3ra-981/21 — contestarea actelor administrative

3ra-981/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-981/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Gușovschi și Valentina

Gușovschi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel și recursul depus de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi

împotriva hotărârii din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

încheierii din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

c o n s t a t ă :

La 04 decembrie 2019, reclamanții Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi au

depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, potrivit cererilor din data de 13

noiembrie 2018, 03 decembrie 2018, 25 februarie 2019, 28 martie 2019, 11 mai 2019, 18

iunie 2019, 19 august 2019, 23 august 2019, 11 octombrie 2019, 12 noiembrie 2019, au

solicitat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să efectueze o anchetă internă

de serviciu, să identifice motivele reale ale lui Panfilov, Elena Medvedeva, Eugeniu

Opincă pentru neacordarea ajutorului, lăsarea în primejdie de moarte.

Reclamanții au mai indicat faptul că, solicită identificarea motivelor descinderilor la

domiciliu, punerii la evidență psihiatrică a petiționarilor, temeinicia diagnozei,

identificarea persoanelor care au comandat lichidarea petiționarilor. Au mai solicitat, să

fie informați în scris despre motivele pentru care, pe o perioadă lungă de timp Ministerul

Sănătății n-a constatat falsitatea diagnosticului. Au solicitat expedierea anchetei interne

de serviciu Procurorului General și petiționarilor să se efectueze o expertiză la București,

în cazul în care documentele remise de către petiționari de la Curtea Supremă de Justiție,

1

Procuratura Generală, expertiza repetată de la Moscova, sunt insuficiente.

Reclamanții indică faptul că, nu au primit răspuns sub nici o formă, fapt prin care li

se aduce prejudicii, sunt încălcate mai multe drepturi fundamentale prevăzute de

Convenție, inclusiv și dreptul de a fi informat.

Solicită reclamanții, obligarea pârâtului sa-i informeze cu referire la toate solicitările

înaintate.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

dispus respingerea cererii înaintate de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi cu privire

la accelerarea procedurii de examinare a cauzei de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative (f.d.12-14).

Prin încheierea din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins

cererea cu privire la accelerarea procedurii de examinare a cauzei menționate, ca

neîntemeiată (f.d.59-60).

La 19 octombrie 2020, reclamanții Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi au

depus cerere de majorare a pretențiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând

despăgubiri pentru prejudiciile morale cauzate în sumă de 50 000 lei pentru fiecare, pentru

încălcarea prevederilor art.6, 8, 9, 10, 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru încălcarea prevederilor art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

solicită încasarea prejudiciului moral în sumă de 75 000 lei. Pentru încălcarea prevederilor

art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului solicită încasarea în beneficiul

Valentinei Gușovschi prejudiciului moral în sumă de 10 000 dolari, iar în beneficiul lui

Sergiu Gușovschi încasarea prejudiciului moral evaluat în sumă de 100 000 dolari. Pentru

încălcarea prevederilor art.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului solicită

încasarea în beneficiul Valentinei Gușovschi prejudiciului moral în sumă de 25 000

dolari, iar în beneficiul lui Sergiu Gușovschi încasarea prejudiciului moral evaluat în

sumă de 1000 000 dolari (f.d.79).

Prin încheierea din 02 decembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani s-a

declarat inadmisibilă acțiunea de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi împotriva Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative, în

partea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului moral. Instanța de fond a menționat

că cererea privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui

act administrativ individual sau normativ ilegal, poate fi depusă după ce hotărârea

instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă, or,

termenul general începe să curgă din această dată. Prin urmare, examinarea cerințelor

privind repararea prejudiciului moral în cazul din speță, nu poate constitui obiect de

examinare în ordinea contenciosului administrativ (f.d.112-113).

Prin hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins acțiunea înaintată de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative (f.d.118, 125-127).

2

La 28 decembrie 2020, Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi au depus apel

nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea hotărârii din 02

decembrie 2020 a instanței de fond (f.d.122).

