2ra-1631/21 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor in marime baneasca fixa si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor in marime baneasca fixa si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile inasmisibilitatii recursului
2ra-1631/21 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere pentru copilul minor in marime baneasca fixa si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1631/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Furdui)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)
ÎNCHEIERE
10 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Igor
Macovei
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Irinei Macovei, reprezentată
de avocatul Domnița Pagoni împotriva lui Igor Macovei cu privire la stabilirea
domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor în
mărime bănească fixă și a cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 23 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Igor Macovei și menținută hotărârea din 3 martie 2021 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă parțial
constată:
La 18 decembrie 2020, Irina Macovei, reprezentată de avocatul Domnița
Pagoni a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Macovei,
intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica
mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei
de întreținere pentru copilul minor în mărime bănească fixă și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că a încheiat căsătorie cu Igor Macovei la
22 februarie 2014, din care au un copil comun XXXXX, născută la XXXXX.
La 13 noiembrie 2018, căsătoria soților Macovei a fost desfăcută la oficiul
stării civile, fapt confirmat prin certificatul de divorț D-IV nr.0632655.
A menționat că după desfacerea căsătoriei, nu au încheiat acord parental
privind stabilirea domiciliului copilului și contribuția părinților în procesul de
întreținere, creștere și educare a copilului, convenind verbal că XXXXX va rămâne
la domiciliul și în supravegherea mamei, iar Igor Macovei va vira pe contul bancar
al ei suma pensiei de întreținere.
1
A evidențiat reclamanta că din informația deținută de ea, pârâtul nu este
angajat oficial în câmpul muncii, motiv din care pensia de întreținere urmează a fi
încasată în cuantum fix.
La fel, a subliniat că între ea și pârâtul Igor Macovei nu au existat divergențe
în ceea ce privește domiciliul copilului.
Fiica XXXXX locuiește împreună cu dânsa, cu toate acestea a considerat
necesar de a solicita instanței ca prin hotărâre judecătorească să fie stabilit domiciliul
minorului, astfel încât în viitor să nu apară incertitudini referitor la domiciliul
copilului minor.
A invocat că este de acord ca autoritatea părintească să fie exercitată de ambii
părinți, având în prim plan interesul copilului.
La 10 decembrie 2020, în adresa CNAS și SPF au fost expediate demersuri,
prin care a fost solicitată oferirea informației cu privire la veniturile lui Igor Macovei
și contribuțiile virate la bugetul asigurărilor sociale, la care însă nu a primit niciun
răspuns.
A susținut că pensia de întreținere a copilului minor urmează a fi încasată în
cuantum fix și anume în mărime de 1 500 de lei, cuantumul fiind raportat la suma
de 2 438,70 de lei (minimul de existență pentru copii în vârstă de 7 – 17 ani și suma
de 3 533,20 de lei (cheltuieli de consum medii lunare pentru o persoană).
A comunicat că începând cu 18 ianuarie 2019, pârâtul a depus pe contul
bancar al ei sume de bani pentru întreținerea copilului minor, însă, plățile au fost
suspendate din luna aprilie 2020 din motive necunoscute de ea.
Prin urmare, este în drept să solicite încasarea pensiei de întreținere pe
perioada anterioară adresării în instanța de judecată.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 63, 76, 98 Codul familiei,
art. 38 Cod civil, art. 96, 166 CPC.
A solicitat stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX cu mama - Irina
Macovei, încasarea de la Igor Macovei în beneficiul ei a pensiei de întreținere a
copilului minor XXXXX în cuantum de 1 500 de lei lunar, începând cu data de 18
ianuarie 2019 și până la atingerea majoratului și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 3 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost
admisă acțiunea parțial.
A fost stabilit locul de trai al copilului minor XXXXX cu mama sa - Irina
Macovei.
A fost încasată de la Igor Macovei în beneficiul Irinei Macovei pensia de
întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime bănească fixă de 1 500 de lei
lunar, începând cu 1 mai 2020 și până la atingerea majoratului de către copil.
A fost încasată de la Igor Macovei taxa de stat în beneficiul statului în mărime
de 540 de lei, de la care reclamanta este scutită prin lege.
Au fost încasate de la Igor Macovei în beneficiul Irinei Macovei cu titlu de
cheltuieli de judecată pentru taxa de stat achitată la depunerea acțiunii suma de 100
de lei și pentru asistență juridică suma de 4 000 de lei, iar în total suma de 4 100 de
lei.
