2ra-1769/21 — anularea hotărîrii, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului

2ra-1769/21 — anularea hotărîrii, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1769/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Ciubotaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

1 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Aurica Doina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aurica Doina

împotriva Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule”, intervenienți accesorii Comisia Națională a Pieței Financiare și

Alina Osoianu cu privire la anularea parțială a hotărârii, restabilire în funcția

anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la

serviciu, încasarea plăților de stimulare și compensare, încasarea penalității,

recuperarea prejudiciului moral, anularea și retragerea scrisorii, compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 6 februarie 2020, Aurica Doina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule” (în continuare BNAA) cu privire la anularea parțială a hotărârii,

restabilirea în funcție și încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu.

În motivarea acțiunii a indicat că la 22 februarie 2019, între BNAA,

reprezentat de către Președintele Consiliului de Administrație, Vadim Svișciuc,

care a acționat în baza Statutului, în calitate de Angajator, pe de o parte și Aurica

Doina, aleasă în funcția de Director executiv conform deciziei Adunării Generale

Extraordinare din 21 decembrie 2018 și ulterior înregistrată în Registrul de stat al

persoanelor juridice conform Extrasului din 17 ianuarie 2019, eliberat de Agenția

Servicii Publice, numită în continuare „salariat”, pe de altă parte, au încheiat

contract individual de muncă, în temeiul art. 45-94 din Codul muncii.

Conform pct. 1.1. Obiectul contractului l-a constituit angajarea salariatului în

funcția de Director executiv al BNAA; pct. 1.2. Salariatul este angajat în funcția de

Director executiv al BNAA pe o perioadă de 3 (trei) ani, începând cu data de 17

ianuarie 2019; pct.2.2. lit. a) - la încheierea, modificarea, suspendarea și desfacerea

contractului în temeiurile și ordinea prevăzută de legislația muncii (art. 9, alin. (1),

lit. a) din Codul Muncii).

Reclamanta a menționat că în Capitolul II al Contractului nominalizat sunt

stipulate drepturile și obligațiunile salariatului, pe când drepturile angajatorului nu

1

au fost indicate expres, fiind făcută mențiunea în pct. 2.4. că - Drepturile și

obligațiile angajatorului se stabilesc de legislația muncii, iar având în vedere

clauzele contractului, se constată că dreptul de a înceta relațiile de muncă cu

salariatul trebuie să derive anume din Contractul nominalizat, care și a instituit

relațiile de muncă între angajator și salariat, or, conform Capitolului VI din

Contract - „încetarea contractului”, la pct. 6.1. lit. d) se stabilește că contractul de

muncă poate înceta la inițiativa Angajatorului (art. 86 din Codul muncii).

A invocat prevederile art. 81 Codul muncii, menționând că în hotărârea

Adunării Generale Extraordinare a Membrilor BNAA nr. 9 din 22 noiembrie 2019,

prin care au fost încetate relațiile de muncă nu este indicată norma, alineatul și

litera din Codul muncii, conform căreia a fost concediată, fapt ce constituie o gravă

încălcare a dreptului muncii.

A susținut că prevederile art. 86 din Codul muncii stabilesc o listă exhaustivă

a temeiurilor, care îi permit angajatorului să desfacă contractul de muncă. Or, cu

adevărat relațiile stabilite între BNAA și Aurica Doina sunt de natura dreptului

muncii, iar aceasta derivă chiar din textul contractului, care a fost denumit Contract

de management, iar capitolul VI al Contractului - „încetarea contractului”, pct. 6.1.

stabilește că: Prezentul contract individual de muncă poate înceta - lit. d): la

inițiativa Angajatorului.

Reclamanta a considerat că pentru a înceta relația de muncă, Angajatorul

urma să indice și să facă trimitere la un temei concret, care a constituit temeiul

juridic a încetării relațiilor de muncă, la acest aspect, menționând că conform art.

89 alin. (2) din Codul muncii: la examinarea litigiului individual de muncă de către

instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice

temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului.

Astfel, angajatorul urma să indice concret care sunt alte motive prevăzute de

Codul muncii și de alte acte legislative, care au fost încălcate de către ea în calitate

de director executiv, însă angajatorul nu ar fi respectat prevederile legislației

muncii și anume art. 10 alin. (2) lit. b) Codul muncii.

A relevat că contractul încheiat cu BNAA corespunde tuturor condițiilor,

precum și conține toate elementele prevăzute în art. 49 Codul muncii. Contractul

de muncă - numit contract de management a fost votat unanim de către membrii

BNAA, însă în procesul-verbal al ședinței al Adunării Generale Extraordinare a

Membrilor BNAA nr. 9 din 22 noiembrie 2019 se face trimitere la art. 200 alin. (2)

Codul civil, fiind indicat că nu pot fi invocate temeiurile prevăzute de Codul

muncii.

Așadar, Reclamanta a considerat că, prin motivarea din Nota Informativă,

prezentată în cadrul ședinței din 22 noiembrie 2019, și anume că Aurica Doina nu

se poate folosi de Codul muncii, o limitează categoric în dreptul de a-și exercita

accesul la justiție în vederea apărării drepturilor prin prisma Codului muncii.

Contractul - numit Contract de management, iar prestația Directorului executiv este

o muncă și nu prestare de serviciu în sensul relațiilor civile, care ar cădea sub

incidența Codului civil.

A mai relevat că, în procesul-verbal al Adunării Generale Extraordinare a

Membrilor BNAA nr. 13 din 21 decembrie 2018, pct. 4.2 stabilește că Aurica

Doina va începe să-și exercite atribuțiile…, fiind expres menționat, să-și execute

atribuțiile dar nu să presteze servicii. Respectiv, și prin această decizie se confirmă

faptul că relația instituită între aceasta și BNAA a fost una de muncă și nu prestare

de serviciu.

