2ra-1375/21 — repararea prejudiciului cauzat în rezultatul infractiunii

Dosarul nr. 2ra-1375/21 Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei) jud: H. Craveț Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud: A. Corcenco, D. Corolevshi, D. Stănilă ÎNCHEIERE 22 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Eduard Țurcan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată Eduard Țurcan împotriva lui Vasili Popei cu privire la repararea prejudiciului cauzat în rezultatul infracțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 11 mai, 2020 Eduard Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasili Popei solicitând încasarea sumei de 11 808 lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 10 000 cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 2 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

(f.d.1-2, 55) În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Fălești din 4 mai 2017, Vasili Popei a fost declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (1) din Codul penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 488 unități convenționale, echivalentul a 24 400 lei, acțiunea civilă fiind admisă în principiu. În cadrul cauzei penale s-a constatat că Vasili Popei la 27 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:30, a pătruns pe teritoriul bazinului acvatic amplasat în extravilanul com. Făleștii Noi, r-nul Fălești, aflat în gestiunea și folosința temporară a Elizavetei Țurcanu, de unde a sustras 45,70 kg de pește de specia caras, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în sumă de 1 599,50 de lei.

După săvârșirea infracțiunii de către pârâtul Vasili Popei, toată cantitatea de pește care a fost sustrasă, precum și cantitatea de pește puiet carp care a fost aruncată de către inculpat pe malul iazului, a fost cântărită, iar în rezultat s-a stabilit pește de specia caras - 47,70 kg, iar pește puiet carp - 213 kg. Din cauza că sustragerea peștelui a avut loc cu ajutorul unui dispozitiv electric, care a fost conectat la un acumulator, toată cantitatea de pește sus menționată a pierit. Toată cantitatea de pește care era pierit a fost vândută lui Colesnicenco Alexandr, pentru prețul de 5 lei pentru 1 kg de pește specie caras și 1 leu pentru 1 kg de pește puiet carp. 1 Potrivit certificatului eliberat la 28 aprilie 2020 de Întreprinderea Piscicolă „Ghidrin” SA, costul realizării peștelui puiet carp din ianuarie 2017 a constituit 50 lei pentru 1 kg.

Potrivit recipisei scrisă și semnată de cet. Colesnicenco Alexandr, se confirmă că a fost realizată cantitatea de 45,7 kg pește specia caras la prețul de 5 lei pentru un kg și 213 kg pește puiet carp la prețul de 1 leu pentru un kg. Astfel prejudicial material cauzat de către pârâtul Vasili Popei în urma săvârșirii infracțiunii este de 11 808 lei. Totodată reclamantul a invocat că, prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, ce constă în suferințele fizice și psihice , urmare a infracțiunii săvârșite, estimat în sumă de 10 000 lei. Prin hotărârea din 14 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a respins acțiunea lui Eduard Țurcanu împotriva lui Vasili Popei cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și compensare a cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

La 11 ianuarie 2021 Eduard Țurcanu a declarat apel împotriva hotărârii, solicitând casarea ei și emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Eduard Țurcanu. S-a casat parțial hotărârea din 14 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, în latura respingerii acțiunii privind recuperarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi soluții de admitere parțială a acțiunii, după cum urmează: S-a încasat de la Vasili Popei în beneficiul lui Eduard Țurcanu suma de 1 371 de lei cu titlu de prejudiciu material și 1 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest hotărârea s-a menținut. S-a încasat de la Vasili Popei în beneficiul statului taxa de stat de a cărei plată a fost scutit Eduard Țurcanu la înaintarea acțiunii în mărime de 150 de lei. Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a constatat că, este neîntemeiată concluzia instanței de fond în latura respingerii acțiunii privind repararea prejudiciului material cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată. În sensul dat, a reținut că prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Fălești din 4 mai 2017 se atestă faptul că lui Eduard Țurcanu i-a fost cauzat prejudiciu material prin infracțiune în sumă de 1599,50 lei, costul a 47,70 kg pește specia caras sustras de către intimatul Popei Vasili.

Totodată, la materialele cauzei este prezentă recipisa, conform căreia Eduard Țurcanu a realizat lui Alexandr Colesnicov cantitatea de 45,7 kg pește specia caras la prețul de 5 lei pentru un kg, în total în sumă de 228,50 lei, prejudicial efectiv recuperat de către Eduard Țurcanu. La fel, Colegiul instanței de apel a remarcat că de către apelant nu a fost probat faptul că prin acțiunile intimatului Vasili Popei i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 10 437 lei ca urmare a electrocutării peștelui puiet de specie crap în cantitate de 213 kg. La 26 iulie 2021, prin intermediul poștei (f.d.121), Eduard Țurcanu a declarat recurs împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând să fie admis recursul, casată parțial decizia, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie admisă integral acțiunea.

2 În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia contestată este neîntemeiată și ilegală, fiind pasibilă de casare în baza temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2) lit. a) și c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă. Totodată, recurentul consideră că decizia instanței de apel contravine prevederilor legale privitor la motivarea hotărârilor, dar și prevederilor art.6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost recepționată de recurent la 31 mai 2021, iar cererea de recurs a fost depusă la 26 iunie 2021, în termen În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului cererea de recurs la 16 august 2021, informându-l despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.

Însă până la data examinării admisibilității cererii de recurs, Vasili Popei nu a depus referință, prin care să-și exprime poziția. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 3 Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Eduard Țurcanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Eduard Țurcanu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 4