2ra-1668/21 — cu privire la încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1668/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Pulbere)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rodica

Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Toporaș

împotriva lui Artiom Timon cu privire la încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr

Russu și a fost menținută hotărârea din 01 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 25 mai 2020, Rodica Toporaș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Artiom Timon cu privire la încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, în perioada anului 2017 a concubinat

împreună cu pârâtul, iar în prezent aceștia sunt despărțiți, iar reclamanta are o mare

frică pentru integritatea s-a fizică și psihică, deoarece pârâtul Artiom Timon i-a

adus suferinței enorme.

A menționat reclamanta că, la 20 decembrie 2017, prin încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă parțial cererea depusă de

Rodica Toporaș împotriva lui Artiom Timon cu privire aplicarea măsurilor de

protecție a victimei violenței în familie, cu aplicarea ordonanței de protecție pe un

termen de 30 de zile față de victima Rodica Toporaș.

Prin Decizia din 19 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

integral cererea depusă de Toporaș Rodica și s-a eliberat ordonanța de protecție a

victimei violenței în familie Toporaș Rodica împotriva agresorului Timon Artiom

pe un termen de 3 luni (90 de zile), până la 28 martie 2018.

A invocat reclamanta faptul că, după expirarea ordonanței de protecție Artiom

Timon a început insistent să intre în contact cu aceasta, să o agreseze psihologic

pentru a o determina să-și retragă eventual plângerea penală de la organele de

drept.

La 13 iulie 2018, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă cererea depusă de Rodica Toporaș cu privire la aplicarea măsurilor de

protecție a victimei violenței în familie împotriva acțiunilor lui Artiom Timon,

fiind stabilite măsuri de protecție pe termen de 3 luni.

Ulterior, prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost admisă integral cererea depusă de Toporaș Rodica, de

eliberarea ordonanței de protecție fiind stabilite măsurile de protecție pe un termen

de 90 zile.

A mai comunicat reclamanta că, la 16 octombrie 2018 a fost pornită urmărirea

penală în privința lui Artiom Timon în conformitate cu prevederile art. 320/1 din

Codul penal al RM.

A relevat reclamanta că, potrivit ordinii-cronologice de aplicare a măsurilor

de protecție se observă cert tendința pârâtului Artiom Timon de a nu respectat

prevederile legale stabilite de legiuitor sau/și actele emise de instanțele de judecată.

Însă, efectul negativ al acțiunilor lui Artiom Timon sau răsfrâng asupra reclamantei

Rodica Toporaș, care nu sa simțit protejată de către instituțiile statului.

A susținut reclamanta că, a existat pericolul real, a fost supusă violenței și

altor acțiuni ilegale din partea pârâtului.

A mai menționat reclamanta că, în circumstanțele descrise reclamanta este

într-o stare de neliniște, s-a simțit și se simte în continuare speriată de acțiunile

comise de pârâtul Artiom Timon, astfel se denotă existenta pericolului de atentare

la integritate fizică a acesteia, deoarece anterior astfel de acțiune a mai avut loc,

fiind intentat chiar proces penal.

A comunicat reclamanta că, urmare celor întâmplate nu se poate deplasa prin

oraș după necesitățile sale, deoarece persistă teama de a nu fi urmărită, agresată de

pârâtul Artiom Timon, dar și mai mult de faptul de a comunica date despre

identitate sa.

În motivare reclamanta a mai evidențiat că, potrivit notei informative

elaborată în baza Raportului de evaluare psihologică nr. 092 din 22 decembrie

2017, se demonstrează trăirile psihice ale reclamantei Rodica Toporaș în urma

acțiunilor ilicite a pârâtului Artiom Timon, fapt ce denotă necesitatea reparării

prejudiciului moral.

A considerat reclamanta că, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1), lit.

g), art. 19 alin. (3), art. 2036 și 2037 din Codul civil, și ținând cont de

circumstanțele speței, suma de 36000 de lei este una rezonabilă, echitabilă și

suficientă în raport cu prejudiciul suferit ca urmare a acțiunilor ilicite ale pârâtului.

