3ra-1031/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

3ra-1031/21 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1031/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Natalia Stamatov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Natalia Stamatov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, terț Banca Comercială „Moldindconbank”

Societate pe Acțiuni cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2019 Natalia Stamatov a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, terț Banca Comercială

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că conform instrucțiunii privind plata

drepturilor sociale prin intermediul instituțiilor financiare în baza sistemului electronic

de informație, aprobat prin ordinul Casei Naționale de Asigurării Sociale nr. 291-A din

9 decembrie 2015, plata drepturilor sociale se efectuează lunar, în numerar, pentru luna

în curs, în baza listelor electronice conform contractului încheiat între Casa Națională

de Asigurării Sociale și instituțiile financiare.

A menționat că, conform dispozițiilor pct. 19 din Regulamentul cu privire la modul

de plată a pensiilor stabilită în sistemul public de pensii și alocații sociale de stat,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 929 din 15 august 2006, plata pensiei prin

intermediul instituțiilor financiare se efectuează în baza cererii depuse de către

beneficiar la sucursala instituției financiare.

1

Reclamanta a specificat că de la data de 26 mai 2018 este beneficiară de pensie

pentru limita de vârstă, iar la 5 iunie 2018 a depus cerere la sucursala „Mircea cel

Bătrîn” al Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, a primit cardul

nr. 4028110017752152 pentru efectuarea plății pensiei, însă până în prezent plata

pensiei nu este efectuată.

A afirmat că la nenumăratele adresări și cereri personale din 19 aprilie 2019 și 2

septembrie 2019, pârâții nu reacționează, solicitând neîntemeiat noi cereri personale

fără temei juridic, încălcându-i astfel drepturile la asistență și protecție socială.

Reclamanta Natalia Stamatov a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana să reia plata pensiei prin

intermediul sucursalei „Mircea cel Bătrîn” al Băncii Comerciale „Moldindconbank”

Societatea pe Acțiuni; încasarea în mod solidar din contul pârâților a prejudiciului

moral cauzat în sumă de 5 000 de lei.

La data de 24 februarie 2020 Natalia Stamatov a depus cerere cu privire la

completarea acțiunii.

În argumentarea acesteia a invocat că timp de 21 luni nu primește pensia pentru

limita de vârsta din vina Casei Teritoriale de Asigurării Sociale Ciocana și Băncii

Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, care având nenumărate adresări,

refuză nejustificat transferurile pensiei la cardul bancar, din vina cărora a fost nevoită

să vină în ședința de judecată pentru apărarea drepturilor, cheltuind suma de 65,49 de

Euro pentru deplasarea pe cale aeriană din Larnaca-Chișinău-Larnaca.

Astfel, reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâților a prejudiciului material

în sumă de 65,49 de Euro, în lei moldovenești, precum și repararea prejudiciului moral

în sumă de 5 000 de lei de la fiecare pârât.

Prin hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Natalia Stamatov. S-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău, de

a relua achitarea pensiei în beneficiul reclamantei Natalia Stamatov, începând cu data

de 26 mai 2018. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chișinău, în beneficiul reclamantei

Stamatov Natalia cheltuielile de judecată în sumă de 1 265 de lei. În rest, pretențiile au

fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La data de 4 septembrie 2020, cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul

administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel nemotivat

hotărârea instanței de fond, iar la 30 octombrie 2020 a depus motivarea apelului,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii.

La data de 10 septembrie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 din

Codul administrativ, Natalia Stamatov, prin intermediul oficiului poștal, a depus cerere

de apel nemotivat, iar la 5 noiembrie 2020 motivarea apelului împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea deciziei de admitere

a cerinței privind repararea prejudiciului moral.

Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Natalia Stamatov, s-a admis apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

2

s-a casat parțial hotărârea din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

în partea pretențiilor privind respingerea reparării prejudiciului moral și admiterea

cheltuielilor de judecată, și s-a emis în partea casată o nouă decizie, prin care: s-a

respins ca neîntemeiată pretenția reclamantei Natalia Stamatov privind încasarea

cheltuielilor de judecată și s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Natalia

Stamatov, în partea pretenției privind repararea prejudiciului moral. În rest, hotărârea

din 17 august 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, în partea obligării de reluare

a achitării pensiei, a fost menținută fără modificări.

