2ra-568/21 — încasarea datoriei, dobânzii și cheltuielilor de judecată

2ra-568/21 — încasarea datoriei, dobânzii și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-568/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)

DECIZIE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Cucu Victor, reprezentat de avocatul

Zumbreanu Tatiana,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cucu Victor

împotriva lui Cazac Mircea și Cazac Marina, intervenient accesoriu Demian Lidia cu

privire la încasarea datoriei, dobânzii și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost admise apelul declarat de Cazac Mircea și cererea de alăturare la apel depusă

de Cazac Marina, a fost casată hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o hotărârea nouă, prin care acțiunea a fost

admisă parțial,

constată:

La data de 05 octombrie 2017 Cucu Victor a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Cazac Mircea și Cazac Marina cu privire la încasarea datoriei,

dobânzii și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a împrumutat Marinei Cazac

suma totală de 66 500 de euro pentru necesități familiale (construcția casei de locuit,

reparația restaurantului pe care îl administrează soțul pârâtei Cazac Mircea), cu

dobânzi lunare pentru fiecare împrumut în parte de la 1% la 3%, pe termen nelimitat,

conform recipisei (cu toate sumele împrumutate) întocmite la data de 12 mai 2015,

scrisă și semnată personal de Cazac Marina. Prin această recipisă pârâta a confirmat că

a împrumutat: la data de 01 iunie 2007 suma de 5000 de euro, cu o dobândă de 3 %

lunar; la 25 octombrie 2006 suma de 10 000 de euro cu o dobândă de 3% lunar; la 19

1

mai 2007 - 10 000 de euro cu o dobândă de 3 % lunar; la 01 iulie 2008 - 10 000 de

euro cu o dobândă de 2 % lunar; la 18 februarie 2009 - 25 000 de euro cu o dobândă

de 1 % lunar; la 23 octombrie 2009 - 6 500 euro, cu o dobândă de 1 % lunar.

A invocat că la 18 mai 2017, au convenit cu pârâta Cazac Marina să reducă la

minim datoria la dobânzile lunare acumulate, de la 3% și 2% la 1% pentru toate

împrumuturile, în speranța că ultima va restitui împrumutul și dobânzile în vara

anului 2017. În acest sens, la 18 mai 2017 a fost întocmită de către pârâtă o nouă

recipisă de confirmare a datoriei de bază în sumă totală de 66 500 de euro și de

rectificare a dobânzii, care urma să fie achitată doar din calculul de 1 % lunar pentru

fiecare sumă împrumutată și anume: suma de 5000 de euro împrumută la 01 iunie

2007 cu o dobândă de 1 % lunar; 10 000 euro de la 25 octombrie 2006 cu o dobândă

de 1 % lunar; 10 000 de euro de la 19 mai 2007 cu o dobândă de 1 % lunar; 10 000 de

euro de la 01 iulie 2008 cu o dobândă de 1 % lunar; 25 000 de euro de la 18 februarie

2009 cu o dobândă de 1 % lunar; 6500 de euro de la 23 octombrie 2009 cu dobânda de

1 % lunar.

Reclamantul a susținut că, după întocmirea ultimei recipise, Cazac Marina, în

contul stingerii parțiale a dobânzii pentru împrumutul din 25 octombrie 2006, a achitat

10 000 de euro.

A menționat că la momentul înaintării acțiunii, datoria pârâtei constituia suma

de 131 225 de euro, care se compune din: datoria de bază în sumă totală de 66 500 de

euro și datoria la dobânzile lunare, neachitate în termen, în sumă totală de 64 725 de

euro.

Cucu Victor a precizat că, potrivit informației preluate de pe site-ul Băncii

Naționale a Moldovei, media ratei de bază pentru perioada 06 octombrie 2006 -

01 octombrie 2017, perioadă în care au fost acordate și utilizate împrumuturile, a

constituit 11,05 % anual (486 % (suma totală) / 44 rate = 11,05%). Astfel, dobânda de

1 % lunar stabilită de părți, indicată în ultima recipisă, este într-o relație rezonabilă cu

rata BNM.