Astfel, a solicitat încasarea de la Artiom Timon în beneficiul RodicăiToporaș

a sumei de 36000 de lei cu titlu de prejudiciului moral cauzat ca urmare a

acțiunilor ilicite ale pârâtului.

Prin hotărârea din 01 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Rodica Toporaș a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la 01 martie 2021, Rodica

Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu, a declarat apel împotriva

hotărârii din 01 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărâri primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

2

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art. 1998 alin.

(1), art. 2036 alin. (1) din Codul civil, a relatat că, prin noțiunea de prejudiciu

moral se înțeleg suferințele psihice sau fizice cauzate prin acțiuni sau omisiuni care

atentează la valorile nepatrimoniale ce aparțin persoanei din momentul nașterii sau

la bunurile dobândite prin lege (viața, sănătatea, demnitatea și reputația

profesională, inviolabilitatea vieții personale, secretul de familie și personal), prin

fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi

propriul nume, dreptul de autor).

La caz, instanța de apel a accentuat că, apelanta Rodica Toporaș pretinde

încasarea de la Artiom Timon a prejudiciului moral în mărime de 36000 de lei,

invocând faptul că, prin acțiunile ultimului i-au fost cauzate suferințe psihice, ce au

constituit obiectul examinării în procesele de judecată finalizate cu emiterea

ordonanțelor de protecție și vizate în investigațiile desfășurate de organele de

urmărire penală.

Componenta delictului civil include următoarele elemente (condiții):

prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Acestea sunt condițiile generale necesare și suficiente pentru antrenarea

răspunderii delictuale.

Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și

prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de

care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este

consecința directă a faptei ilicite.

Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale,

vinovăția autorului faptei ilicite. În materia răspunderii delictuale forma și gradul

vinovăției autorului faptei ilicite nu prezintă importanță pentru determinarea

cuantumului despăgubirii, fiind aplicabil principiul reparării integrale a daunei.

Instanța de apel a menționat că, ordonanța judecătorească are drept scop

preîntâmpinarea unui risc sporit de violență în familie. Iar, acest tip de act

judecătoresc nu constată comiterea unei contravenții și infracțiuni îndreptate

împotriva persoanei, prin prisma semnelor componente ale contravenției sau

infracțiunii, dar, din perspectiva unui observator independent, stabilește semnele

unui risc sporit de violență și preîntâmpină posibilele prejudicii.

Totodată, instanța de apel a notat că, pretinsele fapte infracționale ale

pârâtului sunt obiectul unui proces penal ce nu are o finalitate nici la faza de

urmărire penală.

Sub alt aspect, instanța de apel a menționat că, la materialele cauzei nu se

atestă careva înscrisuri care să denote caracterul ilicit al acțiunilor lui Artiom

Timon, or, temei al răspunderii civil delictuale este o faptă ilicită, dat fiind faptul

că emiterea ordonanțelor de protecție în numele reclamantei sau intentarea

cauzelor penale nu pot constitui temei de constatare al acțiunilor ilegale al

pârâtului.

3

În consecință, din motivele expuse, instanța de apel a concluzionat asupra

netemeiniciei pretenției înaintate de către Rodica Toporaș cu privire la repararea

prejudiciului moral.

La 23 iulie 2021, Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului

casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu soluția instanței de

apel și a primei instanțe, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare au

aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar aceste încălcări ale

instanțelor de judecată ierarhic inferioare au dus la soluționarea greșită a litigiului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că, instanța de apel a emis decizia la 23 iunie 2021 și expediată

participanților la proces pentru cunoștință la 21 iulie 2021 (f.d.104), însă la

materialele cauzei lipsesc înscrisuri care să probeze momentul recepționării

acesteia de către recurentă.

Astfel, având în vedere faptul că, recursul declarat de Rodica Toporaș,

reprezentată de avocatul Alexandr Russu împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 23 iulie 2021, în conformitate cu art.

434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin notificarea din 30 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție, în

conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a expediat

intimatului copia recursului și l-a înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii

a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Până la data examinării admisibilități recursului, Artiom Timon nu a depus

referință prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

4

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rodica Toporaș, reprezentată

de avocatul Alexandr Russu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania,

22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor

invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr Russu, ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Alexandr

Russu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6