3ra-867/21 — cotestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-867/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

18 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco

Valentin și Tatiana Dîhanova, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh,

Maria Ghervas și Aliona Miron de la examinarea admisibilității recursului depus de

Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva

deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Denis

împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău, persoane

terțe Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail cu privire la contestarea actului

administrativ,

c o n s t a t ă:

La 29 martie 2017 Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana și

Nedelcu Denis au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului mun. Chișinău solicitând obligarea eliberării titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul aferent construcției private

a reclamanților din mun. Chișinău, stradela Hrușca, 1, conform materialelor dosarului de

privatizare nr. 1475 din 28 iulie 2003.

Pe parcursul examinării cauzei au fost atrași în proces în calitate de intervenienți

accesorii - Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea înaintată de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu Tatiana

și Nedelcu Denis împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău,

1

intervenienți accesorii Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail privind contestarea

actului administrativ.

S-a obligat Primăria mun. Chișinău să elibereze lui Nedelcu Ilie Haralampie și

Nedelcu Tatiana, titlul de proprietate ce vizează terenul aferent imobilului deținut în

proprietate, situat în mun. Chișinău, stradela Hrușca 1, în condițiile și proporțiile stabilite

de lege.

În rest acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel declarată de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău și a fost menținută hotărârea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

La 27 iulie 2021, Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău, reprezentați de Levco Daniela, au depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, cu adoptarea unei decizii noi da respingere a acțiunii.

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și

Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 20 octombrie 2021.

La 19 octombrie 2021, Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Ivanenco

Valentin și Tatiana Dîhanova, au înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme

de Justiție, Victor Burduh și Maria Ghervas de la examinarea admisibilității recursului

depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău,

împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă

cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Tatiana, Ivanenco

Valentin și Tatiana Dîhanova împotriva judecătorilor Victor Burduh și Maria Ghervas.

Examinarea admisibilității recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și

Primarul General al municipiului Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, a fost fixată pentru data de 17 noiembrie 2021.

La 16 noiembrie 2021 Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana

Dîhanova, au înaintat cerere de recuzare judecătorilor Victor Burduh, Maria Ghervas și

Aliona Miron.

În motivarea cererii de recuzare au invocat că judecătorul Maria Ghervas având

susținerea soțului ei, procuror și permanent emitea hotărâri ilegale în defavoarea lor.

Referitor la judecătorul Victor Burduh au indicat că, având în vedere cauza cu

privire la discriminarea lor, precum și încălcările admise în cadrul examinării acesteia,

care se afla pe rolul judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, unde acesta deținea funcția de

Președinte al instanței, fiind informat în formă scrisă, nu a întreprins nici o măsură cu

privire la încălcările invocate.

Concomitent au mai relatat că judecătorii Maria Ghervas și Victor Burduh, ar urma

să se abțină de la examinarea cauzei, invocând că aceștia au calitatea procesuală de pîrîți,

într-o cauză civilă aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Cu referire la judecătorul Aliona Miron, au invocat că aceasta a avut un

comportament corupt la examinarea unei cauze civile.

2

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Conform practicii judiciare și în virtutea modificărilor operate la Codul de

procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012,

Curtea Supremă de Justiție examinează cererile de recuzare fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție Victor

Burduh, Maria Ghervas și Aliona Miron înaintată de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco

Valentin și Tatiana Dîhanova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de recuzare este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Articolul 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ stipulează că, judecătorul

care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația de abținere sau cererea

de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente.

Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de

procedură civilă.

Potrivit articolului 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile prevăzute

la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care

acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei. Cererea

de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal.

Prevederile art. 51 se aplică corespunzător.

În sensul articolului 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate exista,

în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor pînă la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, judecătorul se va abține să

soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială

sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să

judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără

următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu

privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru

proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca

martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un

interes economic în rezultatul procesului.

Pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de Nedelcu Ilie Haralampie,

3

Ivanenco Valentin și Tatiana Dîhanova, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor

Burduh, Maria Ghervas și Aliona Miron, Colegiul consideră imperioasă analiza celor

invocate prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta Curte a

rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței

judecătorești. Într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca

instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în

cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v. Italy, hotărâre din 26 februarie 1993,

Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub

incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența

prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite

moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata

convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare

obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice

îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1 octombrie 1982 și

Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

Implicit speței Colegiul constată că, drept temei de recuzare, Nedelcu Ilie

Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana Dîhanova, au invocat că suspiciunile sale în

privința imparțialității magistratului Victor Burduh sunt bazate pe faptul că, fiind

judecător la judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, a emis o hotărâre ilegală.

Raportând prevederile legale pre citate la circumstanțele cauzei, Colegiul conchide

că motivele invocate nu se încadrează în cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul

administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a

judecătorilor și a inadmisibilității participării judecătorului la judecarea cauzei.

Circumstanțele invocate de către Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și

Tatiana Dîhanova în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți

sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a le afecta imparțialitatea

subiectivă, în sensul definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare

excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul

anumitor fapte verificabile.

Cu referire la argumentele invocate de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin

și Tatiana Dîhanova, că judecătorul Maria Ghervas emitea hotărâri ilegale în defavoarea

lor și că ave susținerea soțului său care deținea funcția de procuror, Colegiul le apreciază

ca fiind declarative, fără a fi probate.

La acest capitol, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorului, care au dreptul de a exista într-o societate

democratică, însă, pentru a constitui temei de imposibilitate a magistratului de a participa

la examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de probe

4

suficiente.

Mai mult ca atât, după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de

recuzare, fapt omis de către de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana

Dîhanova.

Referitor la recuzarea judecătorului Aliona Miron, completul colegiului o va

respinge ca fiind una neîntemeiată, deoarece judecătorul nominalizat, recuzat, nu face

parte din completul de judecată care urmează să participe la examinarea admisibilității

recursului depus de Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al municipiului

Chișinău, împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate careva probe plauzibile în susținerea

argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor ce

participă la examinarea cauzei, Colegiul le respinge ca declarative.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorilor

recuzați, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă

imparțialitatea acestora.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare depusă

de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco Valentin și Tatiana Dîhanova, este neîntemeiată,

Colegiul ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 50-53, 54 și 270

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea de recuzare depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Ivanenco

Valentin și Tatiana Dîhanova, judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Victor Burduh,

Maria Ghervas și Aliona Miron, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea

de chemare în judecată depusă de Nedelcu Ilie Haralampie, Nedelcu Ilie Ilie, Nedelcu

Tatiana și Nedelcu Denis împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului

municipal Chișinău, persoane terțe Tîmcov Ala, Temcova Ana și Mușat Mihail cu privire

la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

5