Reclamantul a mai invocat că, în recipisă nu sunt indicate datele de restituire a

împrumuturilor, acestea fiind acordate inițial pe un termen nelimitat. În conformitate

cu art. 871 alin. (4) din Codul civil, la data de 15 iunie 2017 în adresa pârâtei Cazac

Marina au fost expediate notificări la domiciliu și la serviciu, cu solicitarea de a

restitui suma împrumutată de 66 500 de euro, conform recipisei, precum și suma

dobânzilor lunare neachitate, până la data de 16 iulie 2017. Cu toate că notificările au

fost recepționate la 19 iunie 2017 și 21 iunie 2017, acestea au fost lăsate fără răspuns.

La 10 august 2017, în adresa pârâtei au fost expediate suplimentar somații, în scopul

soluționării acestei situații pe cale amiabilă, fiind rugată repetat să restituie suma

împrumutului, precum și dobânzile lunare neachitate, până la data de 01 septembrie

2017, însă, în termenul acordat datoria nu a fost achitată.

Totodată, reclamantul a afirmat că suma împrumutată de unul dintre soți pentru

necesitățile comune se restituie în mod solidar de către ambii soți.

A solicitat încasarea în mod solidar din contul Marinei Cazac și a lui Mircea

Cazac a datoriei în mărime totală de 131 225 de euro, precum și a cheltuielilor de

2

judecată compuse din 5000 de lei pentru asistență juridică, 2288,12 lei pentru

executorul judecătoresc întru asigurarea acțiunii, 25 000 lei taxa de stat, 486,7 euro

cheltuieli de transport, în legătură cu deplasarea reclamantului la ședințele din

09 octombrie 2018 și 21 noiembrie 2018 din Franța în Republica Moldova.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

09 octombrie 2018, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Demian

Lidia.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă integral și a fost încasată, în mod solidar, de la Cazac Marina și

Cazac Mircea în beneficiul lui Cucu Victor suma de 66 500 de euro cu titlu de datorie,

suma de 64 725 de euro cu titlu de dobândă contractuală, suma de 486,7 euro cu titlu

de cheltuieli de transport, în total 131 711,70 de euro, în lei moldovenești la cursul

oficial al Băncii Naționale a Moldovei la ziua executării hotărârii, precum și 5000 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, 2288,12 lei – cheltuieli de executare și

25 000 de lei – taxă de stat, în total 32 288,12 lei.

La 24 decembrie 2019 Cazac Mircea a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 16 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie respinsă integral, ca neîntemeiată.

La 24 decembrie 2019 Cazac Marina a depus cerere de alăturare la apel,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie

respinsă integral, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelul declarat de Cazac Mircea și cererea de alăturare la apel depusă de Cazac

Marina, a fost casată hotărârea din 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a fost pronunțată o hotărârea nouă, prin care acțiunea a fost admisă parțial.

S-a încasat în mod solidar de la Cazac Marina și Cazac Mircea în beneficiul lui Cucu

Victor suma de 10 000 de euro cu titlu de datorie, convertiți în lei moldovenești la

cursul oficial al BNM la ziua executării hotărârii și suma de 6001,8 lei cu titlu de taxă

de stat proporțional pretențiilor admise. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

La data de 23 decembrie 2020 Cucu Victor, reprezentat de avocatul Zumbreanu

Tatiana, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, cu

încasarea în mod solidar din contul Marinei Cazac și a lui Mircea Cazac în beneficiul

său a taxei de stat în sumă de 12 500 de lei achitată la depunerea recursului.

În motivarea recursului s-a invocat aprecierea în mod arbitrar de către instanța

de apel a probelor prezentate la dosar.

Recurentul a susținut că datoria solicitată la depunerea acțiunii în mărime de

131 225 de euro, a fost calculată în temeiul ultimei recipise întocmite la 18 mai 2017.

Astfel, dobânda de 1 % lunar stabilită de părți în această recipisă, este într-o relație

rezonabilă cu rata de bază a BNM. Abia după întocmirea recipisei din 18 mai 2017,

3

intimații au achitat la 06 iunie 2017 suma de 10 000 de euro, în contul stingerii

parțiale a dobânzii pentru împrumutul din 25 octombrie 2006.