2

De altfel, a mai invocat că cerințele față de atribuțiile persoanelor cu funcție

de răspundere nu sunt guvernate de Codul civil, dar de prevederile Codului muncii.

Or, Codul muncii ca lege organică reglementează relațiile de muncă între angajator

și angajat, pe când Codul civil reglementează relațiile patrimoniale și personal

nepatrimoniale instituite între persoanele private.

Astfel, a reiterat că relațiile acesteia de muncă în calitate de director executiv

a BNAA, au fost reglementate de contractul de management încheiat cu BNAA în

calitate de organizație necomercială, care desfășoară activitate de interes public,

îndeplinește prerogativele și atribuțiile de Birou Național al Republicii Moldova în

Consiliul Birourilor Sistemului Internațional de Asigurare „Carte Verde” (art. 30

alin. (1) din Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurare).

Conform pct. 1 al părții rezolutive din Hotărârea CNPF nr. 2/7 din 14 ianuarie

2019, se aprobă numirea Dnei Aurica Doina în funcție de director executiv al

BNAA pentru un mandat de trei ani. Astfel, evidențiind noțiunile „numire” și

„mandat”, care exclud existența raportului civil și demonstrează existența

raportului de muncă, iar conform deciziei nr. 14 din 17 ianuarie 2019 eliberat de

Agenția Servicii Publice, la pct. 1 din partea rezolutivă se menționează că se

înregistrează și se consemnează în Registrul de stat al persoanelor juridice alegerea

doamnei Aurica Doina în funcția de Director executiv, fiind de asemenea aplicate

noțiunile „se aprobă numirea” și „alegerea”.

Reclamanta a considerat că în perioada în care a activat în calitate de Director

executiv al BNAA, organizația a realizat mai multe performanțe financiare și de

altă natură, care a permis realizarea obligațiunilor față de partenerii din țară și la

nivel internațional. Respectiv, aceasta în calitate de Director executiv a depus toată

diligența profesională de a-și îndeplini atribuțiile în strictă conformitate cu

contractul de management, statutul BNAA și legislația în vigoare.

Întru soluționarea amiabilă a situației litigioase determinate de încetarea

ilegală a relațiilor de muncă, conducându-se de prevederile pct. 7.5 din Contractul

de Management din 22 februarie 2019, la 12 decembrie 2019 s-a adresat BNAA cu

cerere prealabilă, însă aceasta a rămas fără o examinare efectivă.

A mai remarcat că, pârâta a încălcat prevederile art. 16 și art. 43 din

Constituția Republicii Moldova, nefiind respectate principiile de bază ale

reglementării raporturilor de muncă și a altor raporturi legate nemijlocit de acestea.

Prin adoptarea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Membrilor BNAA nr.

9 din 22 noiembrie 2019 se constată o atitudine discriminatorie în domeniul

raporturilor de muncă, nefiind asigurate condiții echitabile de muncă, egalitatea în

drepturi și în posibilități a persoanelor alese în această funcție.

De asemenea, a considerat că pentru același volum de muncă și

responsabilități au fost stabilite condiții de remunerare diferite, prin majorarea

mărimii remunerării lunare de la 28 000 de lei la 37 000 de lei. Ulterior, Adunarea

Generală Extraordinară a Membrilor BNAA la 17 decembrie 2019 a aprobat un alt

Director executiv și mărimea salariului de funcție lunar de 40 000 de lei. Ca

consecință, remunerarea inegală pentru același tip și/ sau volum de muncă,

reprezintă o faptă care este interzisă de prevederile art. 10 alin. (2) lit. g) din Codul

muncii, care stabilește că angajatorul este obligat să respecte principiul aplicabil și

să asigure o plată egală pentru muncă egală și pentru muncă de valoare egală.

Prevederile contestate instituie o discriminare în comparație cu persoana aprobată

în funcția de Director executiv interimar, care deține statutul de pensionar, iar

încetarea înainte de termen a contractului său de management i-a limitat în mod

3

nejustificat exercițiul dreptului la muncă, acest tratament nefiind justificat de vreun

obiectiv legitim, în mod special de politica ocupării forței de muncă, a pieței

muncii sau a formării profesionale.

A mai menționat că alegerea directorului executiv al BNAA și aprobarea

acestuia prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Membrilor BNAA nr. 9

din 22 noiembrie 2019, s-a efectuat cu încălcarea procedurii stabilite de

Regulamentul cu privire la cerințele față de persoanele cu funcție de răspundere ale

asigurătorilor/ reasiguratorilor și intermediarilor în asigurări și/ sau în reasigurări,

aprobat prin Hotărârea CNPF nr. 17/3 din 22 aprilie 2019 „privind modificarea

Anexei nr. 3 la Hotărârea CNPF nr. 13/3 din 03 aprilie 2008”.

Astfel, înainte de numirea în funcție și înaintarea pentru aprobare către

Comisia Națională a Pieței Financiare, organele de conducere ale BNAA (Consiliul

de Administrație și Adunarea Generală a Membrilor BNAA), dețin

responsabilitatea primară de evaluare a gradului de corespundere a acestora

funcției.

În acest sens, conform prevederilor pct. 4 din Regulamentul nr. 17/3 din 22

aprilie 2019, organele de conducere ale BNAA erau obligate să verifice

veridicitatea informației prezentate, precum și dacă persoana propusă în calitate de

Director executiv interimar corespunde cerințelor Regulamentului sub aspectul

competenței profesionale, experienței, integrității profesionale, bunei reputații,

natura și complexitatea activității BNAA, responsabilitățile postului respectiv,

nefiind confirmată certitudinea că persoana va asigura respectarea condițiilor

prevăzute în actele normative ale Comisiei Naționale sau alte condiții legale,

inclusiv o administrare prudentă și sănătoasă a BNAA, cu atât mai mult că sunt

obligate să acționeze în interesul societății și să elimine orice riscuri aferente

excluderii Republicii Moldova din Sistemul Internațional de Asigurări „Carte

Verde”.

