3ra-574/22 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-574/22 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-574/22

2-19201886-01-3ra-20052022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul central (jud. T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul sătesc Cojușna

raionul Strășeni și Primăria satului Cojușna raionul Strășeni

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

depusă de către Centrul Republican pentru Copii și Tineret împotriva Consiliului

sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăriei satului Cojușna raionul Strășeni cu

privire la anularea actului administrativ

împotriva deciziei din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria

satului Cojușna raionul Strășeni și menținută hotărârea din 19 iunie 2020 a

Judecătoriei Strășeni sediul central

constată:

La 18 decembrie 2019, Centrul Republican pentru Copii și Tineret a depus

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Consiliului sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăriei satului Cojușna

raionul Strășeni cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 757

din data de 2 iulie 2007 cu privire la reorganizarea unor instituții din subordinea

Ministerului Educației și Tineretului, a fost reorganizat prin fuziune (contopire)

Palatul Național de Creație a Copiilor și Adolescenților, Centrul Tinerilor Turiști

din Moldova, Centrul Republican al Tinerilor Naturaliști și Centrul de Creație

Tehnico-Științifică a Elevilor din Moldova, în Centrul Republican pentru Copii

și Tineret.

A specificat că administrația Centrului Republican pentru Copii și Tineret

la data de 21 noiembrie 2019, prin scrisoarea ÎS „Institutul de Proiectări pentru

Organizarea Teritoriului” nr. 01-6-1-/1370, a fost informată despre suspendarea

lucrărilor cadastrale din satul Cojușna raionul Strășeni prevăzute de contractul

nr. 2-03/2019 cu prelungirea termenelor de executare pe perioada de până la

1

rezolvarea de către organul care gestionează terenurile supuse delimitării, a

problemelor abordate ce țin de apartenența bunurilor imobile, cât și celelalte

terenuri atribuite și înstrăinate.

A menționat că ÎS „Institutul de Proiectări pentru Organizarea

Teritoriului”, începând executarea lucrărilor cadastrale asupra terenurilor

atribuite în folosință în anul 1987 Centrului Republican al Tinerilor Naturaliști

(dar care sunt proprietatea statului Republica Moldova) în satul Cojușna raionul

Strășeni, a constatat că terenurile supuse delimitării, conform extraselor din

Registrul bunurilor imobile, bunurile imobile (terenuri) cu nr. cadastrale XXXXX

și XXXXX, sunt înregistrate ca terenuri proprietate publică a unității

administrativ-teritoriale de nivelul întâi, în baza deciziei Consiliului sătesc

Cojușna nr. 3.8 din 18 aprilie 2019 „Cu privire la declararea dreptului de

proprietate pe numele unității administrativ-teritoriale Cojușna și înregistrarea

bunurilor imobile pe numele unității administrativ-teritoriale Cojușna”.

A considerat că Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria

satului Cojușna raionul Strășeni, în mod ilegal și samovolnic, fără acordul

Agenției Proprietății Publice, au acaparat bunurile imobile ce aparțin altei entități.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 29 din 5 aprilie 2018

privind delimitarea proprietății publice, Regulamentului privind modul de

delimitare a bunurilor imobile proprietate publică, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 63 din 11 februarie 2019, Hotărârii Sovietului Miniștrilor al

RSS Moldovenești nr. 353 din 8 octombrie 1987 privind retragerea și utilizarea

terenurilor, Ordinului comun al Comitetului Agroindustrial al RSSM și

Ministerului Învățământului al RSSM nr. 443/442 din 4 decembrie 1986, despre

transferarea fondurilor fixe ale sovhoz-fabricii „Biruința”, Deciziei Comitetului

