2ra-1492/21 — repararea prejudiciului material și moral, incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1492/21 — repararea prejudiciului material și moral, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1492/21

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud. M. Stratan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Vadim Bejan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Grigore Cernei,

Mihail Enachi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale instanțelor judecătorești, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse cererile de apel depuse de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

reprezentantul apelanților Grigore Cernei, Mihail Enachi, avocatul Anatolie Bobu, și a

fost admisă cererea de apel depusă de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

a fost casată integral hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul

Central, și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, cu dispunerea

încasării din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lui Grigore Cernei a sumei în mărime de 10 000 lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale instanțelor judecătorești, a cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei,

pentru asistența juridică în cauza penală și 3500 lei, pentru asistența juridică în cauza

civilă, cu dispunerea încasării din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Mihail Enachi a sumei în mărime de 10

000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale instanțelor judecătorești, a cheltuielilor de judecată în mărime de

4000 lei, pentru asistența juridică în cauza penală și 3500 lei, pentru asistența juridică în

cauza civilă. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La data de 31 octombrie 2019, Grigore Cernei, Mihail Enachi au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului Finanțelor al

RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM cu privire la repararea

1

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale instanțelor judecătorești, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Mihail Enachi a indicat că, a activat în calitate

de comandat al Unității speciale Cornești a Serviciului special pentru influențe active

asupra proceselor hidrometeorologice conform ordinului nr. 36 p din 30 iunie 2015.

A relevat acesta că, din cauza unor conflicte cu administrația, la data de 09 martie

2016 a fost efectuată o inventariere tematică referitor la modul de gestionare a

carburanților și lemnelor de foc pentru încălzirea încăperii unității nominalizate.

De asemenea, a considerat reclamantul că, nelegitim a fost invocată absența de

lemne deși au fost cheltuite pentru încălzire în sezonul rece, precum și carburanți, folosiți

pentru lucrările de tăiere și curățare de crengi a traseului pe drumul gestionat de unitate,

în final prejudiciul fiind evaluat în sumă de 4050 lei.

Ulterior, actul de revizie a fost expediat Procuraturii Ungheni astfel că în privința

lui Mihail Enachi și a lui Grigore Cernei, care a fost angajat prin ordinul 26 p din 25

iunie 2015 în calitate de șef de depozit la aceeași unitate, a fost intentat un dosar penal

în temeiul art.191 alin.(2) și art. 332 alin.(l) Cod penal.

Prin sentința din 19 martie 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, pe

articolele indicate au fost achitați din lipsa faptei infracționale.

Prin decizia din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, sentința a fost casată cu

emiterea unei hotărâri de condamnare cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă

în mărime de 600 u.c.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

decizia din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, și menținută sentința de achitare din

19 martie 2018 a judecătoriei Ungheni, sediul Central.

Totodată, a menționat reclamantul că, în temeiul actului de pornire a procesului

penal, Mihail Enachi a fost eliberat din serviciu, ca ulterior prin hotărâre judiciară să fie

restabilit în funcția deținută, cu încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă,

iar Grigore Cernei a fost impus să achite 4050 lei, ca ulterior la fel să fie eliberat de la

lucru pentru neîncredere.

Au considerat reclamanții că, prin acțiunile ilegale ale procuraturii și instanței de

judecată le-a fost pricinuit atât un prejudiciu material cât și moral.

În acest sens, aceștia, au precizat că, prejudiciul material s-a format din cheltuielile

de transport pentru participarea la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, având

calitatea de bănuiți și învinuiți și participarea în cadrul examinării dosarului de către

instanța de judecată, în total conform proceselor - verbale din dosarul penal, de 4 ori la

urmărirea penală și de 18 ori în ședințele de judecată.

Au menționat reclamanții că, costul unui bilet tur- retur de la Chișinău este de 51

lei și 40 bani, astfel că în total Mihail Enachi a cheltuit 2261 lei și 60 bani (51 lei și 40

bani x 22), iar Grigore Cernei a suportat cheltuieli de deplasare de la Cornești la Ungheni

în sumă de 572 lei (13 lei x 22), și pentru deplasarea de la Cornești la trei ședințe la

Curtea de Apel Chișinău, a cheltuit 230 lei (38 lei și 40 bani x 6) în total 802 lei.

