2rac-197/21 — încasarea subventiei acordate si a dobânzii

2rac-197/21 — încasarea subventiei acordate si a dobânzii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rac-197/21

Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei) jud: M. Scripliuc

Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

ÎNCHEIERE

1 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Crep Alune”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

de Intervenție și Plăți pentru Agricultură împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Crep Alune” cu privire la încasarea subvenției acordate și a dobânzii de

întârziere,

împotriva deciziei din 2 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 30 iulie 2020 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a depus

cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Crep Alune” prin care a solicitat

încasarea subvenției acordate în sumă de 105 375 de lei și a dobânzii de întârziere

în mărime de 2 446 de lei.

În motivarea acțiunii a relatat, că în anul 2012, SRL „Crep Alune” a

beneficiat de subvenții în sumă de 105 375 de lei pentru înființarea unei plantații

de nuc, dosar de subvenționare nr.3-P/1206SG2529, conform Măsurii 3

„Stimularea investițiilor pentru defrișarea plantațiilor multianuale supuse casării,

pentru înființarea plantațiilor multianuale și promovarea producției vitivinicole”

din Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.57/2012.

Conform dosarului de subvenționare nr. 3-P/1206SG2529, SRL „Crep

Alune” a solicitat și a beneficiat de sprijin financiar în mărime de 105 375 de lei

pentru înființarea plantației de nuc, pe terenurile cu numerele cadastrale xxxxx,

xxxxx, xxxxx, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 2758 din 23 iulie 2012, plata

fiind executată la 31 iulie 2012.

Prin scrisoarea nr. 34/47-4933 din 25 aprilie 2019 Inspectoratul General al

Poliției Sîngerei a sesizat Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură despre

faptul că SRL „Crep Alune” în anii 2014 și 2016 a înstrăinat terenurile agricole pe

1

care a fost înființată plantația de nuciferi, inclusiv și a puieților, pentru care a

obținut subvenții din partea statului.

Urmare a sesizării, la 19 septembrie 2019, în temeiul Ordinului Agenției de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură nr.134 din 12 august 2019 „Cu privire la

realizarea activității de monitorizare a producătorilor agricoli care au beneficiat de

sprijin financiar în cadrul Măsurii 3 în anul 2012 cu aprobarea graficului de

postinspecție” a fost efectuată inspecția post-achitare a obiectivului investiției

pentru care SRL „Crep Alune” a beneficiat de sprijin financiar conform dosarului

de subvenționare nr. 3-P/1206SG2529.

În urma inspecției post-achitare a fost emisă fișa de verificare nr.166 din 19

septembrie 2019 și Procesul-verbal nr.37 privind constatarea iregularităților din 3

octombrie 2019.

Conform acestora, beneficiarul de subvenții SRL „Crep Alune” nu a

respectat criteriile de eligibilitate prevăzute de Regulamentul de subvenționare

pentru anul 2012 și anume: Plantația de nuc înființată pe numerele cadastrale

(xxxxx, xxxxx, xxxxx) a fost înstrăinată și defrișată, astfel producătorul agricol

beneficiar de subvenții a încălcat prevederile pct.32 din Hotărârea Guvernului

nr.57/2012.

În sensul pct. 32 al Regulamentului menționat beneficiarul de subvenții

destinate înființării plantațiilor pomicole, nucifere, viticole, de arbuști fructiferi și

căpșun nu este în drept să le înstrăineze, să le caseze sau să le defrișeze, precum și

nici să abandoneze activitatea în sistemul agriculturii ecologice, înainte de

expirarea a cel puțin 1/3 din termenul de exploatare a acestora. În caz contrar este

obligat să restituie suma subvenției.

A specificat că constatările respective au fost consemnate în Actul de

verificare nr.166 din 19 septembrie 2019 privind efectuarea verificării

postinspecție ale proiectelor în anii 2012.

A Conchis că SRL „Crep Alune” a încălcat angajamentele asumate și

prevederile Regulamentului de subvenționare din 2012 după cum urmează: 1)

Conform pct. 2.1.3 a Contractului semnat între Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură și SRL „Crep Alune”, ultima și-a asumat obligațiunea (…)..să

nu înstrăineze, caseze sau să defrișeze, precum și nici să abandoneze activitatea în

sistemul agriculturii ecologice, înainte de expirare a cel puțin 1/3 din termenul de

exploatare a acestora și să asigure toate condițiile pentru efectuarea adecvată a

acțiunilor de inspecție post-achitare de către reprezentanții împuterniciți ai

Autorității Contractante.