De asemenea, nerespectând cerințele pct. 5 din Regulamentul nr. 17/3 din 22

aprilie 2019, art. 40 alin. (3) din Statutul BNAA, Adunarea Generală Extraordinară

a Membrilor BNAA la 22 noiembrie 2019 a aprobat Directorul executiv interimar

al BNAA, fără aprobarea prealabilă de către Comisia Națională a Pieței Financiare.

Totodată, reclamanta a mai relatat că, situația creată a avut un impact asupra

relațiilor cu prietenii, cunoștințele dar și faptul demisiei fiind preluat și mediatizat

în sursele media de știri, ca consecință fiind obligată să explice tuturor că hotărârea

Adunării Generale Extraordinară a Membrilor BNAA nr. 9 din 22 noiembrie 2019

nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, iar încetarea înainte de termen a

contractului de management îi lezează onoarea, demnitatea și reputația

profesională.

A invocat că în circumstanțele în care în anul 2019 a fost un an decisiv pentru

menținerea calității de membru a BNAA în cadrul Sistemului Internațional de

Asigurare „Carte Verde”, tot ansamblul de acțiuni întreprinse de BNAA au fost

orientate spre asigurarea onorării tuturor obligațiilor stabilite de Lege, și anume:

îndeplinirea prerogativelor și atribuțiilor de Birou National al Republicii Moldova

în Consiliul Birourilor Sistemului Internațional de Asigurare „Carte Verde”;

supravegherea modului în care membrii săi exercită drepturile și îndeplinesc

obligațiile ce le revin în baza contractelor de asigurare obligatorie de răspundere

civilă auto externe, administrarea și utilizarea conformă a mijloacelor Fondului de

protecție a victimelor străzii și cele ale Fondului de compensare, reprezentarea în

fața autorităților, inclusiv a instanțelor de judecată din Republica Moldova, direct

4

sau prin intermediar desemnat, societățile de asigurare străine care efectuează

asigurarea internațională „Carte Verde”, raportarea conform Planului de Acțiuni în

contextul menținerii BNAA sub monitorizare, etc. La momentul încetării

Contractului de Management toate obligațiile asumate în fața „Consiliului

Birourilor” fiind îndeplinite.

Reclamanta a susținut că întru evitarea unui posibil impact negativ, în calitate

de director executiv al BNAA a solicitat susținerea autorităților publice

(Parlamentul, Guvernul, CNPF, etc.), inclusiv în ședința de lucru a Comisiei

parlamentare economie, buget și finanțe din 16 iulie 2019 cu prezența membrilor

BNAA și mobilizarea eforturilor pentru atingerea obiectivului comun - retragerea

sancțiunii de monitorizare.

A mai menționat că conform Statutului Consiliului Birourilor Guvernul

garantează activitatea BNAA, respectiv, a fost creat grupul de lucru (indicația

Cancelariei de Stat nr. 21-06-4659 din 29 iulie 2019) în vederea creșterii încrederii

și continuarea implementării măsurilor necesare pentru menținerea BNAA în

calitate de membru cu drepturi depline în Sistemul Internațional de Asigurări

„Carte Verde”. Aceste măsuri sunt necesare pentru a facilita transportul

transfrontalier al cetățenilor Republicii Moldova și fără restricții de a procura

asigurarea „Carte Verde” pentru a călători în străinătate, precum și de a asigura

buna funcționare a procesului de soluționare în cadrul Sistemului Internațional de

Asigurări „Carte Verde” a cazurilor de daună rezultate în urma accidentelor

provocate pe teritoriul Republicii Moldova de autovehicule înmatriculate în

străinătate. Continuarea cooperării instituționale este importantă pentru

îmbunătățirea evoluției segmentului de asigurare „Carte Verde”, precum și evitarea

riscurilor care ar putea conduce la încetarea calității de membru a BNAA în cadrul

Sistemului Internațional de Asigurări „Carte Verde”, spre exemplu cazul de

dificultate financiară a unor asigurători.

A conchis că BNAA este o asociație profesională, care realizează activități de

interes public, or, eliberarea conducătorului înainte de termen întrerupe de fapt

ciclul de lucru normal de activitate care a fost instituit în baza unor strategii și

abordări orientate spre realizarea anumitor performanțe operaționale și execuție

bugetară profesionistă.

Astfel, Aurica Doina a solicitat anularea pct. 1 din partea rezolutivă a hotărârii

din procesul-verbal nr. 9 din 22 noiembrie 2019 al Adunării Generale

Extraordinare a Membrilor Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule,

prin care a fost eliberată înainte de termen, începând cu data de 29 noiembrie 2019

din funcția de director executiv al BNAA în temeiul art. 200 din Codul civil și art.

42 din Statutul BNAA; restabilirea în funcția de Director executiv al BNAA,

începând cu data de 29 noiembrie 2019, cu achitarea tuturor plăților salariate

pentru perioada de lipsă forțată de la muncă, din data de 29 noiembrie 2019 - până

la data restabilirii efective în funcție.

Prin încheierea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu Alina Osoianu, director

executiv al BNAA.

Prin încheierea din 4 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu Comisia Națională a Pieței

Financiare.

