2ra-953/21 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor

Dosarul nr. 2ra-953/21 ÎNCHEIERE 29 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, depusă de Dima Gigel-Doru, reprezentat de avocatul Coban Igor, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dima Natalia împotriva lui Dima Gigel-Doru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.

Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și la cererea reconvențională depusă de Dima Gigel-Doru împotriva Nataliei Dima cu privire la determinarea domiciliului copilului minor cu tata, constată: La data de 21 septembrie 2018, Dima Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dima Gigel-Doru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. Pe parcursul examinării cauzei, Dima Gigel-Doru a înaintat acțiune reconvențională împotriva Nataliei Dima cu privire la determinarea domiciliului copilului minor cu tata.

Prin hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă acțiunea inițială a Nataliei Dima și a fost desfăcută căsătoria încheiată între părți la 21 iunie 2014, fiind încasată din contul părților în beneficiul statului, taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în mărime de câte 500 % din unități convenționale, de la fiecare. S-a determinat domiciliul copilului minor XXXXX cu reclamanta Dima Natalia și s-a încasat de la Dima Gigel-Doru în beneficiul Nataliei Dima pensie pentru întreținerea fiului minor în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri, 1 lunar, începând cu data de 21 septembrie 2018, până la atingerea majoratului de către copil. S-a încasat de la Dima Gigel-Doru în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei.

Acțiunea reconvențională depusă de Dima Gigel-Doru cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Dima Gigel-Doru și a fost menținută hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La data de 25 februarie 2021 Dima Gigel-Doru, reprezentat de avocatul Coban Igor, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu dispunerea încetării procesului în temeiul art. 265 lit. a) coroborat cu art. 459 alin. (4) din Codul de procedură civilă sau, după caz, restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond sau apel, în alt complet de judecată.

La data de 28 octombrie 2021 Dima Gigel-Doru, reprezentat de avocatul Coban Igor, a depus, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic de la examinarea recursului declarat împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recuzare s-a indicat că prezenta cauză cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, este conexă, având legătură directă, cu cauza civilă aflată pe rolul Curții de Apel Chișinău cu privire la dispunerea înapoierii copilului minor în țara lui de reședință obișnuită – România.

Raționamentul cu privire la conexitatea cauzei rezultă și din declarațiile de abținere ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva și Dumitru Mardari, care au fost admise prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată de judecătorii Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru. În acest sens, reprezentantul recurentului a menționat că, a solicitat suspendarea examinării prezentei cauze până la pronunțarea unei decizii definitive în cauza conexă, precum și aplicarea directă a prevederilor art. 16 din Convenția de la Haga nr. 67 din 25 octombrie 1980, însă, completul de judecată compus din judecătorii recuzați, a respins demersurile recurentului, cu o argumentare vagă și ambiguă.

Consideră că, completul de judecată avea obligația să aplice prevederile Convenției de la Haga, întrucât acestea sunt obligatorii pentru toate autoritățile judiciare ale statului, indiferent de gradul de jurisdicție. Astfel, avocatul Coban Igor a susținut că împrejurările indicate în mod evident pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic la examinarea cauzei. Prin suplimentul depus la 29 octombrie 2021, recurentul Dima Gigel-Doru a menționat că, consultând portalul instanței de judecată, a constatat că ședința de soluționare a cererii de recuzare este numită pentru 29 octombrie 2021, iar, ședința de examinare a cauzei, în același complet, care este recuzat și asupra temeiniciei cererii de 2 recuzare urmează abia să se expună instanța de judecată, este stabilită pentru data de 04 noiembrie 2021, ora 13:00.

În asemenea circumstanțe, recurentul consideră că, prin stabilirea ședinței de judecată pentru data de 04 noiembrie 2021, se creează bănuială rezonabilă asupra faptul că, completul de judecată recuzat cunoaște că cererea de recuzare va fi respinsă. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele motive. În conformitate cu art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată.

În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. Din materialele cauzei rezultă că recurentul Dima Gigel-Doru, reprezentat de avocatul Coban Igor, a depus cerere de recuzare a judecătorilor Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, invocând existența unor împrejurări care pun la îndoială neobiectivitatea și nepărtinirea acestora.

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă. Astfel, circumstanțele menționate în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute ale judecătorilor recuzați susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă. Iar, faptul respingerii demersurilor înaintate nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare, deoarece soluționarea cererilor și demersurilor participanților la proces reprezintă, de fapt, activitatea judecătorilor, care, după intima lor convingere, călăuzindu-se de lege, deliberează toate problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor, nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a 3 Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Cu referire la argumentele expuse în suplimentul la cererea de recuzare, depus la 29 octombrie 2021, instanța reține prevederile art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia cererea de recuzare se distribuie spre soluționare în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor și se examinează în cel mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea ședinței de judecată, însă pînă la soluționarea cererii de recuzare se amână pledoariile.

Astfel, faptul că ședința a fost amânată pentru data de 04 noiembrie 2021 în același complet, corespunde prevederilor legale enunțate și nu constituie un temei de a admite cererea de recuzare. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic.

În conformitate cu art. 50-53 și art. 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dima Natalia împotriva lui Dima Gigel-Doru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și la cererea reconvențională depusă de Dima Gigel-Doru împotriva Nataliei Dima cu privire la determinarea domiciliului copilului minor cu tata.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron 4