Totodată, a consemnat că termenul de exploatare utilă a plantației se va

calcula după intrarea pe rod a plantației.

Astfel, conform Anexei nr.1 la Regulamentul cu privire la modul de

evidență a grupurilor de vârstă și a intrării pe rod a plantațiilor perene, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.705/1995, plantația perenă de nuc intră deplin pe rod în

anul 9, indiferent de gradul de creștere viguros, mijlociu sau slab.

De asemenea Anexa nr.1 la Catalogul mijloacelor fixe și activelor materiale,

durata de exploatare utilă a plantației perene de nuc este de 40 ani.

Respectiv, producătorul agricol beneficiar de subvenție conform Măsurii 3

din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 52, pentru înființarea

2

plantației perene de nuc nu va putea înstrăina, casa, defrișa plantația timp de 22

ani și 3 luni de la înființarea plantației.

A mai relatat reclamanta că, urmare a inspecției efectuate, a fost verificată

baza de date a IP „Agenția Servicii Publice” e-cadastru, astfel prin acte

justificative (extras cadastru) a fost confirmat faptul înstrăinării de către SRL

„Crep Alune” a terenurilor subvenționate și anume: terenul cu nr. cadastral xxxxx

- înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.11492 din 8 septembrie 2016

(noul proprietar xxxxx, xxxxx); terenul cu nr. cadastral xxxxx - înstrăinat prin

contractul de vânzare-cumpărare nr.3714 din 19 august 2014 (noul proprietar

xxxxx); terenul cu nr. cadastral xxxxx - contractul de arendă nr.90 din 21 ianuarie

2013 arendaș xxxxx, ulterior transmis în subarendă către xxxxx (termen arendă

până în anul 2018); terenul cu numărul cadastral xxxxx - înstrăinat prin contractul

de vânzare-cumpărare nr.11717 din 16 noiembrie 2017 (nou proprietar xxxxx);

terenul cu numărul cadastral xxxxx - înstrăinat prin contractul de vânzare-

cumpărare nr.11717 din 16 noiembrie 2017 (nou proprietar xxxxx); terenul cu

numărul cadastral xxxxx- înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare

nr.11717 din 16 noiembrie 2017 (proprietar final xxxxx).

Reclamanta a invocat că urmare a înstrăinării terenurilor, SRL „Crep

Alune” nu a avut intenția de a menține condițiile de eligibilitate și a respecta

obligațiile asumate față de Agenție și stat, scopul final fiind doar de a încasa

subvenția, fără a ține cont de angajamentele asumate.

Societatea pârâtă a încălcat nu numai prevederile Regulamentului de

subvenționare ci și prevederile contractului de acordare a sprijinului financiar

nr.1927 din 19 iulie 2012.

Conform pct. 2.1 al contractului de acordare a subvenției nr.1927 încheiat

între Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură în calitate de Autoritate

Contractantă pe de o parte și SRL „Crep Alune” în calitate de beneficiar pe de altă

parte, beneficiarul este obligat: Să asigure utilizarea la destinație a investiției

pentru care se solicită acordarea a sprijinului financiar; Să respecte condițiile de

întreținere a obiectivului investiției, în conformitate cu cele mai bune practici în

domeniul vizat, în vederea asigurării protecției mediului, sănătății animalelor și

plantelor; Să respecte pe toată durata contractului, condițiile de eligibilitate și

criteriile de evaluare care au stat la baza autorizării cererii de acordare a sprijinului

financiar; Să informeze Autoritatea Contractantă (Agenția de Intervenții și Plăți

pentru Agricultură) fără întârziere, într-un termen cel mult 10 zile, despre orice

circumstanță ce poate împiedica executarea corespunzătoare a contractului; Să

notifice Autoritatea Contractantă la apariția oricărei modificări survenite în

realizarea adecvată a investiției supuse subvenționării; Pentru neîndeplinirea

obligațiunilor prevăzute de prezentul contract, Autoritatea Contractantă și

Beneficiarul poartă răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.

Conform pct.4.4 al contractului menționat, în cazul în care pe parcursul

perioadei de valabilitate a contractului, se constată că investiția pentru care s-a

acordat sprijin financiar a fost înstrăinată (prin orice tip de act juridic care produce

efectul înstrăinării), în cazurile constatărilor stabilite în cadrul

inspecțiilor/controalelor a prezentării documentelor neveridice/false în vederea 4

accesării sprijinului financiar în cazul în care Beneficiarul întră în procedura

3

insolvabilității, declarate în modul prevăzut de lege, Beneficiarul este obligat să

restituie subvenția recepționată.