Consideră că instanța de apel eronat a concluzionat precum că dânsul nu este în

drept să solicite încasarea sumelor pretinse în temeiul recipiselor care le invocă,

întrucât nu ar fi parte a raportului juridic. Or, intimata Marina Cazac în fiecare recipisă

a indicat faptul că ia bani în împrumut anume de la Cucu Victor, respectiv, este

subiect al raportului juridic material litigios de împrumut. Mai mult ca atât, instanța de

apel a ignorat că intimata recunoaște expres în referință că a luat cu împrumut suma de

66 500 de euro și că a scris și semnat toate recipisele anexate la dosar.

A menționat că suma împrumutată familiei Cazac de 66 500 de euro, îi

aparținea lui cu drept de proprietate, fapt constatat de către instanța de apel, însă

ignorat ulterior la emiterea soluției. La fel, instanța de apel a ignorat declarațiile Lidiei

Demian, care a transmis o parte din bani la rugămintea lui intimatei Cazac Marina.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 octombrie

2020.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la data de

11 decembrie 2020 (f.d. 42, volumul II), însă lipsesc date cu privire la recepționarea

acesteia.

Astfel, recursul, declarat la data de 23 decembrie 2020, este în termen.

La 03 martie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților

Cazac Mircea și Cazac Marina și a intervenientului accesoriu Demian Lidia, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 77-81, volumul II).

La 16 martie 2021 Demian Lidia a depus referință, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe. Intervenientul accesoriu a menționat că în cazul împrumuturilor în litigiu,

intimata Cazac Marina lua bani anume de la Cucu Victor, fratele dânsei, fapt

consemnat expres în recipise. În total, Cazac Marina și Cazac Mircea au luat de la

Cucu Victor cu împrumut suma de 66 500 de euro la procent. O parte din sumă Cucu

Victor personal i-a înmânat Marinei Cazac, iar, o parte din banii lui Cucu Victor

împrumutați intimaților, la rugămintea și cu acordul lui, care pleca la lucru în Franța,

au fost transmiși de la recurent la intimați prin intermediul dânsei. Cucu Victor îi

spunea de unde să ia banii, dânsa se ducea în casa lui și îi transmiteau soților Cazac,

care sunt cumătrii lor. Intimații nu au solicitat de la dânsa să prezinte procura cu

împuternicirea de a le transmite banii recurentului.

Intimații Cazac Mircea și Cazac Marina nu au depus referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 19 mai 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

4

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator anexat la materialele cauzei rezultă că potrivit recipisei,

prezentată în original, semnată de Cazac Marina, pe care nu este indicată data

întocmirii acesteia, ultima a menționat că ia cu împrumut de la Cucu Victor 5000 de

euro la data de 01 iunie 2007, 10 000 de euro la 25 octombrie 2006 și 10 000 de euro

la 19 mai 2007, cu 3 % lunar pe termen liber (f.d. 119, volumul I).

Prin recipisa din 01 iulie 2008, anexată în original, Cazac Marina a luat cu

împrumut de la Cucu Victor 10 000 de euro, cu 2 % lunar (f.d. 120, volumul I).

Potrivit recipisei din 18 februarie 2009, anexată în original, Cazac Marina a luat

cu împrumut de la Cucu Victor suma de 25 000 de euro, pe un termen de 2 ani (f.d.

118, volumul I).

La 23 octombrie 2009, Cazac Marina a luat cu împrumut de la Cucu Victor

6500 de euro, în acest sens fiind întocmită o recipisă, prezentată în original (f.d. 119,

volumul I).

Conform recipisei anexată în original, fără dată, Cazac Marina a indicat că „ia

cu împrumut de la Cucu Victor suma de 5000 de euro la data de 01 iunie 2007, 10 000

de euro la 25 octombrie 2006, 10 000 de euro la 19 mai 2007 cu 3 %, 10 000 de euro

la 01 iulie 2008 cu 2 %, 25 000 de euro la 18 februarie 2009 cu 1 %, 6500 de euro la

23 octombrie 2009 cu 1 %, suma totală de 66 500 de euro” (f.d. 13, volumul I).

