2ra-1244/21 — cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1244/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. M. Frunze)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, O. Cojocaru, E. Pulbere)

ÎNCHEIERE

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Carolina Chisliuc, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Carolinei Chisliuc

împotriva lui Alexandru Fortuna cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Carolina Chisliuc, reprezentată de avocatul

Ghenadie Odobescu și menținută hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, prin care a fost respinsă acțiunea

constată:

La 22 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, Carolina Chisliuc,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Alexandru Fortuna cu privire la încasarea sumei și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin documentul executoriu nr. 2-

3751/17, emis de către Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani la 28 septembrie 2017,

documentul executoriu emis în baza încheierii nr. 074-4903/19 din 6 februarie

2019, documentul executoriu emis în baza încheierilor nr. 131s-1265/18 din 18

iunie 2018, nr. 131s-544/16 din 21 martie 2016, nr. 131s-583/16 din 21 aprilie

2016 și documentul executoriu emis în baza încheierii nr. 192s-116r/2017 din 8

februarie 2017, a fost dispusă aplicarea interdicției de înstrăinare pe bunurile

mobile și imobile ale debitorului Alexandru Fortuna, interzicerea Agenției

Servicii Publice dep. Cadastru de a efectua modificări în registrul bunurilor

imobile ce aparțin cu drept de proprietate debitorului Alexandru Fortuna,

1

interzicerea Agenției Servicii Publice dep. Înmatriculare a mijloacelor de

transport și calificare a conducătorilor auto să aplice interdicții la înstrăinarea

bunurilor mobile de care dispune debitorul Alexandru Fortuna și interzicerea

Serviciului Vamal și Poliției de Frontieră a MAI al RM și INP al MAI să aplice

sechestru și să rețină bunurile materiale ce urmează a fi importate/exportate de

debitor, cât și pe contul unic trezorerial al debitorului.

A menționat că, fără a cunoaște despre garanțiile executorilor judecătorești

asupra bunului, a procurat automobilul de la persoana împuternicită prin mandat

de către Alexandru Fortuna.

Ulterior, dorind să înregistreze bunul mobil pe numele său, s-a dovedit că

mijlocul de transport, automobilul de model Nissan Patrol, codul VIN – XXXXX,

nr. motorului – XXXXX, anul fabricării – 1991, n/î XXXXX, ce a aparținut

anterior lui Alexandru Fortuna cu drept de proprietate, a fost pus sub interdicțiile

menționate mai sus, întrucât nu au fost executate documentele executorilor

judecătorești.

A indicat că pentru a putea dispune de vehicul și înmatricula automobilul,

a fost pusă în situația de a achita sumele de 40 100 de lei și 6 000 de lei pentru

obligațiile neexecutate de către Alexandru Fortuna, dispuse prin documentele

executorii nominalizate.

Luând în considerare faptul că sumele date de bani au fost achitate din

bugetul său, fără a avea o astfel de obligație, este în situația de a solicita încasarea

sumei nominalizate din contul lui Alexandru Fortuna.

A declarat că la 24 mai 2019, s-a adresat către Alexandru Fortuna cu

pretenția de a-i fi returnată datoria, prevenindu-l despre eventualitatea intentării

unei acțiuni civile în instanța de judecată, la care ultimul nu a manifestat nicio

reacție.

Potrivit ordinului de încasare a numerarului din 14 februarie 2019, suma

de 40 100 de lei a fost achitată executorului judecătoresc, sumă formată din

datoria de bază a lui Alexandru Fortuna în calitate de debitor – 34 973,93 de lei,

în beneficiul lui Veaceslav Carlașuc, precum și obligațiile neexecutate de către

Alexandru Fortuna potrivit documentelor executorii, care s-au alăturat la

procedura de executare.

Totodată, a precizat că urmează a fi luată în considerare și plata achitată

pentru păstrarea temporară a automobilului la parcarea specială, și anume suma

de 6 000 de lei, care s-a datorat faptului că automobilul a fost reținut la solicitarea

executorilor judecătorești în temeiul executării documentelor executorii.

