimplicate în litigiul, examinat de către instanțele de judecată naționale,

în prim plan urmează a verifica care este legătură directă a obiectului litigiului cu

5

persoana care nu a fost implicată în proces și că hotărârea judecătorească pronunțată

pe caz trebuie să producă efecte pentru subiecții raportului material litigios care nu

au fost antrenați în judecarea cauzei.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul reține că deși revizuentul a invocat ca

temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, ultimul nu a

adus nici un argument pertinent care ar indica la faptul că instanțele au emis

hotărârile, revizuirea căror se solicită în speță, cu privire la drepturile persoanelor

care nu au fost implicate în proces.

Se va reține, la caz și incidența art. 447 lit. b) Cod de procedură civilă, care

indică că sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat

la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia

judecătorească.

Pornind de la prevederile acestei norme legale, Colegiul reține că pentru a fi în

posibilitatea depunerii cererii de revizuire, solicitantul trebuie să probeze că

hotărârea a cărei revizuire o solicită, îi lezează drepturile sale.

Mai mult, IP Botanica și Procuratura Botanica considerând că le sunt încălcate

drepturile, nu au fost lipsiți de dreptul să intervină în proces alături de reclamant sau

de pârât, dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile

lor, fapt însă nerealizat de aceaștia în cadrul examinării cauzei.

Sub acest aspect, circumstanțele descrise de revizuent nu corespund

exigențelor art. 449 lit. c) al Codului de procedură civilă și nu pot fi admise ca temei

de revizuire a deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

respectiv, împrejurările invocate de revizuent nu pot influența soluția adoptată.

Cu referire la temeiul de revizuire invocat de Nicolae Șompol și anume art.

449 lit. h) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constat printr-o hotărâre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțate, de o instanță de judecată națională.

Prin aceste prevederi legiuitorul a instituit un mecanism pentru executarea

hotărârilor pronunțate de instanța internațională, al căror caracter obligatoriu a fost

recunoscut de către statul Republica Moldova. Atunci când este învestită cu

examinarea unei cereri de revizuire, Curtea Supremă de Justiție trebuie să se

limiteze la verificarea existenței condițiilor expres prevăzute de lege și să verifice în

lumina legislației naționale și a concluziilor Curții Europene a Drepturilor Omului

îndeplinirea condițiilor pentru aprobarea redeschiderii procesului.

Din norma citată este evident că cerința legală – existența unei constatări a

Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau libertăți

fundamentale a omului în cauza dată, a cărui act judecătoresc se solicită a fi

revizuit, constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire. Statuarea Curții

Europene a Drepturilor Omului cu privire la încălcarea unui drept sau a unei

libertăți fundamentale a omului nu poate fi negată de instanța competentă să se

pronunțe asupra revizuirii. Hotărârile și deciziile Curții Europene a Drepturilor

Omului sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.

Astfel, la caz, revizuientul nu a prezentat nici o hotărâre a Curții Europene a

Drepturilor Omului privind constatarea unei încălcări în cauza dată și nici Guvernul

6

Republicii Moldova nu a recunoscut printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale ale omului care poate fi remediată în cauza dată.

Prin urmare, Colegiul reține că în speță nu sunt întrunite condițiile impuse de

legiuitor pentru a admite cererea de revizuire în temeiul prevăzut de art. 449 lit. h)

Codul de procedură civilă.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate

de Nicolae Șompol se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea

Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin

prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, §

25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

7

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae

Șompol, împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Cooperatistă de Alimentație Publică „COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a

Cooperativelor de Consum împotriva lui Nicolae Șompol cu privire la încasarea

datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

8