3ra-867/21 — cotestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-867/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu

Tatiana, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh și Maria Ghervas de la

examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul

General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Nedelcu Ilie

Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Denis împotriva Primăriei

municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Tîmcov Ala,

Temcova Ana și Mușat Mihail cu privire la contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 29 martie 2017 Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și

Nedelcu Denis au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului mun. Chișinău solicitând obligarea eliberării titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul aferent construcției private

a reclamanților din mun. xxxx, stradela xxxx, conform materialelor dosarului de

privatizare nr. 1475 din 28 iulie 2003.

Pe parcursul examinării cauzei au fost atrași în proces în calitate de intervenienți

accesorii - Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă acțiunea înaintată de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu

Tatiana și Nedelcu Denis împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail privind

contestarea actului administrativ.

1

S-a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze lui Nedelcu Ilie Haralampie și

Tatianei Nedelcu, titlul de proprietate ce vizează terenul aferent imobilului deținut în

proprietate, situat în mun. xxxx, stradela xxxx, în condițiile și proporțiile stabilite de

lege.

În rest acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău și a fost menținută hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

La 27 iulie 2021, Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău, reprezentați de Levco Daniela, au depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond, cu adoptarea unei decizii noi da respingere a

acțiunii.

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și

Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 20 octombrie 2021.

La 19 octombrie 2021, Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Ivanenco

Valentin și Tatiana Dîhanova, au înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Victor Burduh și Maria Ghervas de la examinarea admisibilității

recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Ivanenco

Valentin și Tatiana Dîhanova împotriva judecătorilor Victor Burduh și Maria Ghervas.

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și

Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 17 noiembrie 2021.

La 16 noiembrie 2021 Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana

Dîhanova, au înaintat din nou cerere de recuzare judecătorilor Victor Burduh, Maria

Ghervas și Aliona Miron.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana

Dîhanova împotriva judecătorilor Victor Burduh, Maria Ghervas și Aliona Miron.

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și

Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 24 noiembrie 2021.

La 23 noiembrie 2021 Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana, au înaintat

cerere de recuzare repetată judecătorilor Victor Burduh și Maria Ghervas.

În motivarea cererii de recuzare au invocat că judecătorii Maria Ghervas și Victor

Burduh au un interes în examinarea prezentei cauze și anume în favoarea Primăriei

mun. Chișinău și Primarului Ion Ceban și că au fost criticați de către mass-media.

Concomitent au mai relatat că judecătorii Maria Ghervas și Victor Burduh, ar urma

să se abțină de la examinarea cauzei, invocând că aceștia au calitatea procesuală de

2

pîrîți, într-o cauză civilă aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în baza

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Victor

Burduh și Maria Ghervas înaintată de Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă

din următoarele considerente.

Articolul 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ stipulează că, judecătorul

care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea

de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

Potrivit articolului 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile

prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele

care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-

verbal. Prevederile art. 51 se aplică corespunzător.

În sensul articolului 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate

publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în

privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare

imparțială a funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate

exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor pînă la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră

imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este

capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie

completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o

prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște

3

personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut

calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul

sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Nedelcu Ilie Haralampie

și Nedelcu Tatiana, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh și Maria

Ghervas, Colegiul consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma

jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte a

rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței

judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în

cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub

incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența

prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite

moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare

obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice

îndoială legitimă în acest sens.

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

Implicit speței Colegiul constată că, drept temei de recuzare, Nedelcu Ilie

Haralampie și Nedelcu Tatiana, au invocat că magistrații Maria Ghervas și Victor

Burduh au un interes în examinarea prezentei cauze.

Raportând prevederile legale pre citate la circumstanțele cauzei, Colegiul

conchide că motivele invocate nu se încadrează în cele enumerate la art. 49 și 50 din

Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a

judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Circumstanțele invocate de către Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana, în

susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei

preconcepute ale magistraților recuzați, susceptibile de a le afecta imparțialitatea

subiectivă, în sensul definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența

sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile.

De asemenea, Colegiul atestă că argumentele invocate de către Nedelcu Ilie

Haralampie și Nedelcu Tatiana, de fapt, sunt critici în adresa judecătorilor, care au

dreptul de a exista într-o societate democratică, însă, pentru a constitui temei de

imposibilitate a magistratului de a participa la examinarea unei cauze concrete, acestea

din urmă trebuie să fie însoțite de probe suficiente.

Mai mult ca atât, după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de

4

recuzare, fapt omis de către de Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana.

Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate careva probe plauzibile în susținerea

argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor ce

participă la examinarea cauzei, Colegiul le respinge ca declarative.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorilor

recuzați, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă

imparțialitatea acestora.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă

de Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana, este neîntemeiată, Colegiul ajunge la

concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 50-53, 54 și 270

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu

Tatiana, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh și Maria Ghervas, în

cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Nedelcu Ilie

Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Denis împotriva Primăriei

municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Tîmcov Ala,

Temcova Ana și Mușat Mihail cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Aliona Miron

5