În ședința de judecată din 23 iulie 2020, reclamanta a depus cerere de

concretizare a pretențiilor solicitând anularea pct. 1 din partea rezolutivă a hotărârii

5

din procesul-verbal nr. 9 din 22 noiembrie 2019 al Adunării Generale

Extraordinare a Membrilor Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule,

prin care a fost eliberată înainte de termen, începând cu data de 29 noiembrie 2019

din funcția de director executiv al BNAA în temeiul art. 200 din Codul civil și art.

42 din Statutul BNAA, restabilirea în funcția de Director executiv al BNAA,

începând cu data de 29 noiembrie 2019, cu achitarea tuturor plăților salariate

pentru perioada de lipsă forțată de la muncă, din 29 noiembrie 2019 până la data

restabilirii efective în funcție, din care: pentru o perioadă de 25,5 luni - 714 000 de

lei; contribuții de asigurări sociale - 128 520 de lei; contribuții de asigurări

medicale - 32 130 de lei; recompensele și plăți de compensare - 71 400 de lei;

penalitate în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere - 216 090 de lei;

dobânda de întârziere -18 522 de lei, încasarea prejudiciului moral în valoare de 1

000 000 de lei, obligarea intervenientului accesoriu CNPF de a retrage scrisoarea

nr. 04-3286 din 28 noiembrie 2019 adresată Ministerului Finețelor și BNAA și să

emită prin același mod o scrisoare, cu indicarea faptului că respectiva scrisoare nu

corespunde realității.

În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor Aurica Doina a invocat că

CNPF a emis scrisoarea nr. 04-3286 din 28 noiembrie 2019 în adresa Ministerului

Finanțelor și managementului BNAA, prin care au fost răspândite afirmații și

declarații denigratoare referitor la activitatea sa, ca director executiv al BNAA, și

utilizat ca temei de bază la emiterea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a

Membrilor BNAA nr. 9 din 22 noiembrie 2019 ce nu corespunde realității și sunt

lipsite de substrat factologic, prin care îi lezează grav demnitatea și reputația

profesională

A considerat afirmațiile din scrisoarea menționată calomnioase, care îi aduc

grave prejudicii de imagine, îi lezează demnitatea și reputația profesională.

Reclamanta a învederat că după discuțiile cu unii membrii al Consiliului de

administrație al CNPF a constatat că în calitate de factori de decizie nu au cunoscut

despre faptul emiterii scrisorii nr. 04-3286 din 28 noiembrie 2019, nu au participat

la elaborarea conținutului, precum și că această scrisoare nu a constituit obiect al

unei ședințe/ grup de lucru organizat la sediul CNPF, care acționează în regim de

putere publică.

Prin cererea din 10 martie 2020 depusă la CNPF a prezentat argumentele

legale și probatoriul care se referă la deciziile organelor de conducere ale BNAA,

lipsa de conlucrare din partea autorității de supraveghere și alte argumente.

În acest context a solicitat CNPF să retragă pe cale amiabilă scrisoarea nr. 04-

3286 din 28 noiembrie 2019 de la Ministerul Finanțelor, managementul BNAA și

altor părți care au fost informate cu textul acestei scrisori. Ca răspuns cererea sa a

fost respinsă.

A concluzionat că prin scrisoarea nr. 04-3286 din 28 noiembrie 2019 emisă de

CNPF se demonstrează că concedierea sa a fost determinată de aplicarea

presiunilor de către președintele CNPF, care a semnat această scrisoare, precum și

prin intervenția nejustificată a acestei instituții, care nu se încadrează în obiectivele

de bază stabilite de art. 3 din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare

nr. 192 din 12 noiembrie 1998.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 28 ianuarie 2021, reclamanta a

mai depus o cerere de concretizare a pretențiilor solicitând: 1) anularea pct. 1 din

partea rezolutivă a hotărârii din procesul-verbal nr. 9 din 22 noiembrie 2019 al

Adunării Generale Extraordinare a Membrilor Biroului Național al Asigurătorilor

6

de Autovehicule, prin care a fost eliberată înainte de termen, începând cu data de

29 noiembrie 2019 din funcția de director executiv al BNAA în temeiul art. 200

Codul civil și art. 42 din Statutul BNAA; 2) restabilirea în funcția de Director

executiv al BNAA, începând cu data de 29 noiembrie 2019; 3) obligarea achitării

plăților salariate pentru perioada de lipsă forțată de la locul de muncă începând cu

29 noiembrie 2019 din care: a) salariul de funcție calculat pentru perioada rămasă

neexecutată a obligației contractuale în mărime de 714 000 de lei; b) plățile

aferente remunerării muncii achitate de angajator CNAS și CNAM conform

legislației; c) plăți de stimulare și compensare în sumă de 71 400 de lei; d) plăți de

compensare, pentru fiecare zi de întârziere – 0,3 % din suma neplătită în termen în

sumă de 200 088 de lei; e) prejudiciul moral în valoare de 1 000 000 de lei; 4)

anularea scrisorii emise de CNPF nr. 04-3286 din 28 noiembrie 2019 și obligarea

emiterii prin același mod a unei scrisori, cu indicarea faptului că respectiva

scrisoare nu corespunde realității; 5) retragerea scrisorii emisă cu nr. 04-3286 din

28 noiembrie 2019 de la Ministerul Finanțelor, managementul BNAA și altor părți

care au fost informate cu textul acestei scrisori, cu indicarea faptului că respectiva

scrisoare nu corespunde realității și nu va produce efecte de la data emiterii.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Aurica Doina. S-a anulat pct. 1 din partea

rezolutivă a hotărârii din procesul-verbal al Adunării Generale Extraordinare a

Membrilor Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule nr. 9 din 22

noiembrie 2019 privind eliberarea d-nei Aurica Doina înainte de termen din funcția

de Director Executiv al BNAA. S-a restabilit Aurica Doina în funcția de Director

Executiv al AP „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”. S-a încasat de

la AP „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” în beneficiul Auricăi