Potrivit explicațiilor lui Cucu Victor, această recipisă a fost întocmită la 12 mai

2015, Marina Cazac confirmând prin aceasta că a luat cu împrumut: la data de

01 iunie 2007 suma de 5000 de euro, cu o dobândă de 3 % lunar; la 25 octombrie

2006 suma de 10 000 de euro cu o dobândă de 3% lunar; la 19 mai 2007 - 10 000 de

euro cu o dobândă de 3 % lunar; la 01 iulie 2008 - 10 000 de euro cu o dobândă de 2

% lunar; la 18 februarie 2009 - 25 000 de euro cu o dobândă de 1 % lunar; la 23

octombrie 2009 - 6 500 euro, cu o dobândă de 1 % lunar.

Reclamantul a susținut că ulterior, la 18 mai 2017, au convenit cu pârâta Cazac

Marina să reducă la minim datoria la dobânzile lunare acumulate, de la 3% și 2% la

1% pentru toate împrumuturile.

5

În acest sens a fost întocmită de către Cazac Marina o nouă recipisă de

confirmare a datoriei de bază în sumă totală de 66 500 de euro și de rectificare a

dobânzii, care urma să fie achitată doar din calculul de 1 % lunar pentru fiecare sumă

împrumutată și anume: suma de 5000 de euro împrumută la 01 iunie 2007 cu o

dobândă de 1 % lunar; 10 000 euro de la 25 octombrie 2006 cu o dobândă de 1 %

lunar; 10 000 de euro de la 19 mai 2007 cu o dobândă de 1 % lunar; 10 000 de euro de

la 01 iulie 2008 cu o dobândă de 1 % lunar; 25 000 de euro de la 18 februarie 2009 cu

o dobândă de 1 % lunar; 6500 de euro de la 23 octombrie 2009 cu dobânda de 1 %

lunar. Această recipisă a fost prezentată în original (f.d. 15, volumul I).

Pe parcursul examinării cauzei reprezentantul reclamantului și intervenientul

accesoriu Demian Lidia, sora lui Cucu Victor, au explicat că prima sumă împrumutată

a fost înmânată personal de către Cucu Victor, iar, celelalte sume Cazac Marina le

primea personal de la Damian Lidia (o sumă a fost adusă de fiica ultimei și înmânată

Marinei Cazac la Chișinău), ultima de fiecare dată îl contacta pe Cucu Victor și acesta

își exprima acordul la transmiterea banilor către Cazac Marina.

Prin notificarea din 15 iunie 2017, Cucu Victor a solicitat Marinei Cazac să

achite datoria în mărime de 138 380 de euro, compusă din datoria de bază în sumă

totală de 66 500 de euro și datoria la dobânzile lunare în sumă totală de 71 880 de

euro, până la data de 16 iulie 2017. Notificarea a fost recepționată de către Marina

Cazac la 21 iunie 2017 (f.d. 17-18 volumul I).

Iar, prin notificarea din 10 august 2017, Cucu Victor a solicitat Marinei Cazac

să achite datoria în mărime de 139 810 euro, compusă din datoria de bază în sumă

totală de 66 500 de euro și datoria la dobânzile lunare în sumă totală de 73 310 de

euro, până la data de 01 septembrie 2017. Notificarea a fost recepționată de către

Marina Cazac la 22 august 2017 (f.d. 20-21 volumul I).

În cererea de chemare în judecată, Cucu Victor a afirmat că după întocmirea

ultimei recipise, Cazac Marina a achitat doar suma de 10 000 de euro, în contul

stingerii parțiale a dobânzii pentru împrumutul din 25 octombrie 2006, în acest sens

fiind prezentată copia recipisei din 06 iunie 2017, în care reclamantul indică că a

recepționat de la Cazac Marina suma de 10 000 de euro în contul stingerii dobânzii

(f.d. 86, volumul I).