Au subliniat aceștia că, în suma prejudiciului nu sunt incluse deplasările, când au

fost citați iar acțiunile preconizate nu aveau loc din anumite motive invocate de ofițerul

de urmărire penală și procuror.

Totodată, reclamantul Mihail Enachi a afirmat că, faptul aflării acestuia sub

urmărire penală a avut o influență negativă asupra sănătății sale, ca urmare a stresului

generat de faptul că s-a procedat față de el cu rea voință, or, persoanele care au investigat

2

cazul erau conștienți de ilegalitatea admisă, ei îndeplinind indicațiile unor persoane

influente, acesta sa aflat într-o situație de stres, de neputință, fiind înjosit în permanență

însăși prin măsurile de investigație la care a fost participant, fiind impus să-și dovedească

nevinovăția în condițiile în care a fost învinuit fără justă cauză.

A menționat de asemenea, că în urma stresului, s-a îmbolnăvit de XXX, fiind

internat în spital de mai multe ori, s-a acutizat și XXX.

Ulterior, în temeiul deciziei Curții de Apel Chișinău, din nou ilegal a fost eliberat

de la lucru, împrejurări care au avut efect negativ și asupra stării de sănătate a soției lui

Mihail Enachi, care în ultimă instanță a decedat.

A comunicat reclamantul Mihail Enachi că, pentru a-și apăra drepturile în instanță

a apelat la serviciile unui avocat, achitând pentru serviciile de asistență juridică suma în

mărime de 3000 lei în prima instanță și suma de 1000 lei pentru depunerea recursului la

Curtea Supremă de Justiție, iar, Cernei Grigore a achitat pentru serviciile de asistență

juridică suma în mărime de 2000 lei.

Au mai invocat reclamanții că, timp de trei ani s-au aflat sub obligațiunea de a nu

părăsi țara „conform cerințelor art. 176 Cod de procedură penală, fiindu-le astfel încălcat

dreptul la libera circulație, prevăzut de art. 5 CEDO, mai mult, lui Mihail Enachi i-a fost

refuzată perfectarea pașaportului biometric.

Au solicitat reclamanții Grigore Cernei și Mihail Enachi, încasarea din contul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Mihail Enachi a sumei în mărime de 6261

lei și 60 bani cu titlu de cheltuieli de transport și cheltuieli de judecată pentru examinarea

dosarului penal, încasarea din contul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Mihail

Enachi a sumei în mărime de 100 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral,

încasarea din contul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Mihail Enachi a sumei

în mărime de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, încasarea din contul Ministerului

Justiției al RM în beneficiul lui Grigore Cernei a sumei în mărime de 802 lei cu titlu de

cheltuieli de transport, încasarea din contul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui

Grigore Cernei a sumei în mărime de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, încasarea

din contul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Grigore Cernei a sumei în mărime

de 100 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral, precum și încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial. A fost dispusă încasarea din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM și Ministerului Finanțelor al RM, în beneficiul

lui Grigore Cernei a sumei în mărime de 10 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului

moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale instanțelor

judecătorești, a cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei, pentru asistența juridică

pe cauza penală și 3500 lei, pentru asistența juridică pe cauza civilă, cu dispunerea

încasării din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM și

Ministerului Finanțelor al RM, în beneficiul lui Mihail Enachi a sumei în mărime de 10

000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale instanțelor judecătorești, a cheltuielilor de judecată în mărime de

4000 lei, pentru asistența juridică pe cauza penală și 3500 lei, pentru asistența juridică pe

cauza civilă. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile

de apel depuse de către Ministerul Justiției al RM și reprezentantul apelanților Grigore

3

Cernei, Mihail Enachi, avocatul Anatolie Bobu, și a fost admisă cererea de apel depusă

de către Ministerul Finanțelor al RM, a fost casată integral hotărârea din 16 octombrie

2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii, cu dispunerea încasării din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Grigore Cernei a sumei în mărime de 10

000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale instanțelor judecătorești, a cheltuielilor de judecată în mărime de

2000 lei, pentru asistența juridică în cauza penală și 3500 lei, pentru asistența juridică în

cauza civilă, cu dispunerea încasării din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Mihail Enachi a sumei în mărime de 10

000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale instanțelor judecătorești, a cheltuielilor de judecată în mărime de

4000 lei, pentru asistența juridică în cauza penală și 3500 lei, pentru asistența juridică în

cauza civilă. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță este în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța nu a constatat corect toate

circumstanțele, concluziile fiind neîntemeiate și contradictorii cu materialele cauzei.