De asemenea a indicat că alocarea subvenției este determinată de obiectivele

prevăzute de pct.5, 6, 23, 24, 25 ale Regulamentului de subvenționare aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.57/2012, însă, în situația în care obiectivul

subvenționării, plantația de nuc nu a fost defrișată și înstrăinată, obiectivele

stipulate în Regulament nu sunt atinse.

Prin urmare, a specificat că în scopul gestionării eficiente a fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli se impune necesitatea restituirii subvenției

acordate în sumă de 105 375 de lei.

Totodată, consideră că societatea pârâtă urmează să achite și o dobândă de

întârziere care a fost calculată pe o perioadă de 10 zile din data recepționării

somației emisă de Agenție.

Prin hotărârea din 9 septembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Agenția de Intervenție și Plăți

pentru Agricultură împotriva SRL ,,Crep Alune” cu privire la încasarea subvenției

acordate și a dobânzii de întârziere.

S-a încasat de la SRL „Crep Alune” în beneficiul Agenția de Intervenție și

Plăți pentru Agricultură, cu titlu de subvenție acordată, suma de 105 375 de lei și

cu titlu de dobândă de întârziere, suma de 2 446 de lei.

S-a încasat de la SRL ,,Crep Alune” în beneficiul bugetului de stat taxa de

stat în mărime de 3 234,64 de lei.

În motivarea soluției adoptate prima instanță a conchis că Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură este îndreptățită să solicite încasarea de la

SRL „Crep Alune” a subvenției acordate în mărime de 105 375 de lei, SRL „Crep

Alune” a înstrăinat plantația de nuc înființată în anul 2012, deși conform

obligațiilor contractuale asumate avea dreptul la înstrăinare, casare sau defrișare a

plantației doar după expirarea 1/3 din termenul de exploatare de 40 ani.

În acest sens, a reținut că, în temeiul pct. 4.4 din contractul de acordare a

sprijinului financiar nr. 1927 din 19 iulie 2012, încheiat între Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în calitate de Autoritate Contractantă, pe de

o parte și SRL „Crep Alune”, în calitate de beneficiar, pe de altă parte, statuează

expres că în cazul în care pe parcursul perioadei de valabilitate a contractului se

constată că plantația multianuală pentru care s-a acordat sprijinul financiar

nerambursabil a fost înstrăinată (prin orice tip de act juridic care produce efectul

înstrăinării) și/sau defrișată, casată, abandonată activitatea în sistemul agriculturii

ecologice, precum și în cazurile constatărilor stabilite în cadrul

inspecțiilor/controalelor a prezentării documentelor neveridice/false în vederea

accesării sprijinului financiar, în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de

incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura insolvabilității,

contravaloarea ajutorului financiar va fi recuperată integral de către Autoritatea

Contractantă din contul Beneficiarului, benevol sau forțat, în modul stabilit de

legislația în vigoare.

Producătorul agricol beneficiar de subvenție SRL „Crep Alune” pentru

înființarea plantației perene de nuc, conform Măsurii 3 din Regulamentul aprobat

4

prin Hotărârea de Guvern nr. 57 din 31 ianuarie 2012, nu poate înstrăina, casa,

defrișa plantația timp de 22 ani și 3 luni de la înființarea plantației.

Punctul 95 din Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor

fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 57 din 31 ianuarie 2012, prevede că nerespectarea condițiilor

contractuale din partea beneficiarului atrage după sine responsabilitatea acestuia

de rambursare integrală a sumei subvenției, inclusiv a penalităților și dobânzilor

de întârziere, includerea în Lista de interdicție a producătorilor agricoli, precum

și/sau alte sancțiuni prevăzute de actele legislative și normative în vigoare, cu

excepția cazurilor de neexecutare a prevederilor contractului pe motivul

intervenției unei forțe majore.

Totodată, referitor la capătul de cerere privind încasarea dobânzii de

întârziere, a reținut că potrivit pct. 4.5 al contactul de acordare a sprijinului

financiar nr. 1927 din 19 iulie 2012, în cazul comiterii încălcărilor specificate la

pct. 4.4 al contractului, beneficiarului i se va calcula dobânzi de întârziere, în

conformitate cu prevederile art. 585 și 619 al Codului civil, precum și penalități în

mărime de 0,01 % din valoarea sprijinului financiar acordat, pentru fiecare zi,

calculată din data comiterii încălcării, conform prevederilor prezentului contract.

