3ra-741/21 — anularea actului administrativ

3ra-741/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-741/2021

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul municipal Strășeni,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Vulpe Gabriela și Vulpe Vitalii împotriva Consiliului municipal Strășeni, persoană

terță Primăria municipiului Strășeni și Primarul municipiului Strășeni cu privire la

anularea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 februarie 2021, Vulpe Gabriela și Vulpe Vitalii au înaintat acțiune

împotriva Consiliului municipal Strășeni, terț Primăria mun. Strășeni și Primarului

mun. Strășeni prin care au solicitat anularea pct. 2 din decizia Consiliului orășenesc

Strășeni nr.5/32 din 09 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea Regulamentului

privind atribuirea sectoarelor de teren pentru construcția caselor de locuit și

construcțiilor auxiliare”, ca fiind contrar legii.

În motivarea acțiunii au indicat că la 04 august 2020, Vulpe Gabriela a depus în

adresa Consiliului municipal Strășeni cerere privind includerea pe ordinea de zi la

următoarea ședință a Consiliului municipal a subiectului privind examinarea

posibilității de atribuire a lotului de pământ pentru construcția casei proprietate privată.

Totodată, a depus în adresa primarului mun. Strășeni cerere cu privire la atribuirea unui

lot de pământ pentru construcția casei particulare. La ambele cereri reclamanta a depus

toate actele necesare ce confirmă necesitatea îmbunătățirii condițiilor de trai, prin

acordarea unui lot de pământ pentru construcția casei.

Prin decizia Consiliului municipal Strășeni nr. 6/35 din 30 septembrie 2020 s-a

respins cererea reclamantei în vederea atribuirii lotului pentru construcția casei de

locuit, pe motivul încetării recepționării de către autoritatea administrației publice

locale executive a cererilor de luare la evidență a cetățenilor pentru îmbunătățirea

1

condițiilor de trai, conform prevederilor pct. 2 din decizia Consiliului orășenesc

Strășeni nr. 5/32 din 09 decembrie 2016.

Au relatat că la 16 noiembrie 2020, au depus în adresa pârâtului și a persoanelor

terțe, cerere prin care au solicitat includerea soților Vulpe Gabriela și Vulpe Vitalii în

lista cetățenilor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, cu atribuirea

ulterioară a terenului pentru construcția unei case de locuit, anularea pct. 2 din decizia

Consiliului orășenesc Strășeni nr. 5/32 din 09 decembrie 2016, care prevede încetarea

recepționării de către autoritatea administrației publice locale executive a cererilor de

luare la evidență a cetățenilor pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

Prin decizia nr. 8/24 din 10 decembrie 2020, Consiliul municipal Strășeni a respins

cererea reclamanților din 16 noiembrie 2020, invocând ca motiv pentru refuz iarăși pct.

2 din decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 5/32 din 09 decembrie 2016.

Au menționat reclamanții că pct. 2 din decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr.

5/32 din 09 decembrie 2016 urmează a fi anulat, deoarece acesta a fost adoptat contrar

prevederilor legale și anume, art. 11 din Codul funciar. Analizând prevederile art. 11

din Codul funciar, reiese că autoritățile administrației publice locale sunt obligate să

atribuie familiilor nou formate, teren pentru construcția casei de locuit cu condiția

existenței rezervei funciare.

Prin decizia Consiliului municipal Strășeni nr. 6/35 din 30 septembrie 2020 nu s-

a făcut mențiune cu privire la epuizarea terenurilor pentru construcția caselor de locuit.

Astfel, prin scrisoarea Primăriei mun. Strășeni nr. 1014 din 14 septembrie 2020,

reclamanta a fost informată că rezerva terenurilor destinate construcțiilor este limitată.

Reieșind din răspunsul Primăriei, s-a confirmat faptul că rezerva intravilanului nu a fost

epuizată. Prin urmare, încetarea de a lua la evidență familiile nou-formate pentru

acordarea sectoarelor de teren, ce presupune și încetarea acordării terenurilor, în

condițiile în care rezerva intravilanului nu a fost epuizată, contravine legii și anume art.

11 din Codul funciar.

Reclamanții au relatat că încălcarea drepturilor se manifestă prin faptul că pârâtul

își întemeiază decizia de refuz în atribuirea unui teren pentru construcția casei de locuit

în temeiul pct. 2 din decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 5/32 din 09 decembrie

2016, prin care s-a încetat primirea cererilor de luare la evidență a cetățenilor pentru

îmbunătățirea condițiilor de trai. Consideră că pct. 2 din decizie, nu poate constitui

temei legal de refuz. Vulpe Gabriela și Vulpe Vitalii, sunt soți și fac parte din familiile

nou formate, din căsătorie s-a născut copilul comun Vulpe Vlad, locuiesc împreună cu

fiul său și alte 3 persoane, într-un apartament cu 3 camere, cu o suprafață locativă totala

de 40 m2, fapt confirmat prin actul de cercetare a condițiilor de trai.

Opinează reclamanții că apartamentul este mult prea mic pentru 6 persoane or,

reieșind din suprafața locativă totală, rezultă că fiecărei persoane, care locuiește în

apartament revine 6,66 m2. Locuința nu corespunde necesităților unei familii nou

formate, cu copil minor, prin urmare există necesitatea construirii propriei locuințe.

