3ra-934/21 — anularea actelor administrative, obligarea demolarii constructiei si repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 3ra-934/21

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Mereuța și Leonid

Mereuța,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța împotriva Primarului satului Cojușna, raionul

Strășeni, secretarului Consiliului sătesc Cojușna, raionul Strășeni, Svetlana Fulga,

arhitectului-șef, Mihail Fistican, Danielei Mîndrescu și lui Sergiu Jereghi, cu privire la

anularea actelor administrative, obligarea demolării construcției și repararea

prejudiciului moral și material,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 06 octombrie 2017, coreclamanții Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Cojușna, raionul Strășeni,

secretarului Consiliului sătesc Cojușna, raionul Strășeni, Fulga Svetlana, arhitectului-

șef, Mihail Fistican, Danielei Mîndrescu și lui Sergiu Jereghi, cu privire la anularea

actelor administrative, obligarea demolării construcției și repararea prejudiciului moral

și material.

În motivarea pretențiilor sale, după suplinirea acțiunii, Svetlana Mereuța și Leonid

Mereuța au invocat că, la 19 septembrie 2017, au expediat în adresa pârâtei, Daniela

Mîndrescu, o pretenție prin care i-au solicitat acesteia, să demoleze în termen de 10 zile,

anexa la apartament și garajul construit pe lotul de teren cu nr. cadastral - 8015309.527,

situat în raionul Strășeni, satul Cojușna, strada Mihai Viteazul nr. 203 b, însă ultima nu

s-a conformat somației recepționate.

Reclamanții au menționat că lotul de teren cu nr. cadastral 8015309.527, situat în

raionul Strășeni, satul Cojușna, strada Mihai Viteazu nr. 203 b, se învecinează cu terenul

cu nr. cadastral - 8015309.526, situat în raionul Strășeni, satul Cojușna, strada Mihai

Viteazul nr. 203 c, care le aparține cu drept de proprietate și, pe care este amplasat bunul

imobil cu nr. cadastral - 8015309.526.01.001.

1

Au indicat că construcția - anexă edificată de copârâta, Daniela Mîndrescu, pe lotul

de teren cu nr. cadastral - 8015309.527, situat în raionul Strășeni, satul Cojușna, strada

Mihai Viteazul nr. 203 b, atentează în mod inadmisibil asupra bunului imobil cu nr.

cadastral 8015309.526.01.001, care-l dețin dânșii cu drept de proprietate, deoarece

această anexă la apartament și garaj, le acoperă geamurile camerelor locative din

locuința lor, iar din această cauză nu pătrunde lumina prin geamuri și, există pericolul

de incendiu din motivul că, nu este respectată distanța între construcțiile edificate de

pârâtă.

Reclamanții au solicitat anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 21

din 16 iunie 2016 și autorizației de construire nr. 24 din 26 septembrie 2016, obligarea

demolării din contul pârâtei, Daniela Mîndrescu a anexei construite la apartamentul și

garajul amplasate pe str. M. Viteazul, 203b, satul Cojușna, r-nul Strășeni ( nr. cadastral

8015309.527) și repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

respins acțiunea, ca neîntemeiată (f.d. 230-235, vol.3).

La 23 octombrie 2020, Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța, în termen legal, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond

(f.d. 228, vol. 3).

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel

depusă de Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța și s-a menținut hotărârea din 12

octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Instanța de apel a menționat că lucrările de construcții s-au executat pe bază de

proiect elaborat în modul stabilit de lege, cu respectarea documentelor normative în

vigoare, a regimului arhitectural-urbanistic și a regimului tehnic indicate în certificatul

de urbanism, eliberat de autoritatea administrației publice locale din satul Cojusna,

raionul Strășeni (f.d. 136, 137, vol.1).

Instanța de apel a precizat că, planșele fotografice, planul de situație, planul de

trasare/amenajare anexate la actele cauzei, combat afirmațiile apelanților-reclamanți, or,

prin vizualizarea acestora este evident că anexa la apartamentul Danielei Mîndrescu este

cu mult sub geamurile apartamentului reclamanților Svetlana Mereuța și Leonid

Mereuța și în nici un fel nu crează împiedimente la pătrunderea luminii în apartamentul

acestora.

Finalmente, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că instanța de fond a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la

proces.

La 25 august 2021, Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța au depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea actului

judecătoresc, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Recurenții au menționat că instanța ierarhic inferioară a studiat superficial

materialele cauzei, dând o apreciere incorectă dovezilor prezentate și nu a argumentat

soluția adoptată. Mai mult ca atât, au invocat că instanța de apel nu s-a expus, în decizia

contestată, asupra argumentelor indicate în susținerile verbale din 22 iunie 2021, lăsând

2

o notă de interpretare și anume fie au ignorat să se expună asupra acestora sau le-au

respins, nefiind clar care sunt motivele de respingere a acestora.

În opinia recurenților, cele menționate denotă faptul că poziția sa ca parte implicată

în proces nu a fost auzită, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 6 CEDO.

Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța au menționat că, analizând starea de fapt și de

drept stabilită la examinarea apelului și raportând-o la normele de drept aplicabile speței,

precum și la jurisprudența CEDO, a constatat că instanța de apel nu a cuprins întregul

spectru de măsuri procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cauzei,

efectuând verificarea selectivă, superficială și incompletă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost

abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță

în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 iunie 2021, însă date

despre notificarea acesteia nu există. Decizia motivată din 23 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată recurenților la 09 august 2021, fapt confirmat prin avizul poștal

( vol.IV, f.d. 121).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au depus

recursul motivat la 25 august 2021, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 13 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia

recursului depus de Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța, explicându-le dreptul de a

depune referință asupra criticilor formulate în recurs ( vol. III, f.d. 191).

Prin referința din 29 septembrie 2021, reprezentantul Danielei Mîndrescu, avocatul

Vasile Iamandii, a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Svetlana Mereuța și

Leonid Mereuța, cu privire la repunerea în termen a recursului, declararea recursului ca

inadmisibil sau respingerea integral a acestuia, anularea măsurilor de asigurare a

acțiunii stabilite prin încheierea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul

3

Central și încasarea cheltuielilor de judecată solidar din contul Svetlanei Mereuța și a

lui Leonid Mereuța în beneficiul Danielei Mîndrescu.

La 01 octombrie 2021, secretatul Consiliului sătesc Cojușna, Svetlana Fulga, a

depus, prin intermediul poștei electronice, referință asupra recursului depus de Svetlana

Mereuța și Leonid Mereuța, prin care a solicitat declararea recursului, ca inadmisibil sau

respingerea acestuia, ca neîntemeiat.

Prin referința din 04 octombrie 2021, Primarul satului Cojușna, Sergiu Jereghi, a

solicitat ca recursul să fie declarat inadmisibil sau respins, ca neîntemeiat.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul arhitectorul-șef, Mihail

Fistican, nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

4

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Subsidiar, nu pot fi reținute nici trimiterile recurenților la jurisprudența în cauze

analogice, deoarece soluțiile pe fiecare caz în parte sunt adoptate reieșind din

circumstanțele stabilite și suportul probatoriu administrat în acest sens.

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Svetlana Mereuța și Leonid Mereuța se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5