2r-631/21 — Recunoasterea dreptului de proprietate, evacuarea
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Recunoasterea dreptului de proprietate, evacuarea
- Temei legal
- Temeiurile declarării revizuirii
2r-631/21 — Recunoasterea dreptului de proprietate, evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-631/21
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina, Judecător – I.Parii
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan
DECIZIE
27 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Lunina Elena,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Lunina Elena către Grosu
Ivan, intervenient accesoriu notarul Romanescu Mihai cu privire la declararea nulității
certificatului de moștenitor testamentar, recunoașterea dreptului de proprietate asupra
bunului imobil, și evacuarea forțată din bunul imobil,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021, prin care a fost
respinsă cererea de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019,
emisă asupra hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, din 12 decembrie 2018 și a
hotărârii suplimentare din 11 octombrie 2019,
c o ns ta tă :
La 21 februarie 2017, Lunina Elena a depus cerere de chemare în judecată către
Grosu Ivan cu privire la declararea nulității certificatului de moștenitor testamentar,
recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, și evacuarea forțată din
bunul imobil.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 12 decembrie 2018 și hotărârea
suplimentară din 11 octombrie 2019, cererea de chemare în judecată depusă Lunina
Elena a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 21 decembrie 2018, Lunina Elena a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să
fie admisă integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, s-a respins apelul
declarat de Lunina Elena, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din
12 decembrie 2018 și a hotărârii suplimentare din 11 octombrie 2019.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 martie 2020, s-a declarat inadmisibil
recursul declarat de Lunina Elena împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău.
La 21 mai 2020, Lunina Elena a depus cerere de revizuire, solicitând casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima
instanță.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 iunie 2020, cererea de revizuire
împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe a fost respinsă ca fiind
inadmisibilă.
1
La 06 iulie 2020, Lunina Elena a depus o altă cerere de revizuire, prin care a solicitat,
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, cu remiterea cauzei la
rejudecare în prima instanță.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2020 revizuirea a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă.
La 26 mai 2021, Lunina Elena a depus o cerere de revizuire, prin care a solicitat
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019 și rejudecarea cauzei.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021, a fost respinsă cererea de
revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019.
La 20 august 2021, prin intermediul serviciului poștal, Lunina Elena a contestat cu
recurs încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021.
În motivarea recursului, a indicat că, instanța de apel nu a ținut cont de circumstanțele
de fapt și normele legale relevante speței în cauză, astfel, instanța a emis un act de
dispoziție contrar împrejurărilor cauzei.
De asemenea, recurenta a menționat că instanța de apel nu a examinat și nu s-a expus
efectiv asupra argumentelor din cererea de revizuire, omițând aspectele invocate atât în
prima instanță, cât și în ordine de apel.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în cererea de recurs și
prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lunina Elena urmează a fi respins
din următoarele motive.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021 a
fost expediată părților pentru cunoștință, la 28 iunie 2021 (f.d.138 vol.II), însă
recepționarea actului judecătoresc, nu a fost constatată.
Astfel, Colegiul consideră că recursul Elenei Lunina din 20 august 2021, a fost depus
în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs,
emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din
momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia
deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
La caz, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021, a fost respinsă
cererea de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019, emisă
asupra hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 12 decembrie 2018 și hotărârii
suplimentare din 11 octombrie 2019, prin care a fost respinsă cererea de chemare în
judecată depusă de Lunina Elena către Grosu Ivan cu privire la declararea nulității
certificatului de moștenitor testamentar, recunoașterea dreptului de proprietate asupra
bunului imobil, și evacuarea forțată din bunul imobil.
În motivarea soluției, cu referire la dispozițiile art.449 din Codul de procedură civilă,
Curtea de Apel Chișinău a indicat că Elena Lunina a formulat cererea de revizuire în
lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac – revizuirea, ceea ce
denotă caracterul abuziv al acesteia.
De asemenea, instanța de revizuire a menționat că, cumulul argumentelor invocate în
cererea de revizuire nu pot fi reținute, deoarece acestea se referă la fondul cauzei, iar
2
Colegiul examinează cauza doar în limitele cererii de revizuire, fără a se expune asupra
fond.
Verificând motivele recursului prin prisma prevederilor citate, Colegiul constată că
cererea de recurs este neîntemeiată.
În drept, potrivit art.449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul
în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în
legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta
dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale
în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la
drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat
hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru
emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; f) a fost aplicată o lege declarată
neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată
excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind
sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin
aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în
domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul
Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză
pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o
declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată,
cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.
În speță, se constată că cererea de revizuire a Elenei Lunina, nu a fost întemeiată pe
vreo prevedere a art. 449 din Codul de procedură civilă.
Mai mult ca atât, Colegiul civil consideră că argumentele invocate de Lunina Elena în
cererea de recurs nu pot fi reținute pentru anularea încheierii Curții de Apel Chișinău,
emisă în ordine de revizuire, deoarece acestea sunt relevante procedurii de contestare a
actelor judecătorești: hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 12 decembrie 2018
(în ordine de apel) și, respectiv, decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019
(în ordine de recurs). De altfel, aceste etape au fost epuizate, iar asupra acestor
argumente instanțele deja s-au expus, or, retractarea repetată a acestora, este irelevantă
la etapa actuală.
În concluzie, Colegiul civil constată că cumulul ipotezelor reflectate în cererea de
revizuire și reiterate în cererea de recurs, certifică în mod clar lipsa de substanță a
admisibilității contestației în cauză, circumstanțe ce desprind temeinicia concluziei
Curții de Apel Chișinău despre lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.
Sub același aspect, Colegiul reține că încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie
2021 este legală și întemeiată, corect constatându-se faptul că, retractarea neîntemeiată a
unei hotărâri judecătorești irevocabile produce efecte grave pentru părți, întrucât se
încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, or unul dintre elementele
fundamentale ale preeminenței (superiorității) dreptului este principiul stabilității
raporturilor judiciare, care înseamnă, între altele, că soluția definitivă a oricărui litigiu
nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea legea admite revizuirea numai în
cazuri strict determinate.
În aceeași ordine de idei, instanța de recurs menționează că, prin revizuirea unei
hotărâri judecătorești irevocabile, se încalcă principiul stabilității raporturilor juridice,
or se readuce în discuție o soluție judecătorească definitivă. După cum a fost statuat,
principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul “res
3
judecata”, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Acest principiu
insistă asupra faptului, că nicio parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei
hotărâri care este definitivă și executorie, chiar și în scopul reluării procesului de
judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența unei instanțe ierarhic superioare
este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, dar nici într-un caz de a efectua
o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, și nici
existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru
reexaminare. Ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este
necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii.
Din această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs a Elenei Lunina ar duce
la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți
la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele
invocate de recurentă sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
cererea de recurs și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021.
În temeiul art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Lunina Elena.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021, în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Lunina Elena către Grosu Ivan, intervenient
accesoriu notarul Romanescu Mihai cu privire la declararea nulității certificatului de
moștenitor testamentar, recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, și
evacuarea forțată din bunul imobil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4