3ra-885/21 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă

Dosarul nr.3ra-885/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Muruianu, E. Palanciuc, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Vasile Stăvilă

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă,

împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a menținut

hotărârea din data de 07 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 04 aprilie 2019 Vasile Stăvilă a depus acțiune în contenciosul administrativ,

concretizată ulterior, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S489/19 din 21

martie 2019, obligarea emiterii actului administrativ individual privind recalcularea și

achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat

procurorului-șef al Procuraturii teritoriale, începând cu data dobândirii dreptului de

recalculare din 01 ianuarie 2013 până la 16 iunie 2017. (f.d.2, 26)

În motivarea acțiunii Vasile Stăvilă a indicat că a activat în cadrul organelor

Procuraturii în diferite funcții în perioada anilor 1994-2015, având o vechime în

muncă în funcție de procuror de peste 20 ani. Începând cu 15 februarie 2007, fiind în

funcție de procuror-șef al raionului Orhei, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în

muncă în mărime de 80 % din salariu mediu lunar, potrivit funcției deținute, cu

recalcularea pensiei la fiecare majorare ordinară al salariului lunar al procurorului în

exercițiul funcției respective.

Potrivit Legii nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii

nr. 355 din 23 decembrie 2003 „cu privire la sistemul de salarizare în sistemul

bugetar”, salariul procurorului s-a majorat cu 35 %, care se efectuează începând cu 01

ianuarie 2013.

Prin hotărârea din data de 23 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să-i achite

pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat

procurorului-șef al Procuraturii teritoriale, ținând cont de majorarea salariului

procurorului, începând cu 16 iunie 2017.

1

Casa Națională de Asigurări Sociale a executat hotărârea instanței judecătorești

din 23 ianuarie 2018 și a recalculat pensia pentru vechimea în muncă lui Vasile

Stăvilă începând cu data de 16 iunie 2017.

Reclamantul a menționat că instanța de judecată prin hotărârea din 23 ianuarie

2018 a dispus recalcularea pensiei din momentul adresării lui Vasile Stăvilă către

Casa Națională de Asigurări Sociale. Totodată, instanța de judecată a stabilit că

dreptul de recalculare a pensiei la majorarea salariului de funcție al procurorului-șef

al Procuraturii teritoriale, de către reclamant a fost dobândit la data de 01 ianuarie

2013.

În aceste circumstanțe Vasile Stăvilă se consideră îndreptățit de a solicita

recalcularea pensiei pentru perioada 01 ianuarie 2013 – 16 iunie 2017, iar prin refuzul

de a recalcula pensia pentru perioada indicată, autoritatea pârâtă îi încalcă un drept

prevăzut de lege, drept dobândit de acesta prin hotărâre irevocabilă a instanței

judecătorești la momentul stabiliri pensiei pentru vechimea în muncă.

Prin hotărârea din data de 07 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis acțiunea înaintată de către Vasile Stăvilă, s-a anulat ca ilegală decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. S-489/19 din 21 martie 2019, s-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite lui Vasile Stăvilă pensia

pentru vechimea în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului șef al

Procuraturii teritoriale, având în vedere majorarea salariului procurorului, pentru

perioada 01 ianuarie 2013 – 16 iunie 2017.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, solicitând admiterea apelului declarat și casarea

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 19 mai 2021 a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, a menținut hotărârea din data

de 07 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanțele de judecată în temeiul art. 34, alin. (1), alin. (6) din Legea nr. 118 din

14 martie 2003 cu privire la Procuratură (abrogată la 17 martie 2009, dar în vigoare la

data stabilirii pensiei reclamantului), art. III al Legii nr.37 din 07 martie 2013, potrivit

căruia recalcularea salariilor pentru persoanele care dețin funcții de demnitate publică

și pentru personalul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică se va

efectua începând cu 01 ianuarie 2013, art.73, alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din 25

decembrie 2008 cu privire la Procuratură (în redacția până la 01 august 2011) în

colaborare cu hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 30 martie 2004 au

concluzionat că dreptul social cu privire la beneficierea pensiei pentru vechimea în

muncă, inclusiv și recalcularea acesteia, în dependență de majorarea salariului

procurorului în exercițiu, a fost dobândit de către reclamant, în temeiul Legii nr. 118

din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură și are valoare economică incontestabilă.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale un drept social poate fi

obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și respectiv, art. 1 din

protocolul nr. 1 la Convenția Europeană, în cazul când dreptul social respectiv este

dobândit și are o valoare economică.

