2ra-1496/21 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1496/21

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) N. Lupașcu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, A. Pahopol, O. Cojocaru

Î N C H E I E R E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Herța Nadejda,

reprezentată de avocatul Fediuc Valentin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 (în procedura de faliment)

împotriva lui Herța Ghennadi și Herța Nadejda cu privire la încasarea în mod

solidar a datoriei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021,

c o n s t a t ă :

La 18 octombrie 2019, ÎMGFL nr. 15 (în procedura de faliment) a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Herța Ghennadi și Herța Nadejda cu

privire la încasarea în mod solidar a datoriei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a menționat că Herța Ghennadi și Herța

Nadejda sunt proprietarii apartamentului XXXXX, iar din cauza neonorării

obligațiunilor de plată, la data de 01 septembrie 2019, datoria pârâților la serviciile

locativ-comunale și anume pentru energia termică a constituit suma de 2 643,34 de

lei.

ÎMGFL nr. 15 (în procedura de faliment) a solicitat încasarea de la Herța

Ghennadi și Herța Nadejda a sumei de 2 643,34 de lei cu titlu de datorie la

consumul de energie termică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 15 (în procedura de

faliment).

S-a încasat în mod solidar de la Herța Ghennadi și Herța Nadejda în

beneficiul ÎMGFL nr. 15 (în procedura de faliment) suma de 2 643,34 de lei cu

1

titlu de datorie la consumul de energie termică și suma de 90 de lei cu titlu de

cheltuieli de înștiințare.

S-a încasat în mod solidar de la Herța Ghennadi și Herța Nadejda în

beneficiul statului suma de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că apartamentul XXXXX aparține cu drept de proprietate Nadejdei Herța,

care locuiește în apartament împreună cu fiul, Herța Ghennadi.

De asemenea, instanța de fond a stabilit că la data de 01 septembrie 2019,

datoria pentru apartamentul vizat la serviciile comunale (energia termică) a

constituit suma de 2643,34 de lei, iar pârâții nu au formulat careva obiecții referitor

la pretențiile reclamantului.

Astfel, prima instanță a concluzionat că pârâților le revine obligația de a

achita serviciile de gospodărie comunală și serviciile prestate în locuința sa,

conform facturilor primite și în termenul prevăzut de acestea, fapt ce determină

admiterea pretenției cu privire la încasarea datoriei.

La 02 septembrie 2020, Herța Nadejda, reprezentată de avocatul Fediuc

Valentin, a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 20 iulie 2020, solicitând totodată repunerea în termen a apelului (f.d.

48-50).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, s-a admis

cererea depusă de avocatul Fediuc Valentin în interesele Nadejdei Herța și s-a

repus în termen cererea de apel depusă de Herța Nadejda împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020 (f.d. 70-72).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021, s-a respins apelul

declarat de Herța Nadejda, reprezentată de avocatul Fediuc Valentin și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iulie 2020.

La 28 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Herța Nadejda,

reprezentată de avocatul Fediuc Valentin, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Recurenta Herța Nadejda, în motivarea recursului a invocat că instanțele de

judecată au interpretat în mod eronat obligația sa de plată a serviciilor comunale,

de care nu a beneficiat efectiv, doar prin motivarea că nu s-a apărat împotriva

pretențiilor reclamantului.

De asemenea, a specificat că în prima instanță, cauza a fost examinată în

absența sa, fapt ce a dus la încălcarea principiului disponibilității în drepturi.

Prin urmare, a reiterat că examinarea cauzei nu a avut un caracter echitabil,

iar modul de interpretare a normelor legale și de apreciere arbitrară a probelor a

dus la emiterea unor soluții neîntemeiate.

La 09 septembrie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimatului

copia recursului, fiind recepționat de către ÎMGFL nr. 15 la data de 15 septembrie

2021, conform avizului de recepție (f.d. 131).

La 23 septembrie 2021, ÎMGFL nr. 15 (în procedura de faliment) a depus

referință la recursul declarat de Herța Nadejda, prin care a solicitat să fie considerat

ca inadmisibil.

2

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 29 iunie

2021.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 28 iulie 2021, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

3

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Herța Nadejda,

reprezentată de avocatul Fediuc Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Herța Nadejda, reprezentată de

avocatul Fediuc Valentin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

4