Întru consolidarea soluției instanța de apel a reținut că instanța de fond a ajuns la

concluzia corectă despre temeinicia pretenției reclamantei privind obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana să reia

plata pensiei prin intermediul sucursalei „Mircea cel Bătrîn” al Băncii Comerciale

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni. Or, Casa Națională de Asigurări Sociale

neîntemeiat a invocat în răspunsul la cererea prealabilă a reclamantei, că cererea

privind reluarea achitării pensiei pentru limită de vârstă poate să fie depusă numai

personal de către beneficiarul pensiei, or, o astfel de cerere poate fi depusă inclusiv și

de reprezentantului desemnat prin procură.

Cât privește cerința reclamantei de compensare a prejudiciului moral, instanța

ierarhic inferioară a notat că, despăgubirea morală nu poate constitui la caz obiectul

examinării, întrucât prin prisma prevederilor art. 60 alin. (3) din Codul administrativ

în coroborare cu prevederile art. 167 alin. (4) din Codul administrativ, astfel de

pretenție poate fi formulată în prealabil doar din momentul soluționării definitive, deci

executorii, a unor pretenții de bază. Or, obligația constituțională de a repara prejudicii

revine statului, adică în primul rând autorității publice-pârâte, care încă nu a pierdut un

proces judiciar. Reclamanta nu a ținut cont de faptul că abia după anularea retroactivă

a unui act administrativ/recunoașterea ilegalității acțiunilor autorității publice de către

instanța de judecată, autoritatea publică trebuie să se conformeze hotărârii

judecătorești, inclusiv prin achitarea prejudiciilor cuvenite reclamantului. Dacă acest

lucru nu se întâmplă implicit, justițiabilul este în drept să ceară prejudicii, în ordine

prealabilă, apoi prin adresarea în instanță.

Deci, referitor la pretenția de compensare a prejudiciului moral, instanța de apel a

stabilit că sunt aplicabile prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

conform cărora, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special,

când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17, circumstanțe de care prima instanța nu a ținut cont.

Ce ține de pretenția reclamantei de compensare a cheltuielilor de judecată suportate

în prezentul proces – 65,49 de Euro, cu titlu de cheltuieli de transport pe ruta Larnaca-

Chișinău-Larnaca, instanța de apel a considerat că cheltuielile suportate de Natalia

Stamatov la achitarea biletului de călătorie Larnaca – Chișinău – Larnaca, nu poate fi

apreciat la caz ca cheltuieli de judecată. Or, cu toate că Natalia Stamatov a participat

la ședința de judecată din 24 februarie 2020, biletul de călătorie a fost cumpărat pentru

perioada 21 februarie 2020 – 28 februarie 2020. Iar, în astfel de circumstanțe nu se

dovedește faptul că apelanta a suportat cheltuielile de transport anume pentru a se

prezenta în ședința de judecată, dar nu în alte scopuri.

3

Prin urmare, instanța inferioară a conchis că prima instanță greșit a conchis despre

temeinicia pretenției reclamantei de compensare a cheltuielilor de judecată, or,

reclamanta nu a dovedit că cheltuielile de transport au fost suportate anume în legătură

cu prezentarea sa în instanță, dar nu din alte motive personale.

La data de 15 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Stamatov a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la

6 octombrie 2021 motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

parțială a deciziei instanței de apel cu menținerea în această parte a hotărârii instanței

de fond.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurenta a menționat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, o

consideră ilegală și neîntemeiată.

A menționat că constatarea instanței inferioare precum că nu se dovedește faptul

că apelanta a suportat cheltuieli de transport anume pentru a se prezenta în ședința de

judecată, dar nu în alte scopuri, este absolut absurdă și nu este argumentată de instanță.

A notat că la adoptarea deciziei instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând astfel dispozițiile art. 130 din Codul de procedură civilă și drepturile de

recuperare a cheltuielilor de transport prevăzute de art. 90 lit. d) din Codul de procedură

civilă.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 90 lit. d), 117-

119, 130, 239, 429-431, 432 alin. (2) lit. a), c), 442, 445 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă, art. 6 alin. (1) CEDO.

Prin referința depusă la 26 octombrie 2021, Banca Comercială „Moldindconbank”

Societate pe Acțiuni a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de către Natalia

Stamatov.

Până la examinarea admisibilității cererii de recurs, Casa Națională de Asigurări

Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana nu și-au valorificat drepturile

de a depune referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 iunie 2021, însă date

privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentei la data de 16 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție/livrare anexat la materialele cauzei (f.d.189).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Natalia Stamatov, s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

4

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Natalia Stamatov, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

5

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Natalia Stamatov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Natalia Stamatov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

6