Instanțele de judecată au constatat că la 15 februarie 2007 lui Vasile Stăvilă i s-a

stabilit pensia pentru vechime în muncă în mărime de 80 % din salariul mediu lunar

potrivit funcției deținute de procurorul-șef al Procuraturii raionului Orhei, cu

recalcularea pensiei la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în

2

exercițiul funcției respective. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

dispus recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul

mediu lunar achitat procurorului-șef al Procuraturii teritoriale, ținându-se cont de

majorarea salariului procurorului, începând cu data de 16 iunie 2017.

În aceste circumstanțe și având în vedere că prin prisma art. 2 din Legea privind

sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 dreptul la pensie este

imprescriptibil instanțele de judecată au conchis că acțiunea este întemeiată, ori

Legea nr. 37 din 07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 335 din

23 decembrie 2005 stabilește expres că recalcularea salariului se va efectua începând

cu 01 ianuarie 2013.

Argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că urmare a

modificărilor efectuate la art. 73 din Legea nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu

privire la Procuratură, începând cu 01 iulie 2011, procurorii pensionați nu mai

beneficiază de dreptul la recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului

procurorului în exercițiu a fost respins de instanțele de judecată, ori noile

reglementări au avut ca scop de a stabili noi reguli în privința colaboratorilor care au

activat în organele procuraturii și au obținut dreptul la pensie după intrarea în vigoare

a noilor reglementări, adică după 01 iulie 2011 și nicidecum prin noile prevederi nu

se prezumă schimbarea situației pensionarilor, foști colaboratori ai organelor

procuraturii, care au dobândit dreptul la pensie până la intrarea în vigoare a acestor

reglementări.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că

instanța de apel a adoptat decizia contestată pripit, nefiind studiate minuțios actele

normative în vigoare care reglementează obiectul litigiului.

De asemenea a mai indicat că obiectul referitor la recalcularea pensiei, în

dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, a fost deja supus

examinării în instanța de judecată, care a constatat că Vasile Stăvilă urmează să

beneficieze de dreptul de recalculare a pensiei la creșterea ordinară a salariului

procurorului în exercițiu începând cu data de 16 iunie 2017. Vasile Stăvilă prin

prezenta acțiune a invocat dezacordul privind executarea hotărârii instanței de

judecată din 23 ianuarie 2018, urmărind intenția de a schimba data executării acesteia

și anume din 16 iunie 2017 în 13 ianuarie 2013.

Autoritatea recurentă a relatat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula pensia pentru vechime în

muncă lui Vasile Stăvilă ținându-se cont de majorarea salariului procurorului în

exercițiu începând cu data de 01 ianuarie 2013, pe când art. III al Legii nr.37 din 07

martie 2013 privind modificarea și completarea Legii nr. 335 din 23 decembrie 2005

cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, prevede că prezenta lege se

pune în aplicare la data publicării și anume 05 aprilie 2013.

La 25 august 2021 Vasile Stăvilă a depus referință la recursul înaintat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat respingerea recursului ca

fiind inadmisibil și neîntemeiat, menționând că autoritatea recurentă nu a invocat

careva încălcări esențiale sau aplicare eronată a normelor de drept material sau

procedural și nu pretinde că aprecierea probelor ar fi fost arbitrară.

3

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 19 mai 2021.

Decizia motivată a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 15

iunie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 163.

Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor legale și prin

intermediul poștei electronice la 30 iunie 2021 a expediat recursul motivat, semnat

electronic.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări

Sociale, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5