Executiv al Soviectului Raional Strășeni de Deputați ai Norodoului nr. 1.10 din

29 ianuarie 1988, privind eliberarea Actului de Stat pentru dreptul de folosire a

pământului cu suprafața de 3,55 ha a sovhoz-fabricii „Biruința”, art. 19, 53-60,

148, 162-167, 196, 203-212, 218, 219 Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului sătesc Cojușna

raionul Strășeni nr. 3.8 din 18 aprilie 2019 „Cu privire la declararea dreptului de

proprietate pe numele unității administrativ-teritoriale Cojușna și înregistrarea

bunurilor imobile pe numele unității administrativ-teritoriale Cojușna”.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Strășeni sediul central,

au fost atrase în proces în calitate de persoane terțe Agenția Proprietății Publice,

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a Republicii Moldova și Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Prin hotărârea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni sediul central, a

fost admisă acțiunea.

A fost anulată decizia Consiliului sătesc Cojușna raionul Strășeni nr. 3.8

din 18 aprilie 2019 „Cu privire la declararea dreptului de proprietate pe numele

unității administrativ-teritoriale Cojușna și înregistrarea bunurilor imobile pe

numele unității administrativ-teritoriale Cojușna” ca fiind emisă contrar

prevederilor legii.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Consiliul sătesc Cojușna

raionul Strășeni și Primăria satului Cojușna raionul Strășeni, în termen, au

2

declarat apel împotriva hotărârii din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul

central.

Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul depus de către Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria satului

Cojușna raionul Strășeni, casată hotărârea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei

Strășeni sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă

parțial.

Au fost anulate pct. 2 și 3 din decizia Consiliului sătesc Cojușna nr. 3.8 din

18 aprilie 2019 „Cu privire la declararea dreptului de proprietate pe numele

unității administrativ-teritoriale Cojușna și înregistrarea bunurilor imobile pe

numele unității administrativ-teritoriale Cojușna”.

În rest, cerințele au fost respinse.

Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de Centrul Republican pentru Copii și Tineret, casată decizia din

28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria

satului Cojușna raionul Strășeni și menținută hotărârea din 19 iunie 2020 a

Judecătoriei Strășeni sediul central.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare, în baza actelor anexate, au constatat că bunurile imobile litigioase cu

numerele cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX reprezintă

proprietatea statului, utilizate în scopuri educaționale și pentru servicii auxiliare,

aflate în administrarea Ministerului Educației și Cercetării.

Au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că decizia Consiliului

sătesc Cojușna nr. 3.8 din 18 aprilie 2019 „Cu privire la declararea dreptului de

proprietate pe numele unității administrativ-teritoriale Cojușna și înregistrarea

bunurilor imobile pe numele unității administrativ-teritoriale Cojușna”,

contravine legii și anume, prevederilor art. 20-21 din Legea privind delimitarea

proprietății publice nr. 29 din 5 aprilie 2018, prevederilor Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova nr. 351 din data de 23 martie 2005 ,,Cu privire la aprobarea

listei bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor

bunuri imobile” și Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 757 din data

de 2 iulie 2007 ,,Cu privire la reorganizarea unor instituții din subordinea

Ministerului Educației și Tineretului.”

Astfel, au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că

Consiliul sătesc Cojușna din raionul Strășeni și Primăria satului Cojușna din

raionul Strășeni, prin decizia nr. 3.8 din data de 18 aprilie 2019 ,,Cu privire la

declararea dreptului de proprietate după unitatea administrativ-teritorială Cojușna

și înregistrarea bunurilor imobile după unitatea administrativ-teritorială Cojușna”

au dispus de bunurile imobile cu nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

amplasate în satul Cojușna din raionul Strășeni contrar prevederilor legale și fără

împuterniciri în acest sens din partea proprietarului legal – statul Republica

Moldova.

