2r-649/21 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

Dosarul nr.2r-649/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Andrei Grigoriev,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olesea Cebotari

împotriva lui Andrei Grigoriev, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sect. Ciocana și Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sect. Râșcani cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor,

împotriva încheierii din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă de Andrei Grigoriev, reprezentat de avocatul

Maxim Roșca,

c o n s t a t ă :

La 12 martie 2021, Olesea Cebotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrei Grigoriev, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sect. Ciocana și Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sect. Râșcani cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Cebotari Olesea a fost admisă. A fost stabilit domiciliul

copilului minor XXXXXXX împreună cu mama, Olesea Cebotari, a fost încasat de

la Andrei Grigoriev în beneficiul Olesei Cebotari a pensiei de întreținere a

copilului minor XXXXXXX în cuantum de 2 235,60 de lei lunar, începând cu 12

martie 2021 și până la atingerea majoratului de către copil și cu compensarea

cheltuielilor de judecată, compuse din taxă de stat, plătită de reclamantă la

depunerea acțiunii, în sumă de 105,00 de lei, iar pentru examinarea pretenției cu

privire la încasarea pensiei de întreținere a fost încasat în beneficiul statului suma

de 804,82 de lei cu titlu de taxă de stat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 mai 2021, Andrei

Grigoriev, reprezentat de avocatul Maxim Roșca, a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii din 24 aprilie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 10 iunie 2021a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel înaintate de Andrei Grigoriev, acordând apelantului un termen de 10

zile din data recepționării încheierii în cauză, pentru prezentarea apelului motivat și

a dovezii achitării taxei de stat.

Prin încheierea din 28 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit

apelul declarat de Andrei Grigoriev, reprezentat de avocatul Maxim Roșca, în

împotriva hotărârii din 24 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

împreună cu toate actele anexate.

La 15 iulie 2021, Andrei Grigoriev, a declarat recurs nemotivat împotriva

încheierii din 28 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea

recursului, casarea încheierii recurate cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru

judecarea apelului în fond.

În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă,

termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la data

comunicării încheierii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul depus de Andrei Grigoriev la 15 iulie 2021 este

declarat în termen, deoarece la dosar nu există probe care ar confirma că,

recurentul a recepționat încheierea contestată.

Studiind recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

restituit.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 4261alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

În conformitate cu art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la

care se depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului

sau a persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau

denumirea, adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel,

data pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii

apelului; f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate,

solicitările recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și

semnătura recurentului.

În speță, se constată că, la 15 iulie 2021, Andrei Grigoriev a depus cerere de

recurs împotriva încheierii din 28 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care însă,

nu este dactilografiată, nu este motivată și nu conține esența și temeiurile declarării

recursului, precum și argumentele ilegalității sau netemeiniciei încheierii

contestate.

Este de notat că, până la moment recursul cu motivele desfășurate nu a fost

depus.

Mai mult ca atât, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, la 15 iulie 2021, Andrei Grigoriev a depus

cerere de recurs nemotivat împotriva încheierii din 28 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, care însă este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se

desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat. (f. d. 60/61)

2

În același timp, instanța de recurs reține că, prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile fundamentale ale

procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este

consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și art. 9

din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care

nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că

ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

La caz, Andrei Grigoriev, fiind conștient că, a depus cererea de recurs

nemotivată încă la 15 iulie 2021, a ignorat această posibilitate și nu a depus

recursul motivat împotriva încheierii din 28 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de

Andrei Grigoriev.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de Andrei Grigoriev împotriva încheierii din 28

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Olesea Cebotari împotriva lui Andrei Grigoriev, intervenienți

accesorii Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Ciocana și Direcția

3

pentru protecția drepturilor copilului sect. Râșcani cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4