Doina salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, 29

noiembrie 2019 – 29 aprilie 2021 în mărime de 476 000 de lei cu reținerea din

această sumă a plăților obligatorii la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale,

precum și a indemnizației de concediere achitată, prejudiciul moral în mărimea

unui salariu mediu lunar de 28 000 de lei. S-a încasat de la AP „Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

14480 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 29 aprilie 2021, avocatul

Popil Angela în interesele AP „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”,

prin intermediul poștei electronice, a depus apel, solicitând casarea hotărârii din 29

aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 26 mai 2021, avocatul Burlacu Marcel în interesele Auricăi Doina a depus

apel, împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând casarea acesteia în partea respingerii pretențiilor, cu adoptarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii în sensul declarat.

La 2 iunie 2021, Aurica Doina, reprezentată de avocatul Marcel Burlacu a

depus cerere de prin care a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare.

Prin încheierea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea Auricăi Doina privind emiterea hotărârii suplimentare explicative

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aurica Doina

împotriva AP „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, intervenienți

accesorii Comisia Națională a Pieței Financiare și Alina Osoianu cu privire la

anularea pct. 1 din partea rezolutivă a hotărârii din procesul-verbal nr. 9 din 22

noiembrie 2019, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată

7

de la serviciu, plăților de stimulare și compensare, penalității, prejudiciului moral,

anularea și retragerea scrisorii, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de avocatul Burlacu Marcel în interesele Auricăi Doina. S-a admis apelul

declarat de avocatul Popil Angela în interesele AP „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule”. S-a casat integral din 29 aprilie 2021 a hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Aurica Doina împotriva AP „Biroul Național al Asigurătorilor

de Autovehicule”, intervenienți accesorii Comisia Națională a Pieței Financiare și

Alina Osoianu cu privire la anularea pct. 1 din partea rezolutivă a Hotărârii din

procesul-verbal nr. 9 din 22 noiembrie 2019, restabilire în funcția anterior deținută,

încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la serviciu, încasarea

plăților de stimulare și compensare, încasarea penalității, recuperarea prejudiciului

moral, anularea și retragerea scrisorii, compensarea cheltuielilor de judecată, și

emite o nouă hotărâre prin care: S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Aurica Doina împotriva AP „Biroul Național al

Asigurătorilor de Autovehicule”, intervenienți accesorii Comisia Națională a

Pieței Financiare și Osoianu Alina, privind anularea pct. 1 din partea rezolutivă a

Hotărârii din procesul-verbal nr. 9 din 22 noiembrie 2019, restabilire în funcția

anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la

serviciu, încasarea plăților de stimulare și compensare, încasarea penalității,

recuperarea prejudiciului moral, anularea și retragerea scrisorii, compensarea

cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, verificând legalitatea hotărârii contestate, în raport cu

motivele apelurilor și cadrul legal aplicabil speței, instanța de apel a constatat că

prima instanță la adoptarea hotărârii contestate a interpretat eronat normele de

drept material și a dat o apreciere greșită probatoriului administrat fapt ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei.

În susținerea acestei soluții, instanța a reținut că la 21 decembrie 2018

Adunarea Generală Ordinară a Membrilor Biroului Național al Asiguratorilor de

Autovehicule prin hotărârea consemnată în procesul-verbal nr. 13 a ales-o pe

Aurica Doina, în funcția de director executiv al Biroului Național al Asiguratorilor

de Autovehicule pentru un mandat de 3 ani, totodată luând act că în conformitate

cu art. 10 din Regulamentul CNPF nr. 13/3 din 03 aprilie 2008 cu privire la

cerințele față de persoanele cu funcții de răspundere ale asigurătorilor

reasiguratorilor și intermediarilor în asigurări și art. 40 alin. (3) din Statutul BNAA

în vigoare, doamna Aurica Doina va începe să-și exercite atribuțiile doar după

emiterea de către Comisia Națională a Pieței Financiare a avizului prealabil de

numire în funcție.

Comisia Națională a Pieței Financiare prin hotărârea nr. 2/7 din 14 ianuarie

2019 a aprobat numirea doamnei Aurica Doina în funcție de director executiv al

Asociației Profesionale „Biroul Național de Asiguratorilor de Autovehicule”

pentru un mandat de 3 ani și a avizat înregistrarea de stat a modificărilor respective

în datele înscrise în Registrul de stat al organizațiilor necomerciale, cu eliberarea

avizului corespunzător.

Prin decizia Agenției Servicii Publice nr. 14 din 17 ianuarie 2019 s-a

înregistrat și consemnat în Registrul de stat al persoanelor juridice modificarea cu

privire la alegerea doamnei Aurica Doina în funcția de director executiv al

Asociației Profesionale „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” în

8

baza extrasului din procesul-verbal al Adunării generale ordinare din 21 decembrie

2018.

La 22 februarie 2019, Adunarea Generală Ordinară a Membrilor Biroului

Național al Asiguratorilor de Autovehicule prin hotărârea consemnată în procesul-

verbal nr. 3 a aprobat contractul de management cu Directorul Executiv al Biroului

Național de Asigurătorilor de Autovehicule, doamna Aurica Doina, aleasă în

funcție prin Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Membrilor BNAA din 21

decembrie 2018 pentru un termen de 3 ani, cu atribuirea salariului funcției stabilit

în lista de state. S-a împuternicit președintele Consiliului de administrație al

BNAA, Vadim Svișciuc pentru semnarea contractului de management cu

directorul executiv al BNAA, Aurica Doina.

Tot la 22 februarie 2019, AP „Biroul Național al Asiguratorilor de

Autovehicule”, reprezentant de președintele Consiliului de Administrație, Vadim

Svișciuc, în continuare angajator și Aurica Doina, aleasă în funcția de director

executiv conform deciziei Adunării generale ordinare din 21 decembrie 2018 și

înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice conform extrasului din 17

ianuarie 2019 al ASP, numită în continuare salariat, au încheiat contractul

individual de muncă (contract de management), în temeiul art. 49-94 din Codul

muncii, conform căruia ultima a fost angajată în funcția de director executiv pe o

perioadă de 3 ani începând cu 17 ianuarie 2019 cu un salariu de funcție în mărime

de 28 000 de lei.

Conform notei informative înaintată membrilor BNAA în anexă la cererea din

11 noiembrie 2019, s-a propus spre examinare și votare proiect de decizie referitor

la chestiunea nr. 1 de pe ordinea de zi și anume cu privire la încetarea înainte de

termen a împuternicirilor directorului executiv al BNAA conform art. 200 Cod

civil și art. 42 din Statutul BNAA.

La 22 noiembrie 2019, Adunarea Generală Extraordinară a Membrilor

Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule, examinând chestiunea cu

privire la încetarea înainte de termen a împuternicirilor directorului executiv al

BNAA, conform Notei informative anexate, prin hotărârea consemnată în

procesul-verbal nr. 9, pct. 1 a încetat înainte de termen împuternicirile directorului

executiv al BNAA conform art. 200 Cod civil și art. 42 din Statutul BNAA și a

eliberat-o începând cu 29 noiembrie 2019 din funcția de director executiv al

BNAA pe dna. Aurica Doina, fiind dispusă calcularea și achitarea tuturor plăților

salariale și îndemnizațiile prevăzute de contract și legislația în vigoare ca urmare a

încetării înainte de termen a contractului de management semnat de Aurica Doina.

Colegiul a reținut că Legea nr. 414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie

de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (în continuare - Legea

nr. 414/2006) determină statutul juridic al BNAA, organele de conducere ale

BNAA, precum și competența exclusivă de alegere și/ sau numire a acestora,

mecanismul de numire și/ sau alegere a acestor organe de conducere fiind expres și

limitativ stabilit prin Statutul BNAA.

Conform art. 1 din Statutul BNAA, data înregistrării de stat 25 decembrie

2001, BNAA este o asociație profesională, necomercială, neguvernamentală,

apolitică, independentă constituită prin comunitate de interese, cu statut de

persoană juridică, bazată pe principiul apartenenței obligatorii a asigurătorilor de

răspundere civilă auto în calitate de membru, care îndeplinește prerogativele și

atribuțiile de Birou Național al Republicii Moldova în Consiliul Birourilor

Sistemului Internațional de Asigurare „Carte Verde”.

9

Conform art. 36 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 414/2006,

organele de conducere ale Biroului național sunt: a) adunarea generală a membrilor

(...). De competența exclusivă a adunării generale țin: (...) b) alegerea membrilor

consiliului de administrație și a directorului executiv.

În conformitate cu prevederile art. 2 Codul muncii, prezentul cod

reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, controlul

aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii,

precum și alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de muncă. Prezentul cod se

aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi organice și prin alte acte

normative. În cazul în care instanța de judecată stabilește că, printr-un contract

civil, se reglementează de fapt raporturile de muncă dintre salariat și angajator,

acestor raporturi li se aplică prevederile legislației muncii.

Așadar, în contextul normelor de drept expuse, Colegiul a reținut că Adunarea

generală a membrilor BNAA este organul suprem de conducere al BNAA. Fiecare

membru al BNAA este reprezentat în cadrul Adunării generale de conducătorul

asigurătorului sau de un alt reprezentant împuternicit în modul corespunzător.

Având capacitate juridică, BNAA își exercită drepturile și își asumă obligații

prin organele de conducere ale Biroului National: Adunarea generală a membrilor;

Consiliul de administrație, condus de un președinte și directorul executiv.

Colegiul a reținut că conform art. 30 alin. (2) din Legea nr. 414/2006, Biroul

Național își desfășoară activitatea în baza propriului statut, prezentei legi,

Regulamentului general al Consiliului Birourilor și actelor normative ale autorității

de supraveghere, emise în acest sens. Or, conform prevederilor art. 40 alin. (1) din

Statutul BNAA, Directorul executiv conduce întreaga activitate executivă și

operativă a Biroului Național cu excepția domeniilor ce țin de competența Adunării

generale și a Consiliului de Administrație, fiind obligat să asigure realizarea

scopurilor statutare atât în raport cu prerogativele și atribuțiile Biroului Național în

sistemul internațional de asigurare „Carte Verde”, cât și în raport cu atribuțiile de

administrator al Fondului de Protecție a Victimelor Străzii. Directorul executiv este

subordonat Consiliului de Administrație și Adunării generale și nu poate transmite

responsabilitățile sale altor persoane.

Așadar, se desprinde că, deși Directorul executiv al BNAA dispune de dreptul

de reprezentare, acest drept este diferit de dreptul de administrare, drepturile și

obligațiile directorului executiv fiind guvernate de regulile mandatului. Din aceste

considerente, BNAA încheie cu directorul executiv un contract de management,

care de fapt este un contract de mandat, dar în care se vor include și garanțiile

prevăzute de legislația muncii.

În această ordine de idei, Colegiul a reiterat că raporturile constituite între

BNAA și directorul executiv prin contractul de management sunt reglementate de

normele civile, fiind subordonat regulilor mandatului, iar legislația muncii

reglementează acest contract doar în partea garanțiilor sociale, salariale, precum și

alte măsuri de protecție ale muncii persoanei alese în funcția de administrator al

acestei persoane juridice.

