2ra-1482/20 — cu privire la inlaturarea obstacolelor, a conditiilor nocive, evacuarea obiectelor, obligarea procurarii mobilierului si a obiectelor necesare, de a efectua reparatie, curatenie si anumite actiuni, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1482/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. A. Ojoga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rodica

Toporaș

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Rodicăi Toporaș împotriva

lui Piotr Topor cu privire la înlăturarea obstacolelor, a condițiilor nocive, evacuarea

obiectelor, obligarea procurării mobilierului și a obiectelor necesare, obligarea de a

efectua reparație, curățenie și anumite acțiuni, repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral

împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Rodica Toporaș și menținută hotărârea din 11 ianuarie

2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 30 octombrie 2017, Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Piotr Topor cu privire la

înlăturarea obstacolelor, a condițiilor nocive, evacuarea obiectelor, obligarea

procurării mobilierului și a obiectelor necesare, obligarea de a efectua reparație,

curățenie și anumite acțiuni, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că este născută la XXXXX, fiind o persoană

XXXXX locuiește cu tatăl său, Piotr Topor, pe adresa mun. XXXXX bd. XXXXX

ap. X, într-un apartament închiriat de la stat.

Pe tot parcursul coabitației împreună, Piotr Topor îi lezează drepturile sale de

vecinătate, cât și la viața personală, nu îngrijește de locuința comună și nu are grijă

de ea în calitate de fiică a sa, în apartament mereu este murdărie, iar dânsa din cauza

sănătății nu poate trăi decent, având nevoie să fie mereu ordine și liniște.

1

Astfel, pârâtul nu strânge niciodată lucrurile din urma sa, care rămân

împrăștiate prin locuința comună, prin ce i se îngrădește ei dreptul de a poseda și

folosi apartamentul în mod normal, pașnic și conform destinației.

A remarcat că prin faptul neîngrijirii corespunzătoare a apartamentului, direct

i se încalcă dreptul ei de folosință a acestuia.

Totodată, prin acțiunile pârâtului i-a fost adus un prejudiciu moral care

urmează a fi compensat în sumă bănească.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 11, 15, 347, 376, 1398 Cod

civil, art. 166-168 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtului să înlăture obstacolele

(bunurile mobile depozitate excesiv în locuință) în exercitarea dreptului de posesie

și folosință normală a locuinței de bază a ei apartamentul nr. X din mun. XXXXX

bd. XXXXX, obligarea pârâtului pe viitor să nu creeze obstacole în posesia și

folosința apartamentului nr. X din mun. XXXXX bd. XXXXX și să se folosească de

apartamentul închiriat în comun cu diligența unui bun proprietar, încasarea din

contul pârâtului a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 12 octombrie 2018, Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Teodor Guțu

a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat încasarea de la pârât

a prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei.

La 17 octombrie 2018, Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Teodor Guțu

a mai depus o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat obligarea

pârâtului să evacueze toată mobila defectată și uzată din bucătărie, să evacueze

aragazul defect din bucătărie, care este uzat, are o vechime de exploatare peste

termenul tehnic de exploatare, să procure mobilier necesar adaptat XXXXX și

anume, scaune și masă de bucătărie special adaptate pentru dânsa, să procure

mobilier pentru dânsa, XXXXX, pentru a îi adapta rezonabil posibilitatea de a putea

ajunge la lavoar atât în bucătărie, cât și în camera de baie, precum și la aragaz, să

efectueze reparația pereților din bucătărie care au fost deteriorați de către pârât, să

păstreze și să efectueze curățenie zilnică în spațiul comun: baie, balcon, hol și

bucătărie, să aranjeze lucrurile personale situate în spațiile comune ale

apartamentului: conserve, borcane goale, sticle de plastic, lucruri care îi creează

incomodități și obstacole pentru folosirea de către dânsa a spațiilor comune: baie,

bucătărie, balcon și hol, să elibereze balconul de la bucătărie de toate lucrurile sale,

pentru a putea utiliza spațiul din balcon nestingherit, a putea deschide geamul pentru

ventilare, să evacueze toate lucrurile adunate și stocate de el la balcon, să-i cumpere

saltea ortopedică de dimensiunea patului ei, să cumpere mașina de spălat clasa 1, să

contribuie la schimbarea căzii de baie, să repare ușa de fier de la intrarea în

apartament, să nu închidă ușa cu lanțul la ușă, deoarece acesta uneori doarme și din

cauza lanțului nu poate intra în casă, repararea prejudiciului moral în mărime de

360 000 de lei și prejudiciului material în mărime de 336 000 de lei.

