2rh-119/21 — incasarea sumelor

Dosarul nr.2rh-119/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Iu. Potînga)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Mihaila, Iu. Cotruță)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. S. Filincova, G. Stratulat, Iu. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând cererea depusă de Cristian Gundiuc cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și

Iurie Bejenaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „Energbank” Societate pe Acțiuni, succedată în drepturi de Valentin

Plăcintă, împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Palladio Design”, Iurie

Gundiuc, Domnica Gundiuc, Cristian Gundiuc, intervenient accesoriu Societatea

cu Răspundere Limitată „Megatrans Internațional” în proces de insolvabilitate cu

privire la încasarea sumelor bănești și exercitarea dreptului de ipotecă/gaj,

c o n s t a t ă:

La 08 octombrie 2018 BC „Energbank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Palladio Design”, Iurie Gundiuc, Domnica Gundiuc,

Cristian Gundiuc, intervenient accesoriu SRL „Megatrans Internațional” în proces

de insolvabilitate cu privire la încasarea sumelor bănești și exercitarea dreptului de

ipotecă/gaj (vol.I, f.d. 3-9).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 decembrie 2019 a

fost înlocuit reclamantul BC „Energbank” SA cu succesorul lui în drepturi –

Plăcință Valentin (vol.I, f.d. 120).

Pe parcursul procesului în faza de pregătire pentru dezbateri judiciare, partea

reclamantă a precizat obiectul acțiunii, solicitând încasarea în mod solidar de la

SRL „Palladio Design”, Iurie Gundiuc și Cristian Gundiuc, în beneficiul lui

Plăcință Valentin a datoriei pe contractul de credit nr. 895-189 din 28 decembrie

2015, în sumă totală de 2 521 416,98 de lei; încasarea în mod solidar de la SRL

„Palladio Design”, Iurie Gundiuc, Domnica Gundiuc, Cristian Gundiuc în

beneficiul lui Valentin Plăcintă a plății taxei de stat în sumă de 50 000 de lei și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 4 139,80 de lei; transmiterea silită în posesia

reclamantului Valentin Plăcintă a următoarelor bunuri imobile: - încăperea locativă

1

nr. 14 cu suprafața de 106,20 m.p., înregistrată cu num. cadastral xxxxxx, situată în

mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. xxxxxx;

- încăperea locativă nr. 20 cu suprafața de 107,80 m.p., înregistrată cu num.

cadastral xxxxxx situată în mun. Chișinău, sect. sect. Buiucani, str. xxxxxx;

- încăperea nelocativă nr. 3 cu suprafața de 14,80 m.p., înregistrată cu num.

cadastral xxxxxx, situată în mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. xxxxxx;

- încăperea nelocativă nr. 8 cu suprafața de 14,40 m.p., înregistrată cu num.

cadastral xxxxxx, situată în mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. xxxxx;

-transmiterea în posesia lui Valentin Plăcintă universalitatea de creanțe

bănești față de terți a SRL „Palladio Design” care rezultă din contractele încheiate

și/sau viitoare de vânzare a bunurilor, de prestare a serviciilor, de efectuare a

lucrărilor și altor contracte cu titlu oneros în sumă de 2 750 000 de lei;

-evacuarea silită a tuturor bunurilor și persoanelor din încăperea locativă nr.

14 înregistrată cu num. cadastral xxxxx; încăperea locativă nr. 20 înregistrată cu

num. cadastral xxxxx; încăperea nelocativă nr. 3 înregistrată cu num. cadastral

xxxxx; încăperea nelocativă nr. 8 înregistrată cu num. cadastral xxxxx situate în

mun. Chișinău, sect. Buiucani, xxxxxx (vol.I, f.d. 234-237).

La 05 iulie 2021, Cristian Gundiuc a solicitat strămutarea prezentei cauze la o

altă instanță, invocând existența unei bănuieli a nepărtinirii tuturor judecătorilor

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei (vol.II, f.d.60-61).

La 19 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Cristian Gundiuc a

depus o cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art.43, alin.(4) din Codul de procedură civilă, deoarece contravin art.20, 54, alin.(1)

și 117 ale Constituției și urmează a fi declarate neconstituționale (vol.II, f.d. 72-

81).

Prin încheierea din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea depusă de Cristian Gundiuc privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a prevederilor art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea depusă de Cristian Gundiuc privind strămutarea cauzei civile spre judecare

către o altă instanță de același grad.