De asemenea, Colegiul a reiterat că Adunarea generală a membrilor BNAA

este organul suprem de conducere al BNAA, de competența exclusivă a căreia ține

alegerea Directorului executiv și aprobarea condițiilor contractului de management

- art. 25 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din Statutul BNAA.

Totodată, s-a reținut că hotărârile adunării generale care vizează aspectele

indicate la art. 25 alin. (2) lit. a), lit. b), lit. d) și lit. e) din Statut, se adoptă cu votul

10

majorității simple a membrilor titulari ai BNAA - art. 28 alin. (8) din Statutul

BNAA.

În context, hotărârea adunării generale privind alegerea/ desemnarea

Directorului executiv al BNAA se comunică Ministerului Justiției/ Agenției

Servicii Publice pentru înregistrare de stat - art. 28 alin. (14) din Statutul BNAA.

Mai mult, Directorul executiv al BNAA este ales de Adunarea generală pentru

un mandat de 3 ani - art. 40 alin.(2) din Statutul BNAA; iar, împuternicirile

Directorului executiv pot fi încetate înainte de termen prin hotărârea Adunării

generale - art. 42 alin. (2) din Statutul BNAA. Or, statutul funcției deținute de

Aurica Doina, autorizează încetarea mandatului înainte de termen.

Colegiul a mai reținut că, prin Statutul BNAA este determinată și forma

contractului în temeiul căruia ia naștere raportul juridic între BNAA și Directorul

executiv al acesteia - contract de management, ale cărui condiții sunt supuse

aprobării de către Adunarea generală a BNAA.

Prin urmare, Adunarea generală a BNAA aprobă condițiile contractului de

management, iar prin Hotărârea Adunării generale a BNAA din 21 decembrie 2018

(proces-verbal din 21 decembrie 2018, chestiunea 4 din ordinea de zi), reclamanta/

apelantă Aurica Doina a fost aleasă în funcția de Director executiv, urmând,

conform prevederilor art. 36 alin. (6) din Legea nr. 414/2006, să-și exercite

atribuțiile după obținerea de la Comisia Națională a Pieței Financiare a avizului

prealabil de numire în funcție și a avizului privind înregistrarea de stat a

modificărilor operate în datele BNAA, înscrise în Registrul de stat al persoanelor

juridice. Or, începutul exercitării atribuțiilor funcționale este subordonată CNPF.

Conform Hotărârii Adunării generale a BNAA din 22 februarie 2019 (proces-

verbal nr. 3 din 22 februarie 2019, chestiunea 5 din ordinea de zi), a fost aprobată

semnarea Contractului de management între Aurica Doina și BNAA cu

desemnarea persoanei împuternicite cu drept de semnătură a acestuia din numele

BNAA.

Instanța de apel a constatat că Contractul de management din 22 februarie

2019 invocat de către Aurica Doina în susținerea pretențiilor din acțiune, și reținut

de către instanța de fond la baza concluziilor sale, menționând că părțile

contractante au încheiat contractul individual de muncă, în virtutea prevederilor

statutare precitate, între Aurica Doina și BNAA, înainte de toate, fiind instituit un

raport juridic de mandat și reprezentare, atât timp cât, potrivit prevederilor art. 41

din Statutul BNAA, atribuțiile Directorului executiv sunt anume de această natură:

- reprezintă BNAA fără mandat și procură în raport cu terții; - semnează acte

juridice din numele și pentru BNAA, fără mandat special și procură, organizează și

administrează activitatea operațională a BNAA, etc. Or, raportul juridic în care s-a

angajat reclamanta-apelantă este unul specific raportului reglementat de art. 200

Cod civil și în acest sens raportul de muncă nu poate fi invocat, în scopul

menținerii exercitării de către reclamanta-apelantă Doina Aurica a unui mandat de

administrare contrar voinței BNAA.

Așadar, Colegiul a apreciat ca fiind greșită rațiunea instanței de fond cu

referire la faptul că în situația în care nici Statutul și nici Legea nr. 414/2006 nu

stabilesc o altă natură a raportului juridic între directorul executiv și BNAA, între

Aurica Doina și BNAA la data de 22 februarie 2019 a luat naștere apriori un raport

individual de muncă. Or, instanța de judecată are obligația de a constata esența

raportului juridic litigios, fără a se limita la calificativele formale invocate de părți.

11

Reținând prevederile art. 200 alin. (1) și (2) Codul civil, Colegiul a apreciat ca

fiind greșită concluzia primei instanțe cu privire la inaplicabilitatea în această

cauză a prevederilor art. 200 Codul civil, deoarece Contractul de management

încheiat între BNAA și Aurica Doina la 22 februarie 2019 ca fiind un contract

individual de muncă ce conține drepturile și obligațiile părților, modificarea,

completarea, suspendarea și încetare a contractului și nu este un contract de

mandat, făcând referire la prevederile Codului muncii.

În acest sens, Colegiul a reținut că prevederile art. 9 din Legea nr. 133/2018

privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care

stabilesc că, dispozițiile art. 68/1-68/17 din Codul civil, introduse prin Legea nr.

133/2018, se aplică începând cu 1 martie 2019, chiar dacă administratorul a fost

numit în funcție înainte de 1 martie 2019.

Prin urmare, chiar dacă Aurica Doina a fost aleasă în funcția de Director

executiv al BNAA cu semnarea contractului din 22 februarie 2019, începând cu

data de 1 martie 2019, raporturile născute anterior între pârți cad sub incidența și

sub imperiul prevederilor Codului civil în redacția de după modificările operate la

1 martie 2019, or, conform prevederilor art. 7 alin. (2) Cod civil, legea nouă este

aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

În sensul alin. 3 al aceluiași articol, de la data intrării în vigoare a legii noi,

efectele legii vechi încetează, cu excepția cazurilor în care legea nouă prevede

altfel.

