3ra-689/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la asistenta si protectie sociala, acordarea suportului financiar, repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la asistenta si protectie sociala, acordarea suportului financiar, repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-689/21 — constatarea nulitatii raspunsului, recunoasterea dreptului vatamat la asistenta si protectie sociala, acordarea suportului financiar, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-689/21
Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)
Î N C H E I E R E
11 august 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Anatolie Țurcan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Grecu Iurie,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Iurie Grecu împotriva Primarului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, Primăriei
și Consiliului satului Ciuciulea, r-nul Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii
dreptului pretins vătămat la petiționare și la protecția socială, obligarea acordării
ajutorului financiar în mărime de 3000 lei și repararea în mod solidar a prejudiciului
moral estimat la suma de 9 000 lei,
împotriva deciziei din 30 martie 2021 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă:
La 21 mai 2019, Iurie Grecu a depus acțiune în contenciosul administrativ împotriva
Primarului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, Primăriei și Consiliului s. Ciuciulea,
r-nul Glodeni, cu privire la constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat la
petiționare și la protecția socială, obligarea acordării ajutorului financiar în mărime de
3000 lei și repararea în mod solidar a prejudiciului moral estimat la suma de 9 000 lei.
În motivarea acțiunii, Iurie Grecu a indicat că, la 22 martie 2019, a depus cerere către
Primarul s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, Consiliul și Primăria s. Ciuciulea, r-nul
Glodeni, prin care a solicitat acordarea ajutorului financiar ca persoană social vulnerabilă
pentru tratarea, protezarea dinților, cât și pentru procurarea unor mărfuri de uz casnic de
primă necesitate.
La 19 aprilie 2019, reclamantul a recepționat răspunsul nr. 69 al Primăriei s.
Ciuciulea, r-nul Glodeni, prin care a fost informat că cererea va fi examinată la
următoarea ședință a Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni.
1
Nefiind de acord cu răspunsul Primăriei s. Ciuciulea, r-nul Glodeni, la 24 aprilie 2019,
Iurie Grecu a depus o cerere prealabilă, prin care a solicitat examinarea cererii depuse la
22 martie 2019 cu acordarea ajutorului financiar. În cererea de chemare în judecată
reclamantul a menționat că, nu a recepționat răspuns atât la cererea din 22 martie 2019,
cât și la cererea prealabilă din 24 aprilie 2019.
În opinia reclamantului, aceste fapte denotă lipsa de responsabilitate a Primarului s.
Ciuciulea, r-nul Glodeni, Ilie Calistru, cât și a Consiliului s. Ciuciulea, r-nul Glodeni față
de sarcinile și obligațiile ce le revin potrivit legislației și constituie o sfidare a drepturilor
și libertăților reclamantului ca persoană fizică. Solicită instanței de judecată să-i fie
protejate drepturile cu privire la asistență socială și la soluționarea cererii în termen.
În susținerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, Iurie Grecu a
indicat că autoritățile pârâte nu au dat răspuns la cererile depuse, astfel, i s-a cauzat un
prejudiciu moral prin vătămarea drepturilor și libertăților consacrate și garantate de
Consituție.
Reclamantul a solicitat constatarea recunoașterii dreptului pretins vătămat – dreptul
la petiționare, dreptul la protecția socială, obligarea acordării ajutorului financiar în
mărime de 3000 lei și repararea în mod solidar de către pârâți a prejudiciului moral
estimat la suma de 9000 lei.
Prin hotărârea din data de 10 martie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu privind
satisfacția echitabilă și efectivă a reparării prejudiciului moral cauzat (f.d.63, 66-70).
La 13 martie 2020, în termen Iurie Grecu a contestat hotărârea din 10 martie 2020 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea deciziei cu pronunțarea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă (f.d. 27, 37-39).
Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea de apel
depusă de către Iurie Grecu împotriva hotărârii din 10 martie 2020 a Judecătoriei Drochia,
Sediul Central. ( f.d. 103,110-115).
Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul
declarat de către Grecu Iurie. S-a casat decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel
Bălți, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată
(f.d.144-149).
Prin decizia din 30 matie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a casat hotărârea din 10 martie
2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a emis o nouă decizie, potrivit căreia s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primarului sat.
Ciuciulea, Consiliul local și Primăria sat. Ciuciulea, r-ul Glodeni privind recunoașterea
dreptului pretins vătămat la protecția socială și obligarea acordării ajutorului financiar, ca
neîntemeiată. S-a respins cererea lui Iurie Grecu împotriva Consiliului local sat.
Ciuciulea, r-ul Glodeni privind recunoașterea dreptului pretins vătămat la petiționare. S-
a constatat nesoluționarea în termen de către Primarul și Primăria sat. Ciuciulea, r-ul
Glodeni a cererii lui Iurie Grecu din 22.03.2019 cu nr. 16. S-a declarat inadmisibilă
cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Grecu împotriva Primarului sat. Ciuciulea,
2
r-ul Glodeni, Calistru Ilie, Consiliul Local și Primăria sat. Ciuciulea, r-ul Glodeni cu
privire la repararea în mod solidar a prejudiciului material și moral.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a rețint că, la materialele cauzei nu există careva
dovezi de expediere și recepționare de către Grecu Iurie a răspunsului în termenul legal
prevăzut de normele de drept enunțate, la cererea adresată către primarul și Primăria s.
Ciuciulea raionul Glodeni. În acest sens, Colegiul a menționat că, aprecierea termenului
de a oferi răspuns la cerere implică expedierea și asigurarea recepționării
corespunzătoare, iar în caz contrar atrage după sine omiterea termenului dat, în situația
în care nu există probe de expediere corespunzătoare și în termen a răspunsului la cererea
cu privire la acordarea unui suport financiar din soldul disponibil al Primăriei s. Ciuciulea
raionul Glodeni.
Ce ține de solicitarea apelantului cu privire la acordarea ajutorului financiar din soldul
disponibil al Primăriei s. Ciuciulea raionul Glodeni, Curtea de Apel a menționat că, acesta
este un drept și nu o obligație a autorității.
Suplimentar, instanța de apel a opinat că instanța de judecată nu poate discuta
conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece reclamantul
nu poate să pretindă ca răspunsul la cererea adresată unei autorități publice, la caz,
Consiliului, Primăriei și primarului satului Ciuciulea, Calistru Ilie, să fie dat conform
propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, or emiterea
răspunsului este atribuit exclusiv autorității publice competente și nu a instanței de
judecată, răspunsuri care au fost emise
De asemenea, Curtea de Apel a remarcat faptul că atunci când o persoană care își
revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act
administrativ individual, fie prin activitatea administrativă, pretinde, totodată, și repararea
prejudiciului cauzat prin activitatea/actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o
cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, care emite o decizie în acest
sens, care, conform art.10 alin.(2) din Codul administrativ, este un act administrativ.
Această procedură prevăzută de lege, nu este respectată în cazul dat. Or, cererea de
reparare a prejudiciului nu a fost adresată de către reclamant, în prealabil, părții pârâte.
La 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei
din 30 martie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d. 164).
Tot, la 14 aprilie 2021, Iurie Grecu a depus, prin intermediul cancelariei Curții de
Apel Bălți, recursul motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi privind recunoașterea
dreptului vătămat la petiționare, dispunerea încasării în mod solidar a prejudiciului moral
în sumă de 3000 lei, încasarea suportului material financiar în mărime de 8000 lei (f.d.
165-166).
În motivarea cererii de recurs, recurentul Iurie Grecu, și-a manifestat dezacordul cu
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe considerându-le neîntemeiate,
deoarece nu s-au expus complet, obiectiv și motivat în privința tuturor pretențiilor. A
indicat că actele judecătorești contestate au fost emise cu interpretarea și aplicarea eronată
3
a normelor de drept material și procedural, nefiