3ra-1029/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-1029/21 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-1029/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)
Î N C H E I E R E
03 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componentă:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Valerii Petcu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Valerii Petcu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,
persoane terțe Primăria mun.Chișinău, Societatea cu Răspundere Limitată
„Alvin Partener” și Vasile Bobeico cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul depus de Valerii Petcu, împotriva hotărârii din 04 februarie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă :
La data de 04 iulie 2019 Valerii Petcu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Primăria
mun.Chișinău și Societatea cu Răspundere Limita „Alvin Partener” cu privire la
contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în temeiul deciziei Consiliului mun.
Chișinău nr. xxxxx, a dobândit în proprietate un teren cu suprafața de xxxxx, la care a
fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren numărul cadastral
xxxxx, înregistrat la Organul Cadastral Teritorial Chișinău la data de xxxxx cu nr.
xxxxx.
Reclamantul a menționat că la data de xxxxx, de la Societatea cu Răspundere
Limita „Alvin Partener” a primit pentru avizare pachetul de acte de stabilire a
hotarelor terenului cu numărul cadastral xxxxx, unde a depistat existența unei decizii
privind formarea bunului imobil nr. xxxxx din xxxxx, prin care au fost formate două
1
bunuri imobile: numărul xxxxx cu suprafața de xxxxx m.p. și nr. xxxxx cu
suprafața de xxxxx m.p.
Reclamantul a mai menționat că, fiind proprietar al terenului cu numărul cadastral
xxxxx, care se mărginește cu bunul imobil nou format cu numărul cadastral xxxxx,
urma să depună semnătura că este de acord cu hotarele bunului nou format. Acordul
lui, însă, nu a fost solicitat.
În context, reclamantul a invocat că deoarece lipsește actul de stabilire a hotarelor
terenului nominalizat, au fost încălcate prevederile art. 21 Cod funciar și art. 152 pct. 1
și art.19 alin. (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din
25 februarie 1998.
Astfel, reclamantul a menționat că necorespunderile cauzate de erorile tehnice
comise - erori de calcul, stabilirea eronată a adresei, atribuirea eronată a numărului
cadastral sau substituirea numărului convențional, atribuirea incorectă a construcțiilor,
terenului adiacent, se rectifică în cadrul lucrărilor curente, în temeiul consemnărilor
respective în actul de constatare.
Reclamantul a învederat că identificarea bunului imobil, se legalizează prin actul
de constatare pe teren, întocmit de executantul lucrării, care conține informații privind
corespunderea datelor din teren, întocmit de executantul lucrării, care conține
informații privind corespunderea datelor din teren.
În afară de aceasta, reclamantul a invocat că în temeiul deciziei Consiliului mun.
Chisinău nr. xxxxx, a procurat terenul cu suprafața de xxxxx, acesta fiind înregistrat la
Serviciul Cadastral Teritorial Chisinău cu suprafața de xxxxx m.p., însă, la moment,
în baza de date a Serviciului Cadastral Teritorial Chisinău este indicat că suprafața
terenului nominalizat este de xxxxx m.p. Reclamantul consideră, că prin indicarea
incorectă a suprafeței terenului nominalizat i-a fost lezat dreptul de proprietate.
Reclamantul a menționat că prin Nota de constatare din xxxxx a Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice”, a fost respinsă cererea depusă de Societatea cu
Răspundere Limita „Alvin Partener” privind recepționarea documentației cadastrale a
bunului imobil situat în xxxxx, f/n, cu numărul cadastral xxxxx, pe motiv că
documentația prezentată nu corespunde cerințelor actelor normative în vigoare.
Reclamantul a remarcat că nu corespund realității, cele invocate în nota de
constatare din xxxxx a Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”.
Reclamantul a solicitat anularea notei de constatare din xxxxx la cererea din
xxxxx; a considera ilegal refuzul pârâtei de a efectua recepția documentelor cadastrale,
a bunului imobil situat în xxxxx cu numărul cadastral xxxxx; obligarea Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice” și Serviciului Teritorial Cadastral Chișinău să
efectueze recepția documentelor cadastrale, a bunului imobil situat în xxxxx, f/n cu
numărul cadastral xxxxx (f.d. 5-6, vol. I).
Prin încheierea protocolară din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani s-a dispus atragerea în proces a terțului Vasile Bobeico (f.d. 217 verso, vol. I).
Prin hotărârea din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a
fost respinsă acțiunea depusă de Valerii Petcu împotriva Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice”, persoane terțe Primăria mun.Chișinău, Societatea cu Răspundere
Limitată „Alvin Partener” și Vasile Bobeico cu privire la contestarea actelor
administrative (f.d.222, 234-239, vol.I).
La data de 04 februarie 2021 Valerii Petcu a depus apel împotriva hotărârii din
04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea
2
apelului, casarea hotărârii contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima
instanță (f.d.227, vol.I).
Hotărârea motivată din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
a fost notificată lui Valerii Petcu la data de 02 aprilie 2021, fapt ce se confirmă prin
avizul de recepție a scrisorii recomandate nr. DS8001344440AS (f.d.246, vol.I).
Iar, la data de 13 aprilie 2021 Valerii Petcu a depus motivarea apelului (f.d.4-7).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui
Valerii Petcu.
Prin decizia din 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
depus de Valerii Petcu, împotriva hotărârii din 04 februarie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani (f.d.113-120, vol.II).
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că obiectul
controlului judecătoresc în prezenta speță, constituie nota de constatare din xxxxx la
cererea xxxxx și refuzul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” de a efectua
recepția documentelor cadastrale a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat
înxxxxx, f/n. Totodată, obiectul examinării prezentei cauze constituie și pretenția
subsecventă a reclamantului Valerii Petcu privind obligarea Instituției Publice
„Agenția Servicii Publice” și Serviciului Teritorial Cadastral Chișinău să efectueze
recepția documentelor cadastrale a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat
în xxxxx, f/n.
Instanța de apel a făcut referire la art. 152 alin. (3) din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, potrivit căruia după stabilirea
hotarelor la fața locului și întocmirea actului de stabilire a hotarelor de către autoritatea
administrației publice locale de nivelul întâi, executanții lucrărilor cadastrale
efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea planului geometric. Documentația
cadastrală prezentată spre recepție trebuie să permită identificarea corectă a punctelor
de cotitură ale terenului pe teritoriul țării, verificarea corespunderii hotarelor terenului
cu hotarele terenurilor adiacente. Hotarele terenului se reprezintă pe planul cadastral și
pe cel geometric.
Subsidiar, instanța de apel a relevat și prevederile pct. 24 subct.1-5 din
Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren,
aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 august 2017,
care statuează, că autoritățile publice competente stabilesc hotarul terenului în baza
următoarelor documente: pentru terenurile cu destinație agricolă (teren agricol, grădini,
loturi pomicole) - în baza proiectului de organizare a terenurilor (sistematizat definitiv)
și a documentului ce confirmă drepturile; pentru terenurile aferente caselor de locuit și
anexelor gospodărești existente - cu respectarea normelor urbanistice, planului de
urbanism sau, în lipsa lui, conform posesiei de fapt a terenului, astfel încît să nu se
aducă atingere drepturilor proprietarului vecin, documentului ce confirmă drepturile,
ținînd cont de devierile de suprafață; pentru porțiunile de subsol – conform planului
topografic al proiectului perimetrului minier; pentru terenurile fondului apelor – se va
include în suprafața terenului fondului apelor, a fîșiilor riverane de protecție a apelor
rîurilor sau bazinelor de apă în mărimea stabilită de Legea nr. 440 –XII din 27 aprilie
1995 cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor rîurilor și bazinelor de apă; dacă
părțile adiacente nu indică altfel, hotarul între bunurile imobile se stabilește la
jumătatea grosimii gardului (la existența acestuia).
