3ra-864/21 — contestarea actului administrativ

3ra-864/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-864/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani |T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecții Sociale al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Cabinetul individual al medicului de familie „Perdevar Victor” împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecții Sociale al Republicii Moldova, terț

Primarului satului Gura Bâcului, Lilia Brehova, cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții Sociale al

Republicii Moldova împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani

c o n s t a t ă :

La 16 aprilie 2019 Cabinetul individual al medicului de familie „Perdevar

Victor” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecții Sociale al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul Cabinetul individual al medicului de familie

„Perdevar Victor” a indicat că, la data de 04 decembrie 2018 i-a fost eliberat

Certificatul de titular al practicii medicului de familie, iar la 19 decembrie 2018, prin

ordinul nr. 1510 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale i-a eliberat Avizul

pentru înregistrarea de stat a Cabinetului individual al medicului de familie și a fost

aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Cabinetul individual al

medicului de familie „Perdevar Victor”

La 24 decembrie 2018 a fost emisă Decizia privind înregistrarea persoanei

fizice - Cabinetul individual al medicului de familie „Perdevar Victor”.

Reclamantul a indicat că în legătură cu faptul că are o experiență mare în

domeniu, iar legislația permite ca cetățenii să aleagă liber medicul de familie pe

listele căruia să fie înregistrate, mulți cetățeni l-au ales în calitate de medic de

familie.

A invocat că acest fapt a determinat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecții

Sociale să emită trei ordine la 20 februarie 2019, privind retragerea certificatului de

titular al practicii medicului de familie.

1

În motivarea ordinelor din 20 februarie 2019, se face referire la pct. 20 alin. (5)

din Regulamentul pentru aprobarea Regulilor de organizare a asistenței medicale

primare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 988 din 10 octombrie 2018.

Reclamantul consideră că ordinele menționate sunt ilegale, or, acestea au fost

emise intenționat pentru a-l înlătura de la activitatea de prestare a serviciului de

asistență medicală primară.

În acest sens, reclamantul a specificat că, în activitatea sa nu a comis nicio

încălcare în serviciul de prestare a asistenței medicale, iar emiterea ordinelor sunt o

răfuială a persoanelor cointeresate să fie înlăturat de la prestarea serviciului de

asistență medicală primară.

În legătură cu acest fapt, la data de 28 februarie 2019 a expediat o cerere

prealabilă pârâtului și Guvernului Republicii Moldova, prin care a solicitat să-i

prezinte informația, dacă există actele comisiei Ministerului și/sau ale Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină, de constatare a încălcărilor în organizarea și

prestarea asistenței medicale primare, pentru a le putea contesta. Însă, până în

prezent nu a primit niciun răspuns.

Reclamantul a solicitat anularea integrală a ordinelor Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale nr. 215 din 20 februarie 2019 „Cu privire la retragerea

certificatului de titular al practicii medicului de familie”, nr. 216 din 20 februarie

2019 „Cu privire la anularea ordinului nr. 1510 din 19 decembrie 2018” și nr. 217

din 20 februarie 2019 „Cu privire la modificarea ordinelor nr. 1615 din 28 decembrie

2018 și nr. 1080 din 28 decembrie 2017”.

Prin încheierea protocolară din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani s-a dispus atragerea în proces a Primarului satului Gura Bâcului, Lilia

Brehova, în calitate de persoană terță (f.d. 105 verso).

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Cabinetul individual al

medicului de familie „Perdevar Victor” împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecții Sociale al Republicii Moldova, terț Primarului satului Gura Bâcului, Lilia

Brehova, cu privire la contestarea actelor administrative. Au fost anulate ordinul

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM nr. 215 din 20 februarie

2019„Cu privire la retragerea certificatului de titular al practicii medicului de familie

nr.03018, atribuit medicului de familie Perdevar Victor”. S-a anulat ordinul

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM nr.216 din 20 februarie

2019 „Cu privire la anularea ordinului nr.1510 din 19 decembrie 2018 cu privire la

aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Cabinetului Individual al

Medicului de Familie „Perdevar Victor”, raionul Anenii Noi”. S-a anulat ordinul

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM nr.217 din 20 februarie

2019 „Cu privire la modificarea ordinelor nr. 1615 din 28 decembrie 2018 și nr.

1080 din 28 decembrie 2017”.

La data de 19 februarie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

a depus apel împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei decizii prin

care acțiunea să fie respinsă integral (f.d. 111).

Iar, la data de 23 decembrie 2020 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale a prezentat motivarea apelului (f.d. 160, 170).

Hotărârea motivată din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale la data

2

de 23 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate anexat la materialele cauzei (f.d. 159).