La data de 22 martie 2021, apelanții Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi au

depus cerere de apel motivată, solicitând suplimentar și anularea încheierii din 09 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin care s-a respins cererea cu privire la

accelerarea procedurii de examinare a cauzei (f.d.140).

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel și recursul depuse de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi, a fost menținută

încheierea din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și hotărârea din 02

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.148, 149-155).

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și întemeiată

concluzia primei instanțe privind respingerea pretențiilor din cererea de chemare în

judecată depusă de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi împotriva Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actelor administrative.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, precum și instanța de fond, a constatat că

cererile înaintate de Sergiu Gușovschi au fost formulate cu un conținut identic, respectiv,

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a dat răspuns în repetate rânduri, la

cererile înaintate. Totodată, instanța de apel referitor la argumentele invocate de apelanți,

a punctat că aceștia nu pot pretinde de la autoritatea pârâtă un anumit răspuns, conform

propriei sale formulări, or stabilirea răspunsului este atribuția exclusivă a pârâtului.

Pe cale de consecință, instanța de apel a constatat, că apelanții interpretează eronat

normele de drept și situația de fapt, iar soluția primei instanțe este rezultatul unei

interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a

probelor.

Cu privire la recursul declarat de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi

împotriva încheierii din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, instanța de

apel a apreciat că instanța de fond întemeiat a conchis că, nu sunt temeiuri pentru a admite

cererea de accelerare și că prezentul litigiu nu se încadrează în categoria dosarelor care

urmează a fi examinate cu prioritate, examinarea acesteia fiind stabilită la intervale

rezonabile de timp.

La 30 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Gușovschi și Valentina

Gușovschi au depus recurs motivat împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând anularea încheierii din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, anularea hotărârii din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi (f.d.159-164). Și-au rezervat

dreptul de mai depune un recurs extensiv motivat, însă nu și-au realizat acest drept până

la moment examinării, deși au dispus de suficient timp.

În motivarea recursului, Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi și-au manifestat

dezacordul cu hotărârea și încheierea instanței de fond, precum și cu decizia instanței de

apel, menționând că soluțiile sunt neîntemeiate și confuze.

În drept, recurenții și-au întemeiat recursul pe prevederile art.192 alin.(2), art.85

alin.(4) CPC și art.245 Cod administrativ.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța

3

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 iunie 2021, însă la

materialele cauzei nu se regăsește confirmarea recepționării acesteia de către recurenți.

La 30 iulie 2021, recurenții Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi au recepționat

decizia motivată din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție nr. DS8001946311AS, anexat la materialele cauzei (f.d.158).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu respectarea

termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 23 septembrie 2021, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale copia recursului depus de Sergiu

Gușovschi și Valentina Gușovschi, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de

depunere a referinței (f.d.166), fiind recepționat de acesta la 29 septembrie 2021, fapt ce

se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.168).

La 07 octombrie 2021, intimatul Ministerul Sănătății a depus referința la cererea de

recurs declarat de recurenții Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi, solicitând

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel (f.d.169-172).

În opinia intimatului, instanța de apel corect a apreciat probele administrate cauzei

deduse judecății.

La 15 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa recurenților

Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi referința depusă de Ministerul Sănătății la

cererea de recurs depusă de recurenți împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău (f.d.176).

La 22 noiembrie 2021, recurenții Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi au

înregistrat, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții

Supreme de Justiție, cerere de amânare a examinării admisibilității recursului, pentru a

înainta obiecții la referința depusă de intimatul Ministerul Sănătății, care a fost respinsă

caz fiind neîntemeiată de către Colegiu (f.d.177).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

4

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

5

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Sergiu Gușovschi și

Valentina Gușovschi este inadmisibilă.

În contextul celor constatate, instanța de recurs conchide inoportunitatea amânării

cauzei în baza cererii depuse de recurenții Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi, la

22 noiembrie 2021. Or, în baza înscrisurilor prezentate deja la materialele cauzei instanța

de recurs poate verifica legalitatea deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Sergiu Gușovschi și Valentina Gușovschi, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecători Nicolae Craiu

Aliona Miron

6