Necesitatea acordării unui lot de pământ pentru construcția casei particulare se mai

confirmă și prin adeverința de la locul de trai și componența familiei, certificatele

Serviciului Cadastral Teritorial Strășeni din 31 iulie 2020 privind bunurile imobile

deținute de soți.

2

Au susținut că fac parte din categoria de cetățeni care au nevoie de îmbunătățirea

condițiilor de locuit, prin urmare sunt îndreptățiți să fie luați la evidență și ulterior, să

le fie atribuit teren pentru construcția unei case de locuit.

Au mai invocat că, în acțiunea depusă la Judecătoria Strășeni au solicitat obligarea

autorității publice locale să atribuie un teren, însă nu imediat ce hotărârea va deveni

executorie, ci doar în cazul existenței rezervei funciare și doar cu respectarea rândului

și procedurii existente. Or, în cazul în care nu li se va recunoaște acest drept atunci vor

pierde această posibilitatea în viitor în eventualitatea schimbării poziției autorității

publice, întrucât nu vor mai întruni condiția legală de familie tânără.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de chemare în judecată înaintată de Vulpe Gabriela și Vulpe Vitalii și s-a anulat, ca

fiind ilegal pct. 2 din decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr.5/32 din 09 decembrie

2016 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind atribuirea sectoarelor de teren

pentru construcția caselor de locuit și construcțiilor auxiliare”.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că, Consiliul orășenesc Strășeni

la adoptarea pct. 2 din decizia nr.5/32 din 09 decembrie 2016 „Cu privire la aprobarea

Regulamentului privind atribuirea sectoarelor de teren pentru construcția caselor de

locuit și construcții auxiliare” nu a ținut cont de normele legale și de prevederile art.11

din Codul funciar. Or, prin actul contestat s-a stabilit unele interdicții în vederea

exercitării unui drept social prevăzut de Constituție și de alte norme legale. La stabilirea

interdicției în actul contestat, pârâtul și-a depășit și competența.

Menționează că, Codul funciar stabilește în mod expres și exhaustiv condițiile,

precum și modul de atribuire a sectoarelor de teren din intravilan pentru case. Totodată,

nu se justifică existența de sine stătătoare a interdicției privind încetarea primirii de

către autoritatea administrației publice locale executive a cererilor de luare la evidență

a cetățenilor pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, așa cum este redat în pct. 2 din

decizia nr. 5/32 din 09 decembrie 2016. Or, scopul acesteia poate fi atins prin interdicția

prevăzută de art. 11 din Codul funciar și anume autoritățile administrației publice locale

atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului până la

epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini.

Prin urmare, la stabilirea interdicției privind atribuirea sectoarelor de teren din

intravilan pentru case, a persoanelor specificate la art. 11 din Codul funciar, Consiliul

municipal Strășeni urma să se asigure că este respectat principiul legalității, și anume

existența unui temei prevăzut la art. 11 din Codul funciar.

La 11 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Consiliul mun. Strășeni a

depus cerere de recurs nemotivată, iar la 04 iunie 2021, a depus cerere de recurs

motivată împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, conform art. 11 din Codul funciar,

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate și atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren

din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit,

anexelor gospodărești și grădini, dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se

stabilesc de către autoritățile administrației publice locale. Au fost încălcate și aplicate

3

eronat normele dreptului material, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată,

aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Menționează că Curtea de Apel Chișinău nu a solicitat probe ce ar demonstra că

fondul de rezerva a intravilanului a fost epuizat, la data emiterii hotărârii. Probele puse

la baza hotărârii sunt insuficiente. Prevederile art. 11 din Codul funciar sunt aplicate

greșit și neîntemeiat.

Relatează că Consiliul mun. Strășeni, ca administrație publică locală de nivelul I,

nu întrunește condițiile unei autorități publice autonome, precum este Adunarea

Populară, Guvernatorul și Comitetul executiv a UTA Găgăuzia. Astfel, actele

normative ale autorităților administrației publice locale se reglementează de art. 18 al

Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative și nu de prevederile

art. 16 al prezentei legi.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 29 aprilie 2021.

La 24 mai 2021, Consiliul mun. Strășeni, a recepționat decizia contestată, fapt ce

se confirmă prin avizul de recepție DS8001657329AS, anexat la materialele dosarului

(f.d.106).

La 11 mai 2021, Consiliul mun. Strășeni a depus recurs nemotivat, iar la 04 iunie

2021 recurs motivat împotriva deciziei din 29 aprilie 2021, astfel se atestă că recursul

a fost depus în termen (f.d.108-111).

La 22 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților

la proces copia cererii de recurs depusă de Consiliul mun. Strășeni, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului.

La 21 iulie 2021, Primăria mun. Strășeni a depus referință prin care a solicitat

admiterea recursului depus de Consiliul mun. Strășeni, casarea hotărârii instanței de

fond, cu emiterea unei decizii noi.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

4

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

5

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Consiliul municipal Strășeni, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul municipal Strășeni, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nicolae Craiu

Victor Burduh

6