Astfel, instanța de apel corect a considerat ca fiind depus în termen apelul

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva hotărârii din 21 ianuarie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții Sociale împotriva hotărârii din 21

ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 28 iulie 2021 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu restituirea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții

Sociale a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum și

faptul că cauza a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Totodată, în recurs Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții Sociale a reiterat

argumentele invocate în cererea de apel.

Prin referința depusă la 18 august 2021 intimatul Cabinetul individual al

medicului de familie „Perdevar Victor” a solicitat de a declara inadmisibil recursul

depus de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții Sociale.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecții Sociale în raport cu materialele cauzei, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1).

Articolul 245 alin. (1) Cod administrativ indică că recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Iar, alin. (2) art. 245 Cod administrativ, prevede că motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl dea sintagmei „decizia

instanței de apel” din art. 245 Cod administrativ, este necesar de explicat că prin

noțiunea de „decizie” se subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de apel, cât

și decizia motivată a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 40

alin. (3) și art. 245 Cod administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea cererii

de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică componenta

structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la pronunțare și nu

reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în

urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar motivarea , în scris, a deciziei adoptate

are loc în termenul specificat la art. 240 alin. (3) Cod administrativ. Asta, deoarece

3

motivarea recursului se depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței

de apel, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai

de soluția materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod

efectiv, de considerentele cuprinse în decizie

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 20 aprilie 2021.

Totodată, prin extrasul poștei electronice, se atestă că la data de 21 aprilie 2021

instanța de apel a expediat reprezentantului apelantului Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecții Sociale, Andrei Șveț, copia dispozitivului deciziei din data de

20 aprilie 2021, în care i s-a explicat calea și termenul de atac al deciziei adoptate.

(f.d. 220).

Сonfirmarea expedierii și recepționării documentului ce сonține dispozitivul

primei instanțe către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către

operatorul poștei electronice (f.d. 221).

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223

din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces

conform art. 96-114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În acest sens, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor

judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca

acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În

mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații

cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj

separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul

de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele

care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este

informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită

sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, se atestă că dispozitivul deciziei din 20 aprilie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificat reprezentantului apelantului Ministerului Sănătății,

Muncii și Protecții Sociale, Andrei Șveț în momentul expedierii prin intermediul

poștei electronice, adică la 21 aprilie 2021 și urma să expire la data de 21 mai 2021,

zi de vineri.

4

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021 a fost declarată stare de

urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 01 aprilie - 30 mai 2021.

Potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 3 din 15 aprilie 2021 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență

termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar

dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite prin

Hotărârea Parlamentului nr. 49 din 31 martie 2021.

Prin hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 28 aprilie 2021, în vigoare din

28 aprilie 2021, a fost declarată neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 49 din

31 martie 2021 privind declararea stării de urgență.

Astfel, având în vedere regula calculării termenului de decădere în perioada

stării de urgență, care a durat pe perioada 01 aprilie - 28 aprilie 2021, în speță,

termenul a început să curgă la data de 29 aprilie 2021 și a expirat la data de 28 mai

2021, zi de vineri.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții

Sociale nu a prezentat recursul conform prevederilor art. 245 alin. (1) Cod

administrativ, dar a prezentat doar motivarea recursului la Curtea de Apel Chișinău

la data de 28 iulie 2021.

Cu titlu subsidiar, instanța de recurs notează că faptul recepționării deciziei

motivate a Curții de Apel Chișinău de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții

Sociale la data de 01 iulie 2021 (f.d.225), nu constituie temei de prelungire a

termenului de procedură, or, termenul de contestare curge de la momentul notificării

deciziei prin intermediul poștei electronice, la data de 21 aprilie 2021 și în cazul în

care nu recepționase decizia motivată a instanței de apel, recurentul era obligat să

depună recurs conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ, iar ulterior să prezinte

motivarea recursului.

Articolul 245 alin. (2) din Codul administrativ reglementează situația când

recursul depus conform prevederilor alin. (1) art. 245 a fost depus nemotivat din

cauza neprezentării de către instanța de apel a motivării deciziei, care potrivit

alin. (3) art. 240 din Codul administrativ se motivează în scris în termen de 30 de

zile de la data pronunțării.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că reprezentantul Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecții Sociale a cunoscut despre decizia din 20 aprilie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și prin urmare, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după

cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant

5

cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245

alin. (1) Cod administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în

termen.

La caz, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții Sociale nu a depus cerere

privind repunerea recursului în termen, în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea

argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat

inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

de a declara inadmisibil recursul depus de către Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecții Sociale al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul depus de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecții Sociale al

Republicii Moldova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6