2ra-1258/21 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a hotărârii judecatoresti si repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-1258/21 Prima instanţă - Judecătoria Chişinău, sediul Centru ( jud. : E. Culinca) Instanţa de Apel - Curtea de Apel Chişinău (jud. : V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru) ÎNCHEIERE 08 septembrie 2021 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Bahmacenco Oleg, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bahmacenco Oleg împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 aprilie 2021 prin care s-a respins apelul declarat de Bahmacenco Oleg, şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020, c o n s t a t ă : La 11 august 2020, Bahmacenco Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului la examinarea cauzei penale în termen rezonabil și acordarea unei satisfacții echitabile în contul reparării prejudiciului moral în mărime de 200000 lei.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 09 noiembrie 2016 a fost recunoscut în calitate de parte civilă în cauza penală nr.2016481729, intentată în privinţa Societăţii cu Răspundere Limitată „Galsam-Service”, Crăciun Galina și Ichim Eugeniu, învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal. Reclamantul a indicat că, cauza penală a fost expediată pentru examinare în instanța de judecată în anul 2016, fiind examinată de mai mulți judecători, motiv din care examinarea acesteia a fost tergiversată, mai mult ca atât că, aceasta urma să fie examinat de un complet format din 3 judecători pe motiv că prezintă o mare importanță socială și este una deosebit de complicată în examinare.

Instanța de judecată tergiversează examinarea dosarului aproximativ 5 ani, 1 iar actualmente dosarul se află la examinare în instanța națională, iar persoanele responsabile nu au făcut tot posibilul în vederea accelerării examinării acesteia cauze. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020, cerere de chemare în judecată depusă de Bahmacenco Oleg, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că potrivit informației introductive din Raportul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 octombrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a fost sesizată cu judecarea cauzei penale privind acuzarea Galinei Crăciun și Eugeniu Ichim de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (1) și (5) Cod penal, la data de 18 august 2016. Prin intermediul PIGD, acțiunea a fost repartizată spre examinare judecătorului Ioana Chironeț, la 18 august 2016. La 17 iulie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a fost sesizată cu o nouă cauză cu privire la acuzarea Galinei Crăciun, Sorin Crăciun și Eugeniu Ichim de comiterea infracțiunilor 5 prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, cauza fiind repartizată spre examinare judecătorului Alexei Paniș.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 11 septembrie 2017, , cauzele penale menționate au fost conexate. Ulterior, în baza încheierii Vicepreședintelui-interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 6 iunie 2018, cauza penală menționată a fost redistribuită altui judecător, din motiv că judecătorul Ioana Chironeț a fost numită în funcție de inspector-judecător în cadrul inspecției judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, cauza fiind repartizată judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Igor Bațalai.

La 4 februarie 2019, prin încheierea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a fost dispusă redistribuirea cauzei penale prin intermediul PIGD, aceasta fiind redistribuită aleatoriu judecătorului în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Eugeniu Beșelea, având în vedere faptul că judecătorul Igor Bațalai a fost desemnat în calitate de judecător cu atribuții de judecător de instrucție și de examinare a cauzelor contravenționale. La 7 februarie 2019, judecătorul Eugeniu Beșelea, a emis încheiere cu privire la numirea spre examinare a cauzei, stabilind data ședinței de judecată pentru 25 februarie 2019. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a fost sesizată cu judecarea cauzei penale privind acuzarea lui Eugeniu Ichim de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cauza fiind repartizată prin intermediul PIGD judecătorului în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Natalia Patrașcu.

Iar la 5 decembrie 2019, prin încheierea judecătorului Natalia Patrașcu, cauza penală a fost transmisă judecătorului Eugeniu Beșelea pentru examinarea posibilității conexării cauzei cu o altă cauză penală de învinuire a Galinei Crăciun, Sorin Crăciun și lui Eugeniu Ichim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5) Cod penal, cauzele fiind conexate la 30 ianuarie 2020. 2 La 12 mai 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a fost sesizată cu judecarea cauzei penale privind acuzarea lui Eugeniu Ichim de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5) Cod penal, cauza fiind repartizată prin intermediul PIGD judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Djetei Chistol, fiindu-i atribuit nr. 1-936/2020.

La 27 mai 2020, prin încheierea judecătorului Djeta Chistol, cauza penală privind acuzarea lui Eugeniu Ichim a fost transmisă judecătorului Eugeniu Beșelea pentru examinarea posibilității conexării cauzei cu cauza penală de învinuire a Galinei Crăciun, Sorin Crăciun și lui Eugeniu Ichim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5) Cod penal, nr. 1- 869/2019. La 11 iunie 2020, prin încheierea judecătorului Eugeniu Beșelea, cauza penală nr. 1-936/2020 privind acuzarea lui Eugeniu Ichim de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5) Cod penal, s-a dispus conexarea cauzei cu cauza penală nr. 1-869/2019, privind acuzarea Galinei Crăciun, Sorin Crăciun și lui Eugeniu Ichim în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5) Cod penal, atribuindu-le nr. de înregistrare 1- 869/2019.

Astfel, partea vătămată Oleg Bahmacenco a devenit participant în cadrul cauzei penale nr. 1-869/2019, aflate în procedura judecătorului Eugeniu Beșelea la de 11 iunie 2020. Astfel, instanţa a constatat că, Oleg Bahmacenco nu poate pretinde încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale. Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020, la 04 ianuarie 2021, avocatul Sorochin Iuri, acționând în interesele lui Bahmacenco Oleg a declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 aprilie 2021 s-a respins apelul declarat de Bahmacenco Oleg şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020. La 21 iunie 2021, Bahmacenco Oleg, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri a declarat recurs solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2021 şi a hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Centru din 11 decembrie 2020 şi emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii. În motivare a indicat că, decizia instanţei nu apel nu conţine circumstanţele constatate şi probele pe care şi-a întemeiat concluzia referitor la respingerea apelului. Examinând cauza instanţele investite cu judecarea fondului, au ignorat prevederile Legii 87 din 21 aprilie 2012. Instanţa nu a ridicat toate copiile dosarului penal şi nici nu a solicitat informații din cauza penală referitoare la tergiversarea examinării cauzei.

Concluziile expuse în raportul întocmit de judecătorul Beşelea Eugeniu nu pot fi luate în calcul, unde s-a constatat că dosarul nu este deosebit de complicat şi numărul mare de volume ale cauzei penale nefiind un indiciu al complexității dosarului din punct de vedere al calificării infracţiunii incriminate precum şi 3 publicațiile în mass-media nu reprezintă o importanţă socială deosebită. Tergiversarea examinării cauzei din cauza comportamentului părţilor, nu este o justificare, deoarece instanţa poate să parcurgă la alte pârghii procesuale prevăzute de Codul de procedură penală. În opinia recurentului toate acţiunile efectuate în cadrul examinării cauzei penale sunt o tergiversare a examinării dosarului.

Recurentul a invocat că probele prezentate în cadrul examinării cauzei au fost interpretate eronat de către instanţele investite cu judecarea fondului, iar decizia instanţei de apel relevă o insuficiență analiză a probatoriului în cauză ce a condus la reţinerea unei situaţii de fapt inexacte. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat dispozitivul deciziei 21 aprilie 2021. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Potrivit scrisorii de comunicare instanţa de apel a expediat părţilor decizia motivată la 05 mai 2021, însă la materialele dosarului lipsesc date referitor la recepționarea acesteia, respectiv, cererea de recurs declarată la 21 iunie 2021 Colegiul o consideră depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.439 alin. (2) şi (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 23 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii, corespondenţa fiind recepţionată potrivit avizului de recepţie (f.d. 205). Până la data examinării recursului, intimatul referinţă nu a depus. Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiţie reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se 4 încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanţe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ţinut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curţii, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Bahmacenco Oleg, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă şi drept urmare, este inadmisibil. 5 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e : Se declară inadmisibil recursul înaintat de Bahmacenco Oleg, reprezentat de avocatul Sorochin Iuri. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 6