3
Totodată, instanța de apel a invocat că în conformitate cu pct.53 din Instrucțiunea
cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin
ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 august 2017, recepției sunt
supuse toate lucrările cadastrale executate de întreprinderi private și de stat.
Instanța de apel a învederat prevederile pct.63 din Instrucțiunea cu privire la
modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul
Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 august 2017, conform căruia, în
cazul în care se constată erori la compartimentul „componența raportului” (lipsa unui
act obligatoriu indicat în Anexa 6 din Instrucțiune sau erori comise la întocmirea
datelor grafice (suprapuneri de hotare, completarea eronată a datelor atributive), se
întocmește nota de constatare a divergențelor (Anexa 8), în care se nominalizează toate
divergențele constatate și completările necesare (cu referite la actele normative), și se
transmite solicitantului împreună cu toate materialele prezentate spre recepție.
În afară de aceasta, instanța de apel a menționat prevederile pct. 64 din
Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren,
aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 august 2017,
care stipulează, că executantul lucrărilor este obligat să corecteze și să prezinte
raportul lucrării și pachetul digital corectat în termen de 10 zile lucrătoare din data
expirării cererii de recepție.
Instanța de apel a relevat că din prevederile normelor legale enunțate, rezultă că
toate lucrările cadastrale executate sunt supuse recepției, iar în cazul în care se constată
erori comise la întocmirea datelor grafice (suprapuneri de hotare, completarea eronată
a datelor atributive), se întocmește notă de constatare a divergențelor, în care se
nominalizează toate divergențele constatate și completările necesare și care se transmit
solicitantului pentru corectare.
La fel, instanța de apel a invocat că autoritățile publice competente stabilesc
hotarul pentru terenurile aferente caselor de locuit și anexelor gospodărești existente,
cu respectarea normelor urbanistice, planului de urbanism sau, în lipsa lui, conform
posesiei de fapt a terenului, astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor
proprietarului vecin, documentului ce confirmă drepturile, ținînd cont de devierile de
suprafață.
Raportând circumstanțele speței la normele legale enunțate, instanța de apel
consideră că instanța de fond â întemeiat a conchis că nota de constatare a Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice”, întocmită la cererea depusă de Societatea cu
Răspundere Limita „Alvin Partener” nr. xxxxx, a fost emisă cu respectarea legislației
în vigoare, în speță nefiind întrunite temeiuri legale pentru anularea acesteia. Or, în
urma verificării documentației cadastrale a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx,
s-a constatat că documentația cadastrală nu corespunde Instrucțiunii cu privire la
modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul
Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 august 2017. Iar, pct. 181 din
Instrucțiunea nominalizată stabilește expres că, în cazul în care lucrarea necesită
remedieri sau completări importante, se întocmește nota de constatare a divergențelor,
în care se nominalizează toate deficiențele constatate și completările necesare, precum
și termenii de refacere a lucrării.
În context, instanța de apel a stabilit că nota de constatare din xxxxx a
Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, contestată de Valerii Petcu, a fost emisă
cu respectarea prevederilor legale. Or, autoritatea publică a fost în imposibilitate să
4
recepționeze lucrările cadastrale, în circumstanțele în care documentația cadastrală
prezentată de Societatea cu Răspundere Limitată „Alvin Partener”, nu corespunde
cerințelor prezentei Instrucțiuni.
Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul invocat de Valerii Petcu în
cererea de apel, precum că nota de constatare din xxxxx a Instituției Publice
„Agenția Servicii Publice” urma a fi anulată pe motiv, că Vasile Bobeico nu a
contestat actul Primăriei mun.Chișinău de stabilire a hotarelor a terenului în litigiu și
că în astfel de circumstanțe, actul administrativ este valabil. Or, din actele anexate la
referința depusă de terțul Vasile Bobeico rezultă, că la data de 04 martie 2019, ultimul
s-a adresat la Primăria mun. Chișinău cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea
și retragerea documentelor eliberate lui Valerii Petcu la data de 19 decembrie 2018, de
către specialistul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a
Consiliului mun. Chișinău: actul de stabilire a hotarelor terenului din xxxxx; schema
de stabilire a hotarului sectorului de teren; actul de constatare f/n din xxxxx; Planul
sectorului de teren, identificat în rezultatul măsurărilor curente și planul geometric cu
numărul cadastral xxxxx din xxxxx.
Respectiv, în condițiile în care la efectuarea controlului asupra documentației
cadastrale, a fost stabilită existența erorilor comise la întocmirea datelor grafice, prin
suprapunere de hotare, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a fost în
imposibilitate să recepționeze astfel de lucrări cadastrale, întrucât acestea contravin
Instrucțiunii nominalizate. Astfel, odată ce pct. 181 din Instrucțiunea cu privire la
modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul
Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 august 2017, oferă Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice” posibilitatea de a nu accepta lucrări cadastrale care
necesită remedieri sau completări importante, instanța de apel consideră că sunt lipsite
de temei argumentele lui Valerii Petcu, în care ultimul face trimitere la decizia
autorității publice locale privind stabilirea hotarelor.
În acest context, instanța de apel a stabilit ca fiind lipsită de temei și pretenția
reclamantului Valerii Petcu, prin care a solicitat de a considera ilegal refuzul Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice” de a efectua recepția documentelor cadastrale a
bunului imobil situat în xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, or, instanța de fond
întemeiat a constatat că autoritățile publice pot stabili hotarul terenului, doar cu
respectarea normelor urbanistice, planului de urbanism sau, în lipsa acestuia, conform
posesiei de fapt a terenului, astfel încât să nu aducă atingere drepturilor proprietarului
vecin, circumstanțe care la caz, nu se regăsesc. Or, punctul de cotitură nr. 3 al terenului
cu numărul cadastral xxxxx, se amplasează pe construcția accesorie, care aparține
vecinilor.
Instanța de apel consideră că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia asupra
legalității acțiunilor Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, or, autoritatea
publică pârâtă în virtutea atribuțiilor legale, în mod temeinic a refuzat în efectuarea
recepției documentelor cadastrale a bunului imobil situat în xxxxx, cu numărul
cadastral xxxxx, în lipsa tuturor actelor necesare, deoarece actul de stabilire prezentat
de reclamantul Valerii Petcu nu corespunde modelului conform Anexei nr. 3 din
Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren,
aprobată prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 august 2017.
5
La data de 27 iulie 2021 Valerii Petcu a depus recurs împotriva deciziei din
20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii
(f.d. 105-128).
În susținerea recursului recurentul Valerii Petcu a invocat dezacordul cu decizia
instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate
și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind
apreciate eronat.
Recurentul a reiterat cele menționate în cererea de chemare în judecată și în
cererea de apel.
Suplimentar, recurentul a invocat că la data de xxxxx a primit de la Societatea cu
Răspundere Limitată „Alvin Partener” pentru avizare, pachetul de acte de stabilire a
hotarelor terenului cu numărul cadastral xxxxx, unde a depistat despre existența unei
decizii privind formarea bunului imobil din xxxxx ( xxxxx și xxxxx), prin care au fost
formate două bunuri imobile nr. xxxxxcu suprafața de xxxxx ha și nr. xxxxx cu
suprafața de xxxxx ha.
Recurentul a relevat că fiind proprietar al terenului cu nr. cadastral xxxxx, care se
mărginește cu bunul imobil nou format cu nr. cadastral xxxxx, urma să depună
semnătura că este de acord cu hotarele bunului nou format, însă, nimeni nu a solicitat
acordul lui, astfel această formare a bunului imobil a fost efectuată ilegal cu încălcări
grave a dreptului recurentului la proprietate de către Vasile Bobeico și funcționarii cu
drept de răspundere din cadrul Agenției Servicii Publice și Serviciului Cadastral
Teritorial Chișinău.