La 21 iulie 2021, prin intermediul adresei electronice, Cristian Gundiuc a

declarat recurs împotriva încheierilor din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului și casarea încheierilor contestate.

Prin încheierea din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost

restituit recursul declarat de Cristian Gundiuc împotriva încheierilor din 20 iulie

2021 ale Curții de Apel Chișinău în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. e) CPC.

La 14 octombrie 2021, prin intermediul adresei electronice, Cristian Gundiuc,

a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând

constatarea violării articolului 6&1 al Convenției în ceea ce privește lipsa de

imparțialitate a judecătorilor Curții Supreme de Justiție la examinarea cererii de

recurs împotriva încheierilor din 20 iulie 2021 ale Curții de Apel Chișinău, casarea

integrală a încheierii Curții Supreme de Justiție din 22 septembrie 2021 și

dispunerea rejudecării recursului.

2

La 17 noiembrie 2021, prin intermediul adresei electronice, Cristian Gundiuc

a depus cerere prin care a solicitat recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru în temeiul art. 50

alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de recuzare Cristian Gundiuc a indicat că judecătorii

nominalizați sunt în imposibilitate de a examina prezenta cauză, deoarece au un

interes personal în soluționarea cauzei date, și anume că erau obligați să se abțină

de la examinarea acestei cauze pe motiv că au cunoscut existența motivelor de

incompatibilitate în privința lor – împotriva lor revizuientul a formulat pretenții

proprii în cererea de revizuire și anume constatarea că a avut loc o violare a art.

6&1 al Convenției în ceea ce privește lipsa de imparțialitate a judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru, care au

examinat recursul declarat de Cristian Gundiuc împotriva încheierilor din 20 iulie

2021 ale Curții de Apel Chișinău.

A susținut că toate cele invocate cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din

Codul de procedură civilă.

Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 52 alin. (1), (2) și (5) Cod de procedură civilă, dacă

există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,

interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri,

recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de

către instanță.

Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris

pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea

dezbaterii cauzei în fond.

Nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă

nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă statuează că instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 17 noiembrie 2021

Cristian Gundiuc a depus cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru.

În acest sens, Colegiul constată că cererea de recuzare bazată pe motivul că

judecătorii nominalizați au interes personal direct sau indirect în soluționarea cauzei

și că există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestora

și anume că, judecătorii enunțați erau obligați să se abțină de la examinarea cauzei

civile date, deoarece revizuientul în cererea de revizuire a formulat pretenții proprii

3

în privința judecătorilor și anume că a avut loc o violare a articolului 6 §1 al

Convenției în ceea ce privește lipsa de imparțialitate a judecătorilor nominalizați la

examinarea cauzei date în ordine de recurs.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că temeiul de recuzare invocat de Cristian Gundiuc este unul nejustificat,

neîncadrându-se în prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

deoarece aceasta are doar suspiciuni de imparțialitate a judecătorilor nominalizați la

examinarea prezentei cauze.

Or, simpla invocare a împrejurărilor, care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorului recuzat, fără a le proba, nu poate constitui temei de

admitere a cererii de recuzare.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest

subiect, Curtea a reținut că în sensul art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța trebuie să fie imparțială.

Imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini

părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein c. Elveția, hotărârea din

21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Imparțialitatea trebuie evaluată (cauza Micallef c. Maltei (GC), pct. 93): potrivit

unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili

dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a

exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este

totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul

de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu

privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei

sale personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice

prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate

obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (cauza Micallef c. Maltei (MC), pct.

95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa

reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului,

precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea nu

indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Galina

Stratulat și Iurie Bejenaru la examinarea cererii de revizuire depusă de Cristian

Gundiuc.

Din considerentele menționate, și având în vedere că la caz nu sunt prezente

temeiurile prevăzute în art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, Colegiul

4

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea depusă de Cristian Gundiuc cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie

Bejenaru.

În conformitate cu art. 50-53 și 270 Codul de procedură civilă, Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de către Cristian Gundiuc cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie

Bejenaru, la examinarea cererii de revizuire depusă de Cristian Gundiuc împotriva

încheierii din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „Energbank” Societate

pe Acțiuni, succedată în drepturi de Valentin Plăcintă, împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Palladio Design”, Iurie Gundiuc, Domnica Gundiuc, Cristian

Gundiuc, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Megatrans

Internațional” în proces de insolvabilitate cu privire la încasarea sumelor bănești și

exercitarea dreptului de ipotecă/gaj.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Nicolae Craiu

Aliona Miron

5