Din materialele cauzei rezultă că, la 31 octombrie 2019, Grigore Cernei, Mihail

Enachi au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM,

Ministerului Finanțelor al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale instanțelor judecătorești, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La caz, reclamanții au menționat că, în privința lui Mihail Enachi și a lui Grigore

Cernei, a fost intentat un dosar penal în temeiul art.191 alin.(2) și art. 332 alin.(l) Cod

penal.

Prin sentința din 19 martie 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, pe

articolele indicate, Mihail Enachi și Grigore Cernei, au fost achitați din lipsa faptei

infracționale.

Prin decizia din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost încetat procesul

penal pornit în privința lui Mihail Enachi, în temeiul art.332 alin.(1) din Codul penal, în

legătură cu expirarea prescripției tragerii la răspundere penală.

Totodată, instanța de apel a constatat că, Mihail Enachi și Grigore Cernei au fost

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(2) lit. b) și d)

din Codul Penal.

În privința lui Grigore Cernei a fost încetat procesul în legătură cu aplicarea Legii

nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței RM.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată

decizia din 18 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, și menținută sentința de achitare din

19 martie 2018 a judecătoriei Ungheni, sediul Central.

În acest context, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, prin

prisma normelor de drept citate și a situației de fapt constatată în speța dedusă judecății,

instanța de apel just a conchis că, prima instanță, corect a procedat referitor la faptul că,

Mihail Enachi și Grigore Cernei, sunt subiecți ai Legii nr.1545 din 25 februarie 1998,

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și că, aceștia nu sunt

4

îndreptățiți să solicite repararea prejudiciului cauzat în legătură cu aceste acțiuni, dar

incorect a dispus încasarea sumelor din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Finanțelor al RM, în condițiile în care pârât în prezenta cauză este

Ministerul Justiției al RM.

La caz, instanța de apel, a respins argumentul invocat de către Ministerul Justiției

al RM precum că, la materialele cauzei nu există nici un act emis de către judecătorul de

instrucție sau de către instanța de judecată prin care acțiunile organelor de urmărire

penală, ale procuraturii sau ale instanței de judecată ar fi fost declarate ilegale, or, potrivit

art. 6 lit. b) din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului,

în mărimea și modul stabilit de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive și

irevocabile a sentinței de achitare.

Prin urmare, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin

erori judiciare și de urmărire penală, în condițiile normei de drept enunțate supra, este

necesară achitarea persoanelor, ceea ce la caz a fost constatat, nefiind necesară emiterea

unui act judecătoresc de dispoziție prin care acțiunile organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanței de judecată să fie declarate ilegale.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic și argumentul apelantului

Ministerului Justiției al RM precum că existența în speța dată a sentinței de achitare a lui

Mihail Enachi și Grigore Cernei, nu denotă faptul că organul de urmărire penală și ale

instanțelor de judecată au admis acțiuni ilicite, or, efectuarea măsurilor operative de

investigație este obligația organului de urmărire penală, care are drept scop de a

descoperi circumstanțele și persoanele care au comis infracțiunea.

Astfel, la acest capitol, instanța de apel a subliniat că, nu se pune la îndoială

obligația legală a procurorului, organului de urmărire penală, în limitele competenței lor,

de a porni urmărirea penală în cazul în care există o bănuială rezonabilă despre faptul

săvârșirii unei infracțiuni sau în cazul în care au fost sesizați despre săvârșirea unei

infracțiuni și de a efectua acțiunile necesare în vederea constatării faptei penale și a

persoanei vinovate, or, urmărirea penală are ca obiect colectarea probelor necesare cu

privire la existența infracțiunii și identificarea făptuitorului.

Totodată, instanța de apel a reținut ca fiind deosebit de important faptul, că

concluziile ofițerilor de urmărire penală și a procurorilor despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri și că toate dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de procedură penală, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului.

