3ra-824/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-824/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan

ÎNCHEIERE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Vladimir Grancear împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

s-a admis acțiunea depusă de către Vladimir Grancear,

constată:

La 19 iunie 2020, Vladimir Grancear a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ, obligarea recalculării și achitării pensiei.

În motivarea acțiunii a invocat că a activat în organele afacerilor interne

până la 21 august 2009, moment când a dobândit dreptul de pensionar pe linia

Ministerului Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 20 de ani.

Reclamantul a notat că cuantumul pensiei sale pentru vechimea în muncă

calculată de angajator a constituit 50% din solda lunară.

Ulterior, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20

martie 2018 i-a fost recalculată vechimea în muncă, ținându-se cont de avantajele

pentru perioada ce a activat în Batalionul serviciului escortă și pază. Astfel,

vechimea în muncă la momentul ieșirii la pensie constituie 37 de ani, fapt ce

presupune că cuantumul pensiei urmează a fi de 75% din solda lunară.

Vladimir Grancear a menționat că din acest motiv s-a adresat Casei

Teritoriale de Asistență Socială Buiucani cu cerere de recalculare a pensiei în

baza certificatului eliberat de Inspectoratul General al Poliției, însă, prin decizia

nr. 93/2020/33254 din 17 aprilie 2020 cererea sa a fost respinsă.

Manifestându-și dezacordul cu decizia Casei Teritoriale de Asistență Socială

Buiucani, a contestat-o la Casa Națională de Asigurări Sociale, însă, prin

1

răspunsul nr. G-1000/20 din 06 iunie 2020 ultima a refuzat admiterea cererii de

recalculare a cuantumului pensiei.

Reclamantul a considerat decizia Casei Teritoriale de Asistență Socială

Buiucani și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale ca fiind neîntemeiate

și nefondate, fiind pasibile anulării ca acte ilegale ce contravin prevederilor

art. 48, art. 14, art. 49 și art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544 din 23 iunie 1993, precum și pct. 61, pct. 64, pct. 65, pct. 66, pct. 68 și

pct. 72 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 19 din 19 iulie 2016.

Reclamantul Vladimir Grancear a solicitat prin cererea de chemare în

judecată anularea deciziei Casei Teritoriale de Asistență Socială Buiucani

nr. 93/2020/33254 din 27 aprilie 2020; anularea răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. G-1000/20 din 06 iunie 2020; obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensiei sale, cu achitarea

pensiei începând cu 21 august 2009 în cuantum de 75% din solda lunară, potrivit

certificatului eliberat de către Direcția de Poliție Chișinău nr. 34/20-5685-164 din

14 februarie 2020, luându-se în calcul majorările și indexările ce au avut loc.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de către Vladimir Grancear.

S-a anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia Casei

Teritoriale de Asistență Socială Buiucani privind respingerea cererii în stabilirea

pensiei nr. 93/2020/33254 din 27 aprilie 2020 și decizia adoptată în procedura

prealabilă – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-1000/20 din 06

iunie 2020.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei reclamantului Vladimir Grancear, începând cu 21 august

2009, în baza Confirmării eliberate de către Direcția de Poliție a municipiului

Chișinău cu nr. 34/20-5685-164 din 14 februarie 2020, prin care se confirmă că în

perioada de la 29 august 1991 până la 21 august 2009 urmează a fi luată în calcul

cu înlesniri pentru o lună lucrată două luni vechime, cu stabilirea cuantumului

pensiei de 75% din suma soldei, cu indexările ce au avut loc (f.d. 71, 74-82).

La 30 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (f.d. 73). Conform avizului de recepție a corespondenței

DS8000980887AS, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată

apelantului la 29 ianuarie 2021 (f.d. 84), iar apelul motivat a fost depus la 24

februarie 2021 (f.d. 86).

Astfel, instanța de recurs constată că la demararea căii de atac în ordine de

apel, Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenul de atac instituit la

art. 232 din Codul administrativ.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 108, 109-122).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că

Vladimir Grancear a activat în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază al

Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău în perioada 29 august 1991 – 21

august 2009, iar potrivit confirmării eliberate de către Inspectoratul General al

Poliției al MAI din 14 februarie 2020 vechimea în muncă cu avantaje a lui

2

Vladimir Grancear la 21 august 2009 a constituit 37 de ani, 11 luni și 28 de zile

(f.d. 57).

Instanțele inferioare au remarcat că aplicabilitatea Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 și a ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96

din 20 martie 2018 sunt determinate de angajator, care doar urma să fie reținute

de către autoritatea pârâtă și, respectiv, ținând cont de recalcularea vechimii în

muncă să recalculeze cuantumul pensiei reclamantului.

La 31 mai 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de

Apel Chișinău prin intermediul poștei electronice recurs împotriva deciziei din 18

mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și

emiterea unei decizii noi (f.d. 124, 125).

La 23 iulie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea

Supremă de Justiție prin intermediul poștei electronice motivarea recursului

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 129, 130-134).

În motivarea recursului, în esență, a invocat că două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de

tip închis, dar nu provizoriu după cum este indicat în ordinul emis de Ministerul

Afacerilor Interne. Astfel, activitatea intimatului în Batalionul serviciului escortă

și pază nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994.

La fel, recurenta a notat că instanțele inferioare au obligat-o să recalculeze

cuantumul pensiei pentru vechime în muncă începând cu 21 august 2009, data

stabilirii inițiale a pensiei lui Vladimir Grancear, deși, art. 61 din Legea

nr. 1544/1993 prevede că recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă,

dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai

devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Așa, dacă intimatul ipotetic ar avea dreptul la recalcularea pensiei în baza

unor acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, adică în baza

unei noi vechimi în muncă, respectiva recalculare este pasibilă efectuării doar

pentru o perioadă precedentă de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

La 02 august 2021, intimatul Vladimir Grancear, reprezentat de avocatul

Vladimir Kovali, a depus prin intermediul poștei electronice referință, prin care a

solicitat declararea ca inadmisibil a recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 18 mai 2021 (f.d. 108). La

31 mai 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

(f.d. 125, 125). Potrivit avizului de recepție a corespondenței DS8001921206AS

decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei la 13 iulie

2021 (f.d. 127). Motivarea recursului a fost depusă la 23 iulie 2021 (f.d. 129).

3

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenta s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

4

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5