Astfel, la data înaintării acțiunii, datoria pârâtei constituia suma de 131 225 de

euro, compusă din: datoria de bază în sumă totală de 66 500 de euro și datoria la

dobânzile lunare, neachitate în termen, în sumă totală de 64 725 de euro.

Înaintând prezenta acțiune, Cucu Victor a solicitat încasarea în mod solidar din

contul Marinei Cazac și a lui Mircea Cazac a datoriei în mărime totală de 131 225 de

euro și a cheltuielilor de judecată compuse din 5000 de lei pentru asistență juridică,

2288,12 lei pentru executorul judecătoresc întru asigurarea acțiunii, 25 000 lei taxa de

stat, 486,7 euro cheltuieli de transport, în legătură cu deplasarea reclamantului la

ședințele din 09 octombrie 2018 și 21 noiembrie 2018 din Franța în Republica

Moldova.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii, încasând, în mod solidar, din contul Marinei Cazac și a lui Mircea

6

Cazac în beneficiul lui Cucu Victor suma de 66 500 de euro cu titlu de datorie, suma

de 64 725 de euro cu titlu de dobândă contractuală, suma de 486,7 euro cu titlu de

cheltuieli de transport, în total 131 711,70 de euro, în lei moldovenești la cursul oficial

al Băncii Naționale a Moldovei la ziua executării hotărârii, precum și 5000 de lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică, 2288,12 lei – cheltuieli de executare și 25 000

de lei – taxă de stat, în total 32 288,12 lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Cazac

Mircea și cererea de alăturare la apel depusă de Cazac Marina, a ajuns la concluzia

temeiniciei acestora, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o hotărâre nouă,

prin care acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat în mod solidar de la Cazac

Marina și Cazac Mircea în beneficiul lui Cucu Victor suma de 10 000 de euro cu titlu

de datorie, convertiți în lei moldovenești la cursul oficial al BNM la ziua executării

hotărârii și suma de 6001,8 lei cu titlu de taxă de stat proporțional pretențiilor admise,

în rest, acțiunea fiind respinsă ca fiind neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul litigios, consideră că instanța de apel a examinat superficial

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și a emis o decizie

nemotivată și contradictorie.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se

poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

7

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei. Concluziile privind circumstanțele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre

prin probele enumerate în art. 117 din Codul de procedură civilă, iar în conformitate

cu art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească este în drept

să propună părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe

suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se

convinge de veridicitatea lor.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor

unui proces echitabil, pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale,

are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și

să nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c.

Greciei nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate

aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și

legislația în vigoare.

În decizia contestată, instanța de apel a indicat că pe parcursul examinării

cauzei, a fost constatată existența mai multor recipise, potrivit cărora Marina Cazac a

luat cu împrumut mai multe sume de bani de la Cucu Victor. Astfel, atât la

examinarea cauzei în fond, cât și în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, s-a

constatat, inclusiv prin audierea CD-ului cu înregistrările ședințelor în instanța de

fond, că doar suma de 10 000 de euro, în anul 2006, a fost transmisă personal de către

Cucu Victor, restul sumelor fiind transmise de către Demian Lidia, la solicitarea lui

Cucu Victor și a Marinei Cazac, întrucât Cucu Victor nu era în țară, fapt recunoscut de

către intervenientul accesoriu Demian Lidia, cât și de către avocatul Zumbreanu

Tatiana.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță greșit a dispus

admiterea integrală a acțiunii, constatând la examinarea cauzei cu certitudine că,

reclamantul Cucu Victor nu a transmis sumele de bani indicate in recipise Marinei

Cazac și lui Mircea Cazac. Respectiv, Cucu Victor nu este în drept să solicite

încasarea sumelor pretinse, or, ca părți ale raporturilor juridice în temeiul recipiselor

invocate, pot fi doar Cazac Marina și Demian Lidia, Cucu Victor nefiind parte a

contractului de împrumut.