2

Prin hotărârea din 11 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Rodica Toporaș și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că argumentele reclamantei expuse în cererea de chemare în judecată și

în cadrul ședinței de judecată nu pot servi drept temei de admitere a acțiunii, iar alte

argumente pertinente de către Rodica Toporaș nu au fost prezentate.

În același timp, nu au fost prezentate probe precum că obiectele la care se

referă Rodica Toporaș aparțin doar lui Piotr Topor, iar ultimul refuză să le înlăture

și nu au fost constatate condițiile nocive la care face trimitere reclamanta, cu

aducerea unei daune sănătății celei din urmă.

Referitor la evacuarea aragazului defectat, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au menționat că reclamanta nu a prezentat vreun act, prin care să ateste

faptul că aragazul este defectat.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că sunt neargumentate și

pretențiile cu privire la obligarea lui Piotr Topor de a procura mobilier necesar

adaptat situației reclamantei; să efectueze reparația pereților din bucătărie; să

păstreze și să efectueze curățenie zilnică în spațiul comun; să aranjeze lucrurile

personale situate în spațiile comune; să elibereze balconul de la bucătărie de toate

lucrurile sale, pentru a putea utiliza spațiul din balcon nestingherit, a putea deschide

geamul pentru ventilare; să evacueze toate lucrurile adunate și stocate la balcon; să

cumpere saltea ortopedică de dimensiunea patului reclamantei; să cumpere mașina

de spălat clasa 1; să contribuie la schimbarea căzii de baie; să repare ușa de fier de

la intrarea în apartament; să nu închidă ușa cu lanțul. Or, în cazul în care Rodica

Toporaș consideră că îi sunt lezate anumite drepturi, aceasta urmează să demonstreze

acest fapt prin probe incontestabile, însă la caz astfel de probe nu au fost atestate.

La 11 august 2020, Rodica Toporaș a declarat recurs împotriva deciziei din

27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen, admiterea

acestuia, rejudecarea cauzei, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare,

în motivarea respingerii acțiunii, au indicat că nu a fost prezentată nicio probă care

ar demonstra că ar fi fost stabilit un viciu și că a fost prejudiciată, dar acest argument

se combate prin probele prezentate de ea în instanța de judecată, inclusiv și probele

video anexate pe CD și examinate în cadrul ședinței de judecată.

A remarcat că solicitarea de a încasa prejudiciului moral în sumă de 360 000

de lei și a prejudiciului materială în sumă de 336 000 de lei a fost dovedită prin

cererea de concretizare a pretențiilor din 17 octombrie 2018, unde dânsa a indicat

expres din ce reiese sumele solicitate cu indicarea calculelor în textul cererii.

3

A remarcat că întru totul a respectat prevederile art. 118 alin. (1) CPC și a

dovedit pe deplin circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată prin

înscrisurile anexate la cerere și pe parcursul judecării cauzei.

La 18 septembrie 2020, în adresa lui Piotr Topor și avocatului Ludmila Cecan

a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Rodica Toporaș, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 17 vol. II), fiind recepționată de avocatul

Ludmila Cecan la 22 septembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție

anexat la actele cauzei (f. d. 18 vol. II), iar corespondența expediată în adresa lui

Piotr Topor fiind returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „nereclamat”

(f. d. 19 vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 3 iunie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 243 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 11 august 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Rodica Toporaș, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rodica Toporaș, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Rodica Toporaș urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Rodica Toporaș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6