2ra-953/21 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor

Dosarul nr. 2ra-953/21

ÎNCHEIERE

29 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție

Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic,

depusă de Dima Gigel-Doru, reprezentat de avocatul Coban Igor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dima Natalia

împotriva lui Dima Gigel-Doru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor și la cererea reconvențională depusă de Dima Gigel-Doru împotriva

Nataliei Dima cu privire la determinarea domiciliului copilului minor cu tata,

constată:

La data de 21 septembrie 2018, Dima Natalia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dima Gigel-Doru, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sect. Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea

căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor.

Pe parcursul examinării cauzei, Dima Gigel-Doru a înaintat acțiune

reconvențională împotriva Nataliei Dima cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor cu tata.

Prin hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă acțiunea inițială a Nataliei Dima și a fost desfăcută căsătoria încheiată între părți

la 21 iunie 2014, fiind încasată din contul părților în beneficiul statului, taxa de stat

pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în mărime de câte 500 % din unități

convenționale, de la fiecare. S-a determinat domiciliul copilului minor XXXXX cu

reclamanta Dima Natalia și s-a încasat de la Dima Gigel-Doru în beneficiul Nataliei

Dima pensie pentru întreținerea fiului minor în mărime de 1/4 din salariu și alte venituri,

1

lunar, începând cu data de 21 septembrie 2018, până la atingerea majoratului de către

copil. S-a încasat de la Dima Gigel-Doru în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

150 de lei. Acțiunea reconvențională depusă de Dima Gigel-Doru cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Dima Gigel-Doru și a fost menținută hotărârea din 14 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 25 februarie 2021 Dima Gigel-Doru, reprezentat de avocatul Coban

Igor, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 14

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu dispunerea încetării procesului

în temeiul art. 265 lit. a) coroborat cu art. 459 alin. (4) din Codul de procedură civilă

sau, după caz, restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond sau apel, în alt

complet de judecată.

La data de 28 octombrie 2021 Dima Gigel-Doru, reprezentat de avocatul Coban

Igor, a depus, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, cerere cu

privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana Filincova, Ala

Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic de la examinarea

recursului declarat împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recuzare s-a indicat că prezenta cauză cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor, este conexă, având legătură directă, cu cauza

civilă aflată pe rolul Curții de Apel Chișinău cu privire la dispunerea înapoierii copilului

minor în țara lui de reședință obișnuită – România. Raționamentul cu privire la

conexitatea cauzei rezultă și din declarațiile de abținere ale judecătorilor Curții Supreme

de Justiție, Tamara Chișca-Doneva și Dumitru Mardari, care au fost admise prin

încheierea din 30 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată de judecătorii

Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru.

În acest sens, reprezentantul recurentului a menționat că, a solicitat suspendarea

examinării prezentei cauze până la pronunțarea unei decizii definitive în cauza conexă,

precum și aplicarea directă a prevederilor art. 16 din Convenția de la Haga nr. 67 din

25 octombrie 1980, însă, completul de judecată compus din judecătorii recuzați, a

respins demersurile recurentului, cu o argumentare vagă și ambiguă.

Consideră că, completul de judecată avea obligația să aplice prevederile

Convenției de la Haga, întrucât acestea sunt obligatorii pentru toate autoritățile judiciare

ale statului, indiferent de gradul de jurisdicție.

Astfel, avocatul Coban Igor a susținut că împrejurările indicate în mod evident

pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Svetlana Filincova, Ala

Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic la examinarea cauzei.

Prin suplimentul depus la 29 octombrie 2021, recurentul Dima Gigel-Doru a

menționat că, consultând portalul instanței de judecată, a constatat că ședința de

soluționare a cererii de recuzare este numită pentru 29 octombrie 2021, iar, ședința de

examinare a cauzei, în același complet, care este recuzat și asupra temeiniciei cererii de

2

recuzare urmează abia să se expună instanța de judecată, este stabilită pentru data de

04 noiembrie 2021, ora 13:00.

În asemenea circumstanțe, recurentul consideră că, prin stabilirea ședinței de

judecată pentru data de 04 noiembrie 2021, se creează bănuială rezonabilă asupra faptul

că, completul de judecată recuzat cunoaște că cererea de recuzare va fi respinsă.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de

recuzare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate

fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță.

Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru

fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei

în fond.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct

sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Din materialele cauzei rezultă că recurentul Dima Gigel-Doru, reprezentat de

avocatul Coban Igor, a depus cerere de recuzare a judecătorilor Svetlana Filincova, Ala

Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic, invocând existența unor

împrejurări care pun la îndoială neobiectivitatea și nepărtinirea acestora.

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare nu cad sub incidența art.

50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Astfel, circumstanțele menționate în susținerea cererii de recuzare nu indică la

existența unor prejudecăți sau idei preconcepute ale judecătorilor recuzați susceptibile

de a afecta imparțialitatea subiectivă. Iar, faptul respingerii demersurilor înaintate nu

constituie temei de admitere a cererii de recuzare, deoarece soluționarea cererilor și

demersurilor participanților la proces reprezintă, de fapt, activitatea judecătorilor, care,

după intima lor convingere, călăuzindu-se de lege, deliberează toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie

circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor, nici în sensul

definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența

sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor

necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în

temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența Curții Europene a

3

Drepturilor Omului statuează că, în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara

conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în

ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21

decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Cu referire la argumentele expuse în suplimentul la cererea de recuzare, depus la

29 octombrie 2021, instanța reține prevederile art. 53 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, potrivit căruia cererea de recuzare se distribuie spre soluționare în mod aleatoriu

prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor și se examinează în cel

mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea ședinței de

judecată, însă pînă la soluționarea cererii de recuzare se amână pledoariile.

Astfel, faptul că ședința a fost amânată pentru data de 04 noiembrie 2021 în

același complet, corespunde prevederilor legale enunțate și nu constituie un temei de a

admite cererea de recuzare.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Svetlana

Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana Pitic.

În conformitate cu art. 50-53 și art. 270 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de

Justiție Svetlana Filincova, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru și Mariana

Pitic, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dima Natalia

împotriva lui Dima Gigel-Doru, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sect. Ciocana mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și la cererea reconvențională depusă de Dima Gigel-Doru împotriva

Nataliei Dima cu privire la determinarea domiciliului copilului minor cu tata.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

4