3ra-867/21 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-867/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 29 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecători Dumitru Mardari Mariana Pitic Nina Vascan Nicolae Craiu examinând cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh, Maria Ghervas și Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Denis împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, c o n s t a t ă: La 29 martie 2017, Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Denis au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, solicitând obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul aferent construcției private a reclamanților din mun. xxxx, conform materialelor dosarului de privatizare nr. 1475 din 28 iulie 2003. Prin încheierea protocolară din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost atrași din oficiu, în calitate de intervenienți accesorii Tîmcova Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail (f.d.159, vol. I). Prin încheierea protocolară din 18 decembrie 2017 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău (f.d.161, vol. I). Prin hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă acțiunea înaintată de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu 1 Tatiana și Nedelcu Denis împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, intervenienți accesorii Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail, privind contestarea actului administrativ. S-a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze lui Nedelcu Ilie Haralampie și Tatianei Nedelcu, titlul de proprietate asupra terenului aferent imobilului deținut în proprietate, situat în mun. xxxx, în condițiile și proporțiile stabilite de lege. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 23, 27-34, vol. III). Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel declarată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău și a fost menținută hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 27 iulie 2021, Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împreună cu cererea de recurs au depus și motivarea recursului împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu adoptarea unei decizii noi de respingere a acțiunii (f.d. 201-206, vol. VI).

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 20 octombrie 2021. La 19 octombrie 2021, Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Ivanenco Valentin și Tatiana Dîhanova, au înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh și Maria Ghervas de la examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Ivanenco Valentin și Tatiana Dîhanova împotriva judecătorilor Victor Burduh și Maria Ghervas.

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 17 noiembrie 2021. La 16 noiembrie 2021 Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana Dîhanova, au înaintat din nou cerere de recuzare judecătorilor Victor Burduh, Maria Ghervas și Aliona Miron. Prin încheierea din 18 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana Dîhanova împotriva judecătorilor Victor Burduh, Maria Ghervas și Aliona Miron.

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 24 noiembrie 2021. La 23 noiembrie 2021 Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana, au înaintat cerere de recuzare repetată judecătorilor Victor Burduh și Maria Ghervas. Prin încheierea din 24 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana împotriva judecătorilor Victor Burduh și Maria Ghervas. Totodată prin încheierea din 24 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului 2 Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet de 5 judecători.

La 21 decembrie 2021, Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana, au înaintat cerere de recuzare repetată judecătorilor Victor Burduh, Maria Ghervas și Tamara Chișca-Doneva. Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie și Nedelcu Tatiana, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh, Maria Ghervas și Tamara Chișca-Doneva. Examinarea recursului a fost fixată pentru data de 29 decembrie 2021. La 28 decembrie 2021, Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis au înaintat cerere de recuzare repetată judecătorilor Victor Burduh, Maria Ghervas și Tamara Chișca-Doneva, invocând prevederile art. 52 alin. (5), art. 50- 54 din Codul de procedură civilă, art. 20 alin. (1),(2) din Constituție, art. 6 paragr.

1 din CEDO. De asemenea, au menționat că judecătorii recuzați au un interes personal în examinarea prezentei cauze, au fost criticați de către mass-media. Mai mult, judecătorii vizați au participat la examinarea dosarului 2ac-60/20 din 10 august 2020, astfel, ar urma să se abțină de la examinarea cauzei. Totodată, Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis au solicitat examinarea cererii de recuzare cu invitarea avocaților, în ședință de judecată. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Conform practicii judiciare şi în virtutea modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea participanților la proces.

Prin urmare, cu referire la solicitarea lui Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis de a examina cererea de recuzare cu invitarea părților în ședință de judecată, Colegiul lărgit nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în cererea de recuzare, deoarece criticele au fost expuse cu suficientă claritate. Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Victor Burduh, Maria Ghervas și Tamara Chișca-Doneva înaintată de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Articolul 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ stipulează că, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. Potrivit articolului 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile 3 prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.

Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces- verbal. Prevederile art. 51 se aplică corespunzător. În sensul articolului 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.

Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului. Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare înaintate de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh, Maria Ghervas și Tamara Chișca-Doneva, Colegiul lărgit consideră imperioasă analiza celor invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens.

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul 4 personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. Implicit prezentului caz, Colegiul lărgit constată că, drept temei de recuzare, Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis, au invocat că judecătorii Maria Ghervas, Victor Burduh și Tamara Chișca-Doneva au un interes în examinarea prezentei cauze. Raportând prevederile legale pre citate la circumstanțele cauzei, Colegiul lărgit conchide că motivele invocate nu se încadrează în cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Circumstanțele invocate de către Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis, în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute ale magistraților recuzați, susceptibile de a le afecta imparțialitatea subiectivă, în sensul definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

De asemenea, Colegiul lărgit atestă că argumentele invocate de către Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis, de fapt, sunt critici în adresa judecătorilor, care au dreptul de a exista într-o societate democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistratului de a participa la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de probe suficiente. Mai mult ca atât, după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de recuzare, fapt omis de către de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis. Referitor la criticile precum că judecătorii Maria Ghervas, Victor Burduh și Tamara Chișca-Doneva au participat la examinarea cauzei nr. 2ac-60/20 din 10 august 2020, astfel urmau să își declare abținere de la judecarea prezentei cauze, Colegiul lărgit menționează următoarele.

Prin încheierea din 10 august 2020 a Curții Supreme de Justiție (dosar nr. 2ac-60/20), pronunțată de completul de judecată format din Maria Ghervas (președinte), Nina Vascan și Victor Burduh (judecători), a fost respinsă cererea depusă de către Mihail Mușat, Tatiana Nedelcu şi Ilie Haralampie Nedelcu privind strămutarea cauzei în altă instanță egală în grad, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Ilie Haralampie Nedelcu, Ilie Ilie Nedelcu, Tatiana Nadelcu și Denis Nedelcu împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Ala Tîmcov, Ana Temcova și Mihail Mușat cu privire la contestarea actului administrativ.

Având în vedere că judecătorii Maria Ghervas și Victor Burduh nu s-au pronunțat asupra fondului prezentei cauzei, examinând un incident de procedură, iar judecătorul Tamara Chișca Doneva nu a fost membru de complet la examinarea cererii respective, Colegiul lărgit atestă că acest fapt ce nu se încadrează în temeiurile de inadmisibilitate de participare a judecătorului specificate la art. 49 din Codul de procedură civilă, și nu 5 constituie un impediment de a participa la examinarea prezentei cauzei. Tot aici, Colegiul lărgit notează că potrivit art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă, expres statuează că în proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător şi pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă.

De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea cauzei. Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum şi circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Colegiul lărgit conchide că acestea nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Maria Ghervas, Victor Burduh și Tamara Chișca-Doneva la examinarea recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis, este neîntemeiată, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 50-53, 54 și 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilie Ilie și Nedelcu Denis, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh, Maria Ghervas și Tamara Chișca-Doneva, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Denis împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, persoane terțe Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecători Dumitru Mardari Mariana Pitic Nina Vascan Nicolae Craiu 6