3ra-1084/21 — contestarea actului administrativ și obligarea achitării pensiei

3ra-1084/21 — contestarea actului administrativ și obligarea achitării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1084/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

1 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrei Guțu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoane terțe

Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de

Poliție Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii și

achitării pensiei,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 28 august 2019 Andrei Guțu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al

Poliției și Inspectoratul de Poliție Căușeni cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul Inspectoratului General al Poliției

nr. 320 ef. din 26 iunie 2019 „cu privire la procedurile de personal în privința

angajaților Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor subordonate

acestuia” Andrei Guțu, comisar principal, șef al serviciului Detenție și Escortă al

Inspectoratului de Poliție Căușeni al Inspectoratului General al Poliției, începând cu

data de 28 iunie 2019, a încetat raportul de serviciu al funcționarului public cu statut

special, în corespundere cu art.38 alin. (1) lit. c) din Legea privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16

decembrie 2016 (după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie).

A menționat că prin cererea nr. 11/2019/787 din 28 iunie 2019, s-a adresat la

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Căușeni, solicitând stabilirea și achitarea

pensiei pentru vechimea în muncă stabilită prin certificatul nr. 34/29-5066 din 28

iunie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni al Inspectoratului General al

1

Poliției în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție

și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova”.

A relatat că în corespundere cu art.2 din Legea asigurării cu pensii a militarilor

și a peroanelor din corpul de comandă și din trupele organelor interne nr. 1544 din

23 iunie 1993, i-a fost calculat la eliberarea din serviciu de către Inspectoratul de

Poliție Căușeni, vechimea în muncă la data de 28 iunie 2019 - 24 ani 01 lună 19 zile.

Reclamantul a indicat că prin decizia nr. 11/2019/19790 din 18 iulie 2019 a

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni, i s-a refuzat în stabilirea pensiei

pentru vechime în muncă, fără ca decizia să fie motivată, ceea ce duce la anularea

acesteia.

A comunicat că la 2 august 2019, nefiind de acord cu decizia nr. 11/2019/19790

din 18 iulie 2019, a contestat-o la Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere

prealabilă, care a fost respinsă prin răspunsul nr.G-1803/19 din 12 august 2019,

fiindu-i refuzat astfel în stabilirea pensiei pentru vechime în muncă și achitarea ei

pentru faptul că perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute sau arestate în izolatoarele de detenție provizorie, nu

poate fi raportată la prevederile pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78/1994 și prin

urmare, s-a constatat că temei de stabilire a pensiei nu este, însă reclamantul a

menționat că nu au fost luate în considerație prevederile ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

Astfel, a explicat că la calcularea stagiului necesar nu au fost luate în calcul

perioadele de activitate în calitate de șef al Serviciului Detenție și Escortă al

Inspectoratului de Poliție Căușeni al Inspectoratului General al Poliției, în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de detenție provizorie, fapt care urmează a fi racordat la prevederile pct.

8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 în sensul cărora la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă două luni

de vechime în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bonavi psihici, precum și la lucrări de subteran.

A mai adăugat că potrivit informației prezentate, vechimea în muncă în

organele afacerilor interne cade sub incidența prevederilor art. 13 lit. a) al Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

2

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr.1544 din 23 iunie 1993, conform căreia dreptul la pensie pentru vechime în

serviciu îl au: militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu

de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

La fel, a invocat prevederile art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul

penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie 2008),

potrivit cărora vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor

sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în

instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

Astfel, a susținut că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența

reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, din

esența cărora rezultă că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate

este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: instituția în care

persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

Reclamantul a evidențiat că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) sunt entități care cad sub

incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 și prin urmare, în cazul respectiv, în privința sa au apărut circumstanțe care

implică necesitatea stabilirii și calculării pensiei pentru vechime în muncă și achitării

acesteia din 28 iunie 2019.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 189, 224 alin. (1) lit. b) din

Codul administrativ.

A solicitat recunoașterea ilegală a deciziei nr. 11/2019/19790 din 18 iulie 2019

a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și deciziei nr. LI803/19 din 12

august 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, obligarea de a-i stabili și achita

pensia în condiții legale pentru vechimea în muncă, ținând cont de certificatul nr.

34/29-5066 din 28 iunie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni al

Inspectoratului General al Poliției.

Prin hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă cererea de chemare în judecată. A fost anulată decizia nr. 11/2019/19790 din

18 iulie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Căușeni și decizia nr. G-

1803/19 din 12 august 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale. A fost obligată

Casa Națională de Asigurări Sociale de a efectua stabilirea și achitarea pensiei lui

Andrei Guțu, inclusiv cu avantajele calculate pentru perioada activității în cadrul

Serviciului de Detenție și Escortă al IP Căușeni, calculată în conformitate cu

3

certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Căușeni al IGP nr. 34/29-5066 din 28

iunie 2019.

La 31 iulie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel, iar în urma

notificării hotărârii motivate, la 22 octombrie 2020 a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 16 iulie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia

acțiunii, având în vedere că subdiviziunile în care a activat Andrei Guțu sunt entități

destinate pentru deținerea persoanelor, fiind sub incidența reglementărilor din pct. 8

al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care îi

conferă dreptul la stabilirea pensiei cu înlesniri.

În acest sens, instanța de apel a reținut că aceste circumstanțe, au servit temei

pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018

cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii

de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, care la fel, acordă înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, fiind un act administrativ valabil care produce efectele juridice de

rigoare.

Astfel, instanța de apel a reținut că organul de asigurări sociale neîntemeiat a

refuzat intimatului stabilirea, calcularea și achitarea pensiei, ceea ce este în

contradicție cu normele materiale și principiile constituționale.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, iar soluția de admitere a acțiunii este justă,

fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în

coraport cu normele aplicabile speței.

La 6 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 19 octombrie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat

motivarea recursului împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că alegațiile intimatului nu sunt aplicabile prezentei cauze deoarece

acesta nu a activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar, iar serviciul

Detenție și Escortă al Inspectoratului de Poliție Căușeni al IGP al MAI nu face parte

din instituțiile penitenciare care se regăsesc la art.11 alin.(2) al Legii cu privire la

sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017 și pct.8 lit. d)

4

din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.

La fel, a relatat că ordinul nr.96 din 20 martie 2018 al Ministerului Afacerilor

Interne, nu poate produce efecte juridice, deoarece contravine actelor normative în

vigoare, acesta depășind prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 30 iunie 2021, fiind

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale în data de 23 septembrie 2021, fapt

ce se confirmă prin avizul de recepție al scrisorii recomandate (f.d.243 Vol.I). Astfel,

recursul depus la 6 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată la 19 octombrie

2021, este în termen.

La 25 octombrie 2021 în adresa intimaților Andrei Guțu, Ministerul Afacerilor

Interne, Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Căușeni a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 3 noiembrie 2021, Ministerul Afacerilor Interne și-a expus

poziția în privința recursului, menționând asupra legalității certificatului eliberat lui

Andrei Guțu ce confirmă vechimea în muncă cu avantaje.

Prin referința din 4 noiembrie 2021, Inspectoratul de Poliție Căușeni a solicitat

respingerea recursului.

Prin referința din 12 noiembrie 2021 Inspectoratul General al Poliției a solicitat

respingerea recursului.

La rândul său, intimatul Andrei Guțu nu și-a valorificat dreptul procedural de

depunere a referinței, deși a recepționat recursul conform avizului de recepție a

scrisorii recomandate anexat la dosar.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

5

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

6

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

7