3

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că în privința

terenului pe care se află bunurile imobile litigioase nu au fost respectate rigorile

impuse de lege la recunoașterea dreptului de proprietate după unitatea

administrativ-teritorială Cojușna, or conform art. 21 alin. (2) lit. c) din Legea

nr. 29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietății, delimitarea terenurilor

proprietate publică în funcție de apartenență include, întocmirea procesului-

verbal al ședinței comisiei de lucru privind delimitarea terenurilor proprietate

publică, elaborarea planurilor de contur al terenurilor proprietate publică, a

planurilor geometrice și coordonarea acestora cu autoritățile administrației

publice centrale de specialitate și cu autoritățile administrației publice locale.

Or, înscrisurile prezentate la materialele cauzei, nu atestă că la adoptarea

deciziei Consiliului sătesc Cojușna nr. 3.8 din 18 aprilie 2019, această procedură

a fost respectată.

La 3 iunie 2022, Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria

satului Cojușna raionul Strășeni au depus recurs împotriva deciziei din

5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe, considerându-le ca neîntemeiate.

Au obiectat că Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Proprietății

Publice, nu sunt organe competente de a clarifica evoluția dreptului de

proprietate, or, unicul deținător de registru în acest sens, împuternicit de către

legiuitor cu asemenea atribuții, este Agenția Servicii Publice, Departamentul

Cadastru.

Au menționat că în baza hotărârii Guvernului nr. 757 din 2 iulie 2007,,Cu

privire la reorganizarea unor instituții subordonate Ministerului Educației și

Tineretului” s-a dispus reorganizarea prin fuziune, și anume prin contopire,

Palatul Național de Creație a Copiilor și Adolescenților, Centrul Tinerilor Turiști

din Moldova, Centrul Republican al Tinerilor Naturaliști și Centrul de Creație

Tehnico-Științifică a Elevilor, în Centrul Republican pentru Copii si Tineret, fără

a conține careva prevederi referitoare la transmiterea bunurilor de la persoanele

juridice reorganizate, la persoana juridică nou-creată.

Au subliniat că la 23 martie 2005, Guvernul RM a emis hotărârea nr. 351

cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și

la transmiterea unor bunuri imobile, și anume la anexa nr. 2212 pct. 288 s-a

aprobat lista bunurilor imobile proprietate a statului, aflate în administrarea

Ministerului Educației Culturii și Cercetării, gestionar Centrul Republican pentru

Copii și Tineret, și anume blocul de studii cu suprafața la sol de 337,55/1 m2 situat

în satul Cojușna raionul Strășeni, fără a face referință la loturile de teren, cu

indicarea suprafeței concrete la sol a blocului de studii 337,55/1 m2, care

nicidecum nu se încadrează cu suprafața totală a terenurilor cu nr. cadastrale

XXXXX (0,6115 ha), XXXXX (0,0488 ha), XXXXX (0,4205 ha), și XXXXX

(0,936 ha) situate în satul Cojușna raionul Strășeni.

Au considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au aplicat

și interpretat prevederile Codului administrativ, în partea ce ține de dreptul

4

vătămat al Centrului Republican pentru Copii și Tineret, prin emiterea deciziei

Consiliului sătesc Cojușna nr. 3.8. din 18 aprilie 2019 și anume pct. 1 prin care

s-a dispus declararea dreptului de proprietate al unității administrativ-teritoriale

Cojușna asupra terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX (0,6115 ha), XXXXX

(0,0488 ha), XXXXX (0,4205 ha), XXXXX (0,936 ha) situate în satul Cojușna

r-nul Strășeni.

Or, deși, instanța de apel în decizia contestată a indicat că dreptul lezat al

Centrului Republican pentru Copii și Tineret la emiterea deciziei Consiliului

sătesc Cojușna nr. 3.8 din 18 aprilie 2019, este dreptul de proprietate, aceasta nu

a menționat în baza la ce acte s-au raportat trimiterile la prevederile normelor

legale cu privire la dreptul de proprietate.

Au obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au dat o apreciere

arbitrară probelor, ceea ce a dus la o aplicare eronată a normelor legale.