În contextul celor expuse, instanța de apel a constatat netemeinicia acțiunii în

partea încasării sumelor cu titlu de împrumut în temeiul recipiselor din 01 iunie 2007

cu suma de 5 000 de euro, 19 mai 2007 - 10 000 de euro, 01 iulie 2008 - 10 000 de

8

euro, 18 februarie 2009 - 25 000 de euro și 23 octombrie 2009 cu suma de 6 500 de

euro, deoarece aceste sume au fost transmise de către Damian Lidia și nicidecum de

către reclamantul Cucu Victor, ultimul neprezentând probe care sa confirme faptul că

a împuternicit-o pe Damian Lidia de a încheia contracte din numele său.

Conform art. 867 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), prin

contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate

celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să

restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la

expirarea termenului pentru care i-au fost date. Contractul de împrumut este gratuit

dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Se reține că, contractul de împrumut reprezintă o înțelegere (acord) conform

căreia împrumutătorul se obligă să dea în proprietate împrumutatului bani sau alte

bunuri fungibile, iar, ultimul se obligă să restituie aceeași sumă de bani sau bunuri de

același gen, calitate sau cantitate. Contractul de împrumut este un contract consensual,

fiind valabil încheiat la momentul realizării acordului de voință asupra tuturor

condițiilor esențiale.

Important este că, deoarece contractul este translativ de proprietate,

împrumutătorul trebuie să aibă capacitatea, respectiv, să îndeplinească condițiile

cerute de lege pentru actele de dispoziție și să fie proprietarul bunului care formează

obiectul contractului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că, în decizia contestată, instanța de apel a reținut că recurentul

Cucu Victor a confirmat proveniența banilor, sumele de bani împrumutate, care au

fost transmise de către Demian Lidia, aparținând recurentului.

Respectiv, instanța de apel a indicat că, Cucu Victor este proprietarul sumelor

de bani care formează obiectul recipiselor din 01 iunie 2007 în sumă de 5 000 de euro,

19 mai 2007 - 10 000 de euro, 01 iulie 2008 - 10 000 de euro, 18 februarie 2009 - 25

000 de euro și 23 octombrie 2009 - 6 500 de euro, în toate recipisele Cazac Marina

menționând că ia cu împrumut sume de bani de la Cucu Victor.

Prin urmare, sunt neclare și contradictorii concluziile instanței de apel, care, pe

de o parte, a constatat că împrumutătorul este proprietarul bunurilor care formează

obiectul contractelor, iar, pe de altă parte, a indicat că, unica sumă care a fost luată cu

împrumut de la Cucu Victor este de 10 000 de euro la 25 octombrie 2006.

Actul judecătoresc trebuie să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să

răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți

(principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă

menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de

Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei), pe când la caz, circumstanțele invocate

incontestabil indică la examinarea superficială a cauzei.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la о

hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care instanța

9

judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei

deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor

cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv,

admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21

ianuarie 1999).

Totodată, instanța de recurs reține că, pe parcursul examinării cauzei în prima

instanță, intimatul Cazac Mircea a declarat în ședința de judecată că suma reală luată

cu împrumut este de aproximativ 20 000 de euro, restul sumelor scrise în recipise fiind

dobânzi (f.d. 140 verso, volumul I).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel, nu au verificat și

apreciat argumentele lui Cazac Mircea precum că suma de 46 500 de euro, primită cu

împrumut conform recipiselor prezentate, ar fi de fapt dobânzi și nu împrumut, iar,

instanța de recurs este în imposibilitate de a verifica aceste explicații, mai mult, la

materialele cauzei lipsește CD-ul cu înregistrările audio ale ședințelor când Cazac

Mircea a dat explicații și a răspuns la întrebări, în procesul-verbal fiind inserat doar

rezumatul acestor explicații (f.d. 139-140, 142 verso-143, volumul I).

Circumstanțele enunțate sunt apreciate drept o eroare judiciară care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, motiv din care decizia instanței de apel urmează a

fi casată, cu restituirea cauzei spre rejudecare.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și

de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Cucu Victor, reprezentat de avocatul Zumbreanu

Tatiana.

Se casează integral decizia din 20 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cucu Victor împotriva lui

Cazac Mircea și Cazac Marina, intervenient accesoriu Demian Lidia cu privire la

10

încasarea datoriei, dobânzii și cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

11