Consideră că Alexandru Fortuna a obținut banii pentru bunul vândut, dar

nu și-a onorat obligațiile față de executori, prin ce și-a realizat contul altei

persoane fără vreun temei legal sau contractual, ceea ce presupune îmbogățirea

fără justă cauză, prin comportament de rea-credință.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 446, 774 alin. (1), 775 alin. (1), 852

alin. (1), (2), 855 lit. b) Cod civil, art. 39 alin. (2) din Legea nr. 137 din 3 iulie

2015 cu privire la mediere, art. 96, 166, 167 CPC.

2

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Alexandru Fortuna în

beneficiul său a sumei de 46 100 de lei, a sumei de 1 037 de lei cu titlu de taxă de

stat și a sumei de 3 600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și alte

cheltuieli aferente examinării litigiului.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Carolina Chisliuc, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu și

menținută hotărârea primei instanțe.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele ierarhic inferioare au

reținut că din suportul probator al cauzei, a fost constatat cu certitudine că

automobilul Nissan Patrol, n/î XXXXX, ce a aparținut lui Alexandru Fortuna, a

fost vândut în condițiile procedurii de executare silită a documentului executoriu

nr. 2-3751/17, emis de către Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani la 28 septembrie

2017 cu privire la încasarea de la Alexandru Fortuna în beneficiul lui Veaceslav

Carlașuc a sumei totale de 34 973,93 de lei, în calitate de bun sechestrat.

Totodată, instanțele de judecată au constatat că executorul judecătoresc

Anatolie Bănărescu a transmis automobilul din speță organizației comerciale

specializate SRL „Constantinov” în baza contractului de prestare a serviciilor de

vânzare în comision din 29 iulie 2013 și a solicitat SRL „Constantinov” vânzarea

automobilului la prețul stabilit prin procesul-verbal de sechestru din 2 februarie

2019 în mărime de 40 000 de lei, cu transferarea sumei realizate din vânzarea

mijlocului de transport la contul executorului judecătoresc.

După care, organizația comercială specializată menționată, la 14 februarie

2019, a vândut automobilul Carolinei Chisliuc la prețul de 40 000 de lei, suma

realizată din vânzarea mijlocului de transport fiind transferată la contul

executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu la aceeași dată.

Așadar, în măsura în care automobilul menționat a fost vândut în cadrul

procedurii de executare silită și suma echivalentă prețului vânzării a fost

transferată în contul executorului judecătoresc, se conturează faptul că la data

încheierii contractului de vânzare-cumpărare a automobilului menționat, și

anume 30 martie 2019, Carolina Chisliuc a cunoscut despre faptul că obiectul

contractului este un bun viciat.

La 28 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Carolina Chisliuc,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu a declarat recurs împotriva deciziei

din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei supuse recursului și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, circumstanțele cauzei nefiind constatate just și fiindu-le atribuită o

apreciere incorectă.

La fel, nu este de acord cu concluziile primei instanțe, precum că, dat fiind

faptul că contractul de vânzare-cumpărare a automobilului este încheiat la o dată

3

ulterioară decât actele executorului judecătoresc, acest lucru ar însemna că dânsa

ar fi cunoscut de viciul pe care automobilul îl avea.

A evidențiat că a procurat automobilul de la o persoană în baza procurii,

chiar înainte de a pleca peste hotarele RM, iar la întoarcerea în țară a decis să

perfecteze actele și să înregistreze automobilul cu drept de proprietate, însă

automobilul a fost adus la parcarea specială, iar dânsa a aflat despre obligațiile

instituite de executorii judecătorești.

În cele din urmă, s-a pomenit în situația în care a achitat atât prețul

automobilului, cât și datoriile vânzătorului automobilului.

La 20 iulie 2021, în adresa lui Alexandru Fortuna a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de Carolina Chisliuc, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 223), fiind recepționată de către acesta la 30 iulie

2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 224).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei din 25 mai 2021 la 28 mai 2021 în termenul

legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Carolina Chisliuc,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Carolina Chisliuc,

4

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul

declarat de Carolina Chisliuc, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu

urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Carolina Chisliuc,

reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6