Recurentul a menționat că în lipsa actului de stabilire a hotarelor terenului lui
Vasile Bobeico și Verei Bobeico în comun cu Serviciul Teritorial Cadastral Chișinău
au fost încălcate prevederile art. 21 Cod Funciar și art. 152 pct. 1 și 19 alin. (6) din
Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998.
De asemenea, recurentul a invocat că necorespunderile cauzate de erorile tehnice
comise în observațiile precedente (erori în calcule, stabilirea eronată a adresei,
atribuire eronată a numărului cadastral sau substituirea numărului convențional,
atribuirea incorectă a construcțiilor, terenului adiacent), se rectifică în cadrul lucrărilor
curente, în temeiul consemnărilor respective în actul de constatare.
Recurentul consideră că nu poate fi privat de dreptul la recepția documentelor
cadastrale efectuate de către Primăria mun.Chișinău, ori această autoritate este unica
îndreptățită de a efectua lucrările cadastrale de stabilire a hotarelor fixe a terenurilor
atribuite în proprietate.
Recurentul a menționat că în decizia contestată, instanța de apel a invocat că
Vasile Bobeico ar fi depus o cerere prealabilă, fapt care ar arăta ca nu este de acord cu
actele efectuate de specialistul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații
Funciare a Consiliului mun. Chișinău, însă Vasile Bobeico, deși a depus cerere
prealabilă, nu a contestat răspunsul, prin urmare actul administrativ respectiv este
valabil și î-și produce efectele. Astfel instanța de apel a comis o eroare si a dat o
apreciere greșită unui act juridic valabil si care are efect juridic.
Recurentul a menționat că în conformitate cu informația care se conține în
scrisoarea din 04 aprilie 2019, emisă de Primăria mun. Chișinău, toate actele au fost
avizate și elaborate în modul stabilit și careva temeiuri pentru abrogarea acestora nu
6
există. Acest fapt confirmă că litigiul în speță nu are nicio tangență cu alte litigii
anterioare, deoarece obiectul și motivele de fapt și de drept au fost altele.
Recurentul a invocat că Vasile Bobeico abuziv a ocupat o parte din terenul situat
în xxxxx cu numărul cadastral xxxxx, care-i aparține cu drept de proprietate.
Recurentul Valerii Petcu a solicitat să fie efectuată stabilirea hotarelor terenurilor
cu numărele cadastrale xxxxx și xxxxx.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune
împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 iulie 2021,
fiind notificată recurentului Valerii Petcu la data de 17 septembrie 2021, fapt confirmat
prin avizul de recepție nr. DS800355717OAS, anexat la materialele cauzei
(f.d. 133, vol.II ).
Astfel, recursul depus de Valerii Petcu la data de 27 iulie 2021, este în termen.
La data de 06 octombrie 2021, în adresa Instituției Publice „Agenția Servicii
Publice” și Primăriei mun.Chișinău a fost expediată copia recursului depus de Valerii
Petcu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.152, vol.II).
Prin referința depusă la 18 octombrie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice” a solicitat declararea recursului depus de Valerii Petcu ca inadmisibil
(f.d. 155-156, vol.II).
Prin referința depusă la 01 noiembrie 2021, Vasile Bobeico a solicitat declararea
recursului depus de Valerii Petcu ca inadmisibil (f.d. 160, vol.II).
Deși Primăria mun.Chișinău a recepționat copia recursului depus de Valerii
Petcu, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8003408189AS, anexat la
materialele cauzei (f.d.158, vol.II), aceasta nu și-a valorificat dreptul său procedural și
nu a depus referință la recursul lui Valerii Petcu.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valerii Petcu, în raport cu
materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
7
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Valerii Petcu.
8
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Valerii Petcu se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii
Victor Burduh
Nina Vascan
9