În rest, pretențiile Irinei Macovei au fost respinse ca neîntemeiate.
2
Prin decizia din 23 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Igor Macovei și menținută hotărârea primei instanțe.
În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au
ajuns la concluzia de a încasa de la Igor Macovei în beneficiul Irinei Macovei pensia
de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime de 1 500 de lei lunar, acest
cuantum fiind unul rezonabil.
Cu referire la prevederile art. 96 alin. (1) Cod civil, prima instanță și instanța
de apel au conchis că necesită a fi compensate cheltuielile de asistență juridică
suportate de reclamanta Irina Macovei.
Totodată, instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute argumentele
apelantului cu privire la situația financiară precară, deoarece resursele financiare
insuficiente ale părintelui nu justifică acordarea întreținerii într-un cuantum
diminuat.
Or, părintele are îndatorirea să contribuie la întreținerea copilului său într-un
cuantum corespunzător necesităților copilului, obligație ce îl impune să desfășoare
activitate de muncă, cât și să opteze pentru locuri de muncă cu condiții salariale mai
avantajoase, astfel încât să asigure copilului un nivel de trai adecvat și suficient
pentru dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
La 14 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Igor Macovei a
declarat recurs împotriva deciziei din 23 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, casarea parțială a
hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încasată
pensia de întreținere pentru copilul minor potrivit minimului de existență în
localitățile rurale în mărime de 1 000 de lei și respinsă pretenția privind încasarea
cheltuielilor de judecată.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o neîntemeiată, motiv pentru care urmează a fi casată integral, or
instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele necesare pentru
examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.
Instanța de judecată a interpretat în mod eronat art. 76 alin. (2) Codul familie,
astfel, nu a calificat corect din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost
investită, fapt ce a dus la emiterea unei soluții greșite.
Contrar prevederilor legale, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au
ținut cont de faptul că dânsul nu este angajat în câmpul muncii și nu dispune de
bunuri imobile sau teren agricol, iar achitarea unei pensii de întreținere în cuantum
de 1 500 de lei, îi va crea o situație materială și mai dificilă.
A considerat că suma de 1 500 de lei, stabilită de prima instanță în calitate de
pensiei de întreținere a copilului minor, este una nerezonabilă și nejustificativă, la
determinarea acestei sume nefiind luate în considerare toate circumstanțele cauzei.
Astfel, reieșind din rigorile instituite de legiuitor, este incontestabil că atât
tatăl copilului, cât și mama copilului sunt obligați să contribuie în mărime egală la
întreținerea copilului minor.
Prin urmare, suma de 1 000 de lei lunar oferită de el în calitate de pensie de
întreținere ar fi una echitabilă, ținând cont de situația precară în care se află și
3
imposibilitatea de a contribui cu o sumă mai mare la creșterea și dezvoltarea
copilului.
Totodată, a menționat că potrivit datelor Biroului Național de Statistică al RM,
pentru anul 2020 minimul de existență în sate constituie 2 030 de lei lunar.
Sumplimentar, a evidențiat că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile
art. 97 alin. (3) CPC, care statuează că dacă reclamantul a intentat acțiunea fără a
înainta în prealabil pretenții pârâtului, iar pârâtul a recunoscut în judecată imediat
pretențiile, cheltuielile de judecată se suportă de către reclamant.
Potrivit normei enunțate și reieșind din faptul că pretențiile intimatei Irina
Macovei nu au fost propuse spre soluționare pe cale amiabilă, a considerat că aceste
pretenții trebuie să fie respinse.
La 28 septembrie 2021, în adresa Irinei Macovei și Direcției pentru Protecția
Drepturilor Copilului sect. Botanica mun. Chișinău a fost expediată copia cererii de
recurs depusă de Igor Macovei, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f. d. 106), fiind recepționată de Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sect. Botanica mun. Chișinău la 30 septembrie 2021, ceea ce se atestă prin
avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 108).
Corespondența menționată care a fost expediată în adresa Irinei Macovei a
fost returnată de către oficiul poștal cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 109).
La 18 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sect. Botanica mun. Chișinău a depus referință la
recursul declarat de Igor Macovei, solicitând ca la examinarea cauzei să se țină cont
de interesul superior al copilului.
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 14 septembrie 2021 împotriva deciziei din 23 iulie 2021 a Curții de Apel
Chișinău în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Igor Macovei, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
4
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Macovei, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Igor Macovei urmează a fi considerat ca inadmisibil.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Igor Macovei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
6