Reieșind din faptul că prin decizia Consiliului Sătesc Cojușna nr. 3.8 din

18 aprilie 2019, cu modificările ulterioare, s-a dispus declararea dreptului de

proprietate a unității administrativ-teritoriale Cojușna asupra terenurilor în litigiu,

au considerat că prevederile Legii privind delimitarea proprietății publice nr. 29

din 5 aprilie 2018 aplicate de către instanțele de judecată în susținerea poziției

sale sunt lipsite de careva supot temeinic în coraport cu speța prezentă.

Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni a anexat la materialele dosarului

un șir de acte care demonstrează că pe întreg teritoriul satului Cojușna raionul

Strășeni, în baza programului de stat, au fost efectuate delimitările primare

masive, iar bunurile asupra cărora s-a dispus înregistrarea dreptului de proprietate

făcând parte din blocul cu nr. 8015, au fost supuse delimitării, respectiv, au fost

formate și înregistrate în Registrul bunurilor imobile, fapt confirmat de către

organul deținător de registru - Agenția Servici Publice departamentul Cadastru.

Au obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de

răspunsurile Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, prin care se

confirmă că unicul proprietar al bunurilor este unitatea administrativ-teritorială

Cojușna.

A subliniat că la caz, sunt aplicabile prevederile Codului civil al Republicii

Moldova ce se referă la publicitatea drepturilor, actelor și a faptelor juridice,

prevăzute de art. 413, 414, 415, 416 Cod civil.

Au menționat că la 4 decembrie 2019, în adresa Consiliului sătesc Cojușna

raionul Strășeni și Primarului Satului Cojușna raionul Strășeni a parvenit cererea

prealabilă a Centrului Republican pentru Copii și Tineret privind anularea

deciziei Consiliului sătesc Cojușna raionul Strășeni nr. 3.8. din 18 aprilie 2019,

care urma a fi examinată la ședința extraordinară a Consiliului Sătesc la data de

2 ianuarie 2020.

Cu toate acestea, însă, Centrul Republican pentru Copii și Tineret nu a

așteptat răspunsul la cererea prealabilă, care a fost trimis la 2 ianuarie 2020, dar

a acționat în judecată Consiliului sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria

satului Cojușna raionul Strășeni la data de 18 decembrie 2019.

Astfel, Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria satului

Cojușna raionul Strășeni au invocat omiterea de către Centrul Republican pentru

5

Copii și Tineret a termenilor de prescripție în privința cererii prealabile și a cererii

de chemare în judecată.

La 6 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Centrului

Republican pentru Copii și Tineret, Agenția Proprietății Publice, Ministerului

Educației și Cercetării și Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat copia

cererii de recurs depuse de Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria

satului Cojușna raionul Strășeni, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință

la recursul declarat, care a fost recepționată de către Ministerului Educației și

Cercetării și Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la data de 14 iunie

2022, conform avizului de recepție (f. d. 102-103).

La 13 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Educației

și Cercetării a depus referință la recursul depus de Consiliul sătesc Cojușna

raionul Strășeni și Primăria satului Cojușna raionul Strășeni, solicitând declararea

inadmisibilității acestuia.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat la 5 aprilie 2022, însă la materialele dosarului lipsesc date care ar

confirma că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat recurenților.

Decizia motivată din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurenților Consiliului sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăriei

satului Cojușna raionul Strășeni la data de 10 mai 2022, fapt confirmat prin

avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 66-67 vol. III).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și

Primăria satului Cojușna raionul Strășeni s-au conformat prevederilor legale și au

depus recursul motivat la 3 iunie 2022, în termenul legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul sătesc

Cojușna raionul Strășeni și Primăria satului Cojușna raionul Strășeni, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

6

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că

sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care

pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie

să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

7

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective,

urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și

Primăria satului Cojușna raionul Strășeni.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul sătesc Cojușna raionul Strășeni și Primăria

satului Cojușna raionul Strășeni se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Aliona Miron

8