Astfel, în speță interpretarea dată de instanța de fond a modului de aplicare a

prevederilor Codului civil raportului juridic litigios, este una arbitrară,

reprezentând în esență o eschivare de la aplicarea legii.

De altfel, instanța de apel a mai remarcat că conform art. 7 alin. (3) Legea nr.

100/2017 cu privire la actele normative, în cazul în care între două acte normative

cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului

act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5

alin. (3) și (4).

Prin urmare, deși Codul muncii stabilește norme aplicabile conducătorilor

persoanelor juridice, inclusiv norme care reglementează modul de încetare a

contractelor individuale de muncă, semnate între persoanele juridice și

conducătorii/ administratorii acestora, odată cu intrarea în vigoare la 1 martie 2019

a prevederilor art. 200 alin. (1) și alin. (2) Cod civil în redacția modificată prin

Legea nr. 133/2018, acestea din urmă se vor aplica prioritar în raporturile între

administratori și persoana juridică și în acest sens, inaplicabilitatea prevederilor

legislației muncii este opozabilă instanței în virtutea principiului preeminenței

dreptului în sensul definit de art. 1 alin. (3) din Constituție.

La caz, s-a stabilit că instanța de fond, la soluționarea cauzei a dat o

interpretare arbitrară prevederilor art. 9 din Legea nr. 133/2018, iar odată

interpretată eronat această normă, nu a aplicat în speță prevederile art. 200 alin. (1)

și alin. (2) Cod civil, aplicând eronat prevederile Codului muncii.

Subsidiar, Colegiul a reiterat și faptul că Hotărârea adunării generale

extraordinare a membrilor BNAA din 22 noiembrie 2019, privind destituirea

înainte de termen a intimatei Aurica Doina din funcția de Director executiv al

BNAA, este întemeiată pe prevederile art. 200 Cod civil, prin urmare prima

instanță a fost ținută la soluționarea fondului acestei cauze, să verifice dacă în speță

sunt sau nu aplicabile prevederile art. 200 alin. (1) și alin. (2) invocate la baza

hotărârii de revocare înainte de termen a mandatului și nu urma să aplice

12

prevederile legislației muncii, cu referire la modalitatea de încetare a contractului

individual de muncă (art. 86 Codul muncii) și cele cu referire la eventualele

garanții legate de încetarea înainte de termen a contractului individual de muncă

(art. 184 și art. 185 Codul muncii).

Raportând la caz aceste prevederi, Colegiul a mai reținut că conform art. 40

alin. (2) din Statutul BNAA, directorul executiv, care este și administratorul

BNAA se alege de Adunarea general pentru un mandate de 3 ani, iar în

corespundere cu prevederile art. 25 alin. (2) din Statutul BNAA, între BNAA și

directorul executiv ales se încheie un contract de management, condițiile căruia se

aprobă de către Adunarea general a membrilor BNAA.

Pe cale de consecință, instanța de apel a respins argumentele apelantei Aurica

Doina precum că la 22 februarie 2019, între aceasta din urmă și BNAA a luat

naștere primordial un raport de muncă, iar la revocarea sa din funcție BNAA a fost

ținută, înainte de toate, să aplice prevederile legislației muncii. Or, așa cum a fost

reținut anterior, conform prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 414/2006,

activitatea BNAA este guvernată de Legea nr. 414/2006 și Statutul BNAA, iar

Statutul arată foarte clar care este natura raporturilor născute între BNAA și

directorul executiv al acestuia.

În acest sens, Colegiul a considerat necesar de a menționa că în

circumstanțele speței, Codul civil nu autorizează preluarea administrării persoanei

juridice, în speță BNAA, în virtutea unui raport de muncă. Or, instanța de judecată

nu este autorizată de a interveni în activitatea Adunării generală a BNAA, în

scopul apărării unui pretins drept de muncă sau realizării dreptului la muncă, în

speță dreptul reclamantei/ apelante de administrare a BNAA din contul dreptului

exclusiv al BNAA de alegerea a organului executiv, motiv din care Colegiul a

concluzionat că intervenția arbitrară a instanței de judecată în activitatea de

administrare a BNAA în favoarea instituirii administrării persoanei juridice,

contrar voinței acesteia exprimată în modul prescris de lege, reprezintă o

încuviințare judiciară de preluarea ostilă a administrării societății.

La caz, pretenția reclamantei/ apelante, care se referă la controlul legalității

pct. 1 din partea rezolutivă a Hotărârii din procesul-verbal nr. 9 din 22 noiembrie

2019 este nefondată, deoarece este contrară normelor legale.

Așadar, Colegiul a învederat că în speță nu s-a regăsit nici unul din temeiurile

indicate la art. 28 alin. (11) din Statutul BNAA, care ar demonstra ilegalitatea pct.

1 din partea rezolutivă a Hotărârii din procesul-verbal nr. 9 din 22 noiembrie 2019,

motive din care, concluziile instanței de fond reținute și puse la baza hotărârii sunt

neîntemeiate.

La 8 octombrie 2021, Aurica Doina a declarat recurs, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

13

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 iulie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 5 octombrie 2021 (f.d. 143, Vol. III), astfel,

recursul declarat la 8 octombrie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 21 octombrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 22 noiembrie 2021, BNAA a depus referință, prin care a solicitat

declararea inadmisibilă a recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Aurica Doina, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Aurica Doina nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

14

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Aurica Doina, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Aurica Doina, împotriva deciziei

din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

15