2rac-213/21 — anularea titlului detinătorului de teren

Dosarul nr. 2rac-213/2021

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. S. Ghercavîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

01 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria

municipiului Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria

municipiului Bălți împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom”, intervenienți

accesorii Întreprinderea de Stat „Radiocomunicații” și Agenția Proprietății Publice

cu privire la anularea titlului deținătorului de teren,

împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom”, a fost casată

hotărârea din 16 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost emisă o

nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 03 octombrie 2017 Primăria municipiului Bălți a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Moldtelecom”, intervenienți accesorii

Întreprinderea de Stat „Radiocomunicații” și Agenția Proprietății Publice cu privire

la anularea titlului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prevederile Legii ,,Privind

terenurile proprietate publică și delimitarea lor” nr.91 din 05.04.2007 stabilește că,

Î.S. ,,Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” (IPOT) efectuează

lucrări cadastrale de actualizare a planului cadastral a terenului proprietate publică a

statului.

Astfel, IPOT a efectuat lucrări privind stabilirea hotarelor, efectuarea

lucrărilor de înregistrare masivă a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, se

efectuează din contul statului și fără cererea titularului de drepturi, cu protecția

drepturilor și intereselor legitime ale deținătorilor de bunuri imobile.

A menționat Primăria mun. Bălți că, la formarea zonei cu nr. cadastral xxxx

s-a omis o greșeală în urma căreia s-a acordat și s-a eliberat titlul în folosință SA

,,Moldtelecom”.

1

A susținut că, în conformitate cu decretul Consiliului de Miniștri nr.981-r din

17.05.1968, a Hotărârii de Guvern nr.231 din 03.06.1968 și a Deciziei comitetului

executiv al orașului Bălți nr.299 din 15.08.1968, pentru STV Bălți s-a stabilit

suprafața de teren de 3,9 ha, care a rămas până în prezent. Prin Decizia Consiliului

municipal Bălți nr.7/39 din 24.09.2009 ,,Cu privire la abrogarea și introducerea

modificărilor în unele decizii ale Consiliului mun. Bălți privind transmiterea

sectoarelor de teren în folosință” au fost introduse modificări ținând cont de Decizia

Curții Supreme de Justiție din 10.06.2009 prin care a fost dispusă obligarea

Consiliului mun. Bălți să schimbe sintagma ,,folosință” în ”administrare”.

La 17 august 2011 a fost emisă Hotărârea Guvernului nr.617 ,,Cu privire la

aprobarea cadastrului funciar conform situației de la 1 ianuarie 2011, cu suprafața

totală de 3 384,6 mii hectare, inclusiv terenuri irigate- 228,3 mii hectare, terenuri

desecate-69,2 mii hectare”. Potrivit fișei cadastrale centralizatoare pe mun.Bălți la

data de 01.01.2012 sunt prevăzute terenuri destinate industriei, transportului,

telecomunicațiilor și altor destinații speciale, la fel la pct.1.8 este prevăzut că terenul

cu suprafața totală de 3,9 este ocupat de construcție și se află în gestiunea ÎS

,,Radiocomunicații”.

A invocat reprezentantul Primăriei Bălți că, potrivi anexei nr.6 din Hotărârea

Guvernului nr.351 din 23.03.2005 ,,Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile

proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri imobile”, la pct.48 din

tabel este prevăzut că în xxxxxx sunt amplasate: bloc tehnic și anexă; anexă-depozit;

centrală termică și garaj; magazin și garaj; WC care se află în administrarea

Ministerului Transportului și Comunicațiilor, și anume în gestiunea ÎS

,,Radiocomunicații”. Iar prin eliberarea titlului de autentificare a dreptului asupra

pământului cu nr.9674 din 17.05.2002 au fost încălcate drepturile ÎS

,,Radiocomunicații”, care trebuie să gestioneze cu drept terenul acordat prin

Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005.

A solicitat Primăria mun. Bălți anularea titlului de autentificare a dreptului

asupra pământului cu nr. 9674 din 17.05.2002, invocând în susținerea pretențiilor

sale prevederile art.166 CPC.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central a fost

admisă acțiunea depusă de Primăria mun. Bălți și a fost anulat titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren nr.9574 din 17.05.2002, eliberat la 30 mai 2002.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 14 decembrie 2020 SA

,,Moldtelecom” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul central

din 16 noiembrie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de SA „Moldtelecom”, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă

o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 20 Codul

funciar, 497 alin. (1) din Codul civil, în redacția legii până la 01 martie 2019, art. 36

alin. (1), (3), 38 alin. (1), (8), (9) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998 a statuat asupra caracterului nejustificat al soluției instanței de

fond materializată în hotărârea contestată și a netemeiniciei pretențiilor Primăriei

2

mun. Bălți cu privire la anularea titlului deținătorului de teren eliberat SA

„Moldtelecom” în baza deciziei Consiliului mun. Bălți nr. 25/2 din 25 aprilie 2002.

Or, Colegiul civil al instanței de apel judecînd cauza prin prisma pretențiilor

și argumentelor invocate de reclamantul-intimat și anume anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din motivul admiterii erorilor, cu

modificarea sintagmei „în folosință” în „administrare”, Primăria mun.Bălți nici în

instanța de fond și nici în instanța de apel nu a prezentat probe concludente în

susținerea pretențiilor sale,

La 16 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primăria mun. Bălți a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a indicat în decizia sa că solicitarea de anulare a

titlului ar afecta dreptul de folosință, în timp ce dreptul Primăriei mun. Bălți de

proprietate asupra acestui teren nu este luată în considerare, adică dreptul de

proprietate nu contează. Instanța de apel nu a dat apreciere nici faptului că Primăria

mun. Bălți nu a dorit sa ia terenul din posesia SA „Moldtelecom”, dar dorește să facă

schimbări juridice, care nu ar schimba situația, SA „Moldtelecom” ar rămâne

posesor, dar cu formularea corectă din punct de vedere juridic. Astfel, a menționat

că cerința de introducere oricărei modificări în titlul deținătorului de teren se face

numai cu anularea acestuia și emiterea unui nou titlu. O altă procedură nu există.

La 29 iulie 2021, în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de Primăria mun. Bălți cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 207).

La 13 august 2021 SA „Moldtelecom” a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursul declarat de Primăria mun. Bălți și menținerea deciziei instanței

de apel.

La 08 septembrie 2021 ÎS „Radiocomunicații” a depus referință, prin care a

solicitat admiterea recursului declarat de Primăria mun. Bălți, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei Curții de Apel Bălți din 27

aprilie 2021 a fost comunicată recurentei la 17 mai 2021, fapt confirmat prin avizul

de recepție a scrisorii (f.d. 195).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 16 iulie 2021, adică în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului declarat de Primăria mun. Bălți, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria mun. Bălți nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

4

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Primăria mun. Bălți urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Primăria municipiului Bălți se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5