2ra-1607/21 — Desfacerea căsătoriei

Dosar nr. 2ra-1607/21

Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător – A. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă

Î N C H E I E R E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Melentii Oleg, prin intermediul

avocatului Munteanu Violina,

în cauza civilă la cererea înaintată de Melentii Oleg către Melentii Aliona cu

privire la desfacerea căsătoriei și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Melentii Oleg, prin intermediul avocatului

Munteanu Violina, și menținută hotărârea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2021, Melentii Oleg a depus cerere de chemare în judecată către

Melentii Aliona, solicitând desfacerea căsătoriei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la XXXXXX, a încheiat căsătoria

cu pârâta Melentii Aliona la OSC Bălți, prin actul de căsătorie nr. 394. Relația de

căsătorie dintre cei doi a încetat, deoarece pârâta a abandonat familia și

concubinează cu un alt bărbat. Astfel, pârâta de mult timp locuiește separat de

reclamant. Respectiv, încercările de a menține familia și a se împăca cu pârâta au

eșuat. Pârâta refuză să se prezinte la Oficiul Stării Civile în vederea desfacerii

căsătoriei.

Reieșind din faptul, că pârâta a refuzat să desfacă căsătoria la Oficiul Stării

Civile, reclamantul a fost pus în situația de a se adresa în instanța de judecată și din

acest motiv a avut de suportat cheltuieli de judecată.

Astfel reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei, încheiate la XXXXXX prin

actul de căsătorie nr. 394, între Melentii Oleg și Melentii Aliona; încasarea

cheltuielilor de judecată de la pârâtă în beneficiul reclamantului, cheltuieli ce

constau din taxa de stat în mărime de 40,00 lei, taxa pentru serviciile ASP în mărime

1

de 131,20 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000,00 lei. La

eliberarea certificatului de divorț, taxa de stat să fie încasată de la Melentii Aliona.

Prin hotărârea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, corectată prin

încheierea din 26 mai 2021 a aceleiași instanțe, s-a admis parțial acțiunea; căsătoria

dintre Melentii Oleg și Melentii Aliona, înregistrată la Serviciul Stare Civilă Bălți,

la XXXXXX și trecută în Registrul actelor de stare civilă cu nr. 394, a fost desfăcută;

s-a încasat de la Melentii Oleg și Melentii Aliona taxa de stat la eliberarea

certificatului de divorț, în mărime de 200 (două sute) lei, a câte 100 (una sută) lei de

la fiecare; în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de

apel depusă de Melentii Oleg, prin intermediul avocatului Munteanu Violina, și

menținută hotărârea din 13 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că cerința cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată sunt neîntemeiate prin prisma prevederilor art. 97 alin. (3)

din Codul de procedură civilă, or, în cadrul examinării litigiului în prima instanță

avocatul pârâtei, Anton Vasile, a recunoscut acțiunea în partea desfacerii căsătoriei,

astfel, cheltuielile de judecată urmează a fi suportate de către reclamant.

La 02 septembrie 2021, Melentii Oleg, prin intermediul avocatului Munteanu

Violina, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți,

solicitând casarea integrală a acesteia și casarea hotărârii primei instanțe în partea

pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea în partea

încasării cheltuielilor de judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au indicat argumente similare celor din cererea de chemare

în judecată și cererea de apel, precum și s-a invocat faptul că în speță sunt

inaplicabile prevederile art. 97 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

La 22 octombrie 2021, Melentii Aliona a depus referință la cererea de recurs,

solicitând respingerea acesteia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Melentii

Oleg, prin intermediul avocatului Munteanu Violina, este neîntemeiat și urmează a

fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 13

iulie 2021 și expediată participanților la proces la 20 iulie 2021 (f.d. 55), fiind

recepționată de recurent la 23 iulie 2021 (f.d. 57) și de către avocatul Munteanu

Violina la 26 iulie 2021 (f.d. 58). Astfel, având în vedere faptul că recursul a fost

înregistrat la 02 septembrie 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

2

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Melentii Oleg, prin intermediul avocatului

Munteanu Violina.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

3

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Melentii Oleg, prin intermediul

avocatului Munteanu Violina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Iurie Bejenaru

4