Astfel că pârâta a încălcat prevederile pct. 4.4 al contractului și de la aceasta

urmează a fi încasată în beneficiul Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură cu titlu de dobândă de întârziere suma de 2 446 de lei, reieșind din

faptul că SRL ,,Crep Alune” nu a achitat la scadență suma de 105 375 de lei

pretinsă de către reclamant, pentru perioada 12 mai 2020 (data recepționării

somației) - 30 iulie 2020 (data înaintării acțiunii).

La 7 octombrie 2020, SRL „Crep Alune” a contestat-o cu apel hotărârea

primei instanțe.

Prin decizia din 2 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de SRL ,,Crep Alune” și s-a menținut hotărârea din 9 septembrie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.

Colegiul instanței de apel a reținut că soluția primei instanțe privind

admiterea acțiunii este corectă.

La fel, Colegiul a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele apelantului

SRL „Crep Alune” că o parte din terenuri pentru care a fost primită subvenția a

rămas în proprietatea acesteia și suma subvenției datorate urmează a fi calculată

proporțional terenurilor rămase, or, Regulamentul privind modul de repartizare a

mijloacelor fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin

hotărârea Guvernului nr. 57 din 31 ianuarie 2012 nu prevede opțiunea de

înstrăinare parțială și recalcularea sumei spre restituire a subvenției, obligația de

neînstrăinare a terenurilor urmând să fie respectată integral asupra întregii plantații

pentru care i-a fost acordată subvenția.

La 16 iunie 2021, prin intermediul poștei (f.d.113) SRL „Crep Alune” a

declarat recurs împotriva deciziei din 2 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie

respinsă în parte, cu încasarea de la SRL „Crep Alune” în beneficiul Agenției de

5

Intervenție și Plăți pentru Agricultură a sumei de 52 687,5 lei precum și dobânzii

de întârziere în mărime de 1 223 de lei.

În motivarea recursului a invocat că decizia este parțial neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată în baza temeiului de recurs prevăzut de art. 432 alin. (2) lit.

c) din Codul de procedură civilă.

La concret, a susținut că SRL „Crep Alune” a înstrăinat strict terenurile care

suprapuneau pierderile economice, pentru a evita intrarea în insolvabilitate.

Subvenția acordată a fost calculată reieșind din Suprafața totală a plantației

de 10,5 ha, însă, până în prezent societatea a menținut plantația de nuc cu

Suprafața de 5,4 ha, adică mai mult de jumătate de plantație, pe care continuă să o

îngrijească.

Recurenta a susținut că, recunoaște încălcarea parțială a condițiilor Măsurii

3 „Stimularea investițiilor pentru defrișarea plantațiilor multianuale supuse casării,

pentru înființarea plantațiilor multianuale și promovarea producției vitivinicole”

din Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului de

subvenționare a producătorilor agricoli, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.57/2012, cât și a clauzelor pct.2.1.3 din Contractul încheiat cu Agenția de

Intervenție și Plăți pentru Agricultură, însă, încălcarea parțială a prevederilor

menționate a fost generată de o stare de extremă necesitate, și anume - riscul de

insolvabilitate.

Astfel, consideră că, întrucât contractul a fost încălcat parțial, nefiind

reziliat de jure prin notificarea remisă de Agenția de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură la 15 aprilie 2020, reclamanta nu este în drept să solicite rambursarea

integrală a subvenției alocate, ci parțial, în limita încălcărilor admise.

Respectiv, întrucât mărimea subvenției acordate pentru 10,5 ha a constituit

105 375 de lei, SRL „Crep Alune”, urmează să recupereze doar ½ din valoarea

indicată, ceea ce constituie 52 687,5 lei. Și dobânzile de întârziere, urmează a fi

raportate sumei de bază datorate.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată societății recurente la 12 aprilie 2021, prin intermediul poștei (f.d.106),

fiind recepționată de către reprezentantul ultimei la 19 aprilie 2021 (f.d.107).

Din acest motiv, Colegiul consideră că recursul depus la 16 iunie 2021 este

declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra

admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

6

Copia cererii de recurs a fost comunicată intimatei. Iar prin referința din 4

august 2021, reprezentantul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a

invocat netemeinicia recursului, solicitând să fie respins ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume,

dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură

civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în

7

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers

împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul

din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o

referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

SRL „Crep Alune” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Crep Alune”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

8