Așadar, instanța de apel a conchis că, apelanții Mihail Enachi și Grigore Cernei

au dreptul la repararea prejudiciului în cadrul procesului civil, or, pretențiile acestora

întrunesc condițiile legale pentru angajarea răspunderii statului în sensul pretins.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, prima instanță, corect a

respins alegațiile pârâtului în contextul în care Legea nr. 1545 este aplicabilă speței

respective.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că, intentarea

cauzei penale în privința lui Mihail Enachi și Grigore Cernei și recunoașterea acestora

în calitate de învinuiți, denotă cauzarea suferințelor psihice, a unui anumit grad de

frustrare și incertitudine, retrăiri, încordare psihică și stare de disconfort, iar cuantumul

prejudiciului urmează a fi determinat proporțional acestora.

În atare condiții, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate, argumentele

reprezentantului Ministerului Justiției al RM, precum că însăși pornirea urmăririi penale,

5

recunoașterea persoanei în calitate de bănuit/învinuit/inculpat, aplicarea măsurilor

procesuale de constrângere, sunt doar niște măsuri procesuale care nu încalcă drepturile

persoanei, or, conform pct. 6 din hotărârea Curții Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie

2010 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6) art.63 din Codul

de procedură penală, în procesul de probare a vinovăției de către partea acuzării,

suspiciunile organelor de urmărire penală sau a justiției afectează grav onoarea și

demnitatea persoanei nevinovate.

Cu referire la solicitarea privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică

suportate în cadrul procesului penal, instanța de apel a apreciat-o ca fiind justificată, or,

în conformitate cu art.7 lit. e) din Legea nr. 1545, în cazurile menționate la art.3,

persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de aceasta

pentru asistența juridică.

Așadar, la examinarea cauzei penale, Grigore Cernei și Mihail Enachi au fost

asistați de avocați, totodată, au fost prezentate bonurile de plată a serviciilor avocațiale,

sumele pretinse de reclamanți cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică suportată în

cauza penală constituind 2000 lei și respectiv 4000 lei, cuantumul sumelor date fiind

unul necesar, real și rezonabil.

Mai mult, reieșind din dovezile prezentate de către avocații reclamanților- apelanți

în cumul cu materialele cauzei, instanța de apel just a conchis ca fiind necesară admiterea

solicitării de încasare a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta cauză în

mărime de 3500 de lei ca fiind o sumă reală, necesară și rezonabilă, la caz fiind făcută

dovada suportării acestora.

Din cele ce preced, dat fiind faptul că, instanța de apel a stabilit netemeinicia

hotărârii primei instanțe privind încasarea sumelor prin intermediul Ministerului

Finanțelor al RM, instanța de apel corect, a ajuns la concluzia de a respinge apelurile

declarate de către reprezentantul apelanților Grigore Cernei și Mihail Enachi, avocatul

Anatolie Bobu, precum și de a respinge apelul declarat de către Ministerul Justiției al

RM, ca fiind neîntemeiat și de a admite apelul declarat de către Ministerul Finanțelor al

RM, or, ultimul nu este subiect al raportului litigios, astfel, de a casa hotărârea primei

instanțe din 16 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, și de a emite o

nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii cu încasarea sumelor sus-menționate din

contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM.

La 16 august 2021, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Vadim

Bejan, a depus cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanțe din 16 octombrie 2020

a Judecătoriei Ungheni, sediul Central și deciziei instanței de apel din 15 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe

și deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a exprimat dezacordul cu

decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare în temeiul

prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan, a

opinat că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept material,

nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar

concluziile instanțelor sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

6

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 08 septembrie 2021,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 11, V. II).

Prin referința depusă la 24 septembrie 2021, reprezentantul intimatului, Procuratura

Generală a RM, Alina Vochin, a solicitat admiterea recursului declarat de către

reprezentantul recurentului Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 15 iunie 2021, iar cererea de recurs a

fost depusă la 16 august 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 14 iulie 2021, fapt confirmat de către prezența la materialele dosarului a scrisorii

de însoțire (f.d.216, V. I), totodată, potrivit recursului, reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan a comunicat faptul că, decizia menționată, nu a

fost recepționată (f.d. 1, V. II). Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al RM, Vadim Bejan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

7

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului Ministerul

Justiției al RM, Vadim Bejan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Vadim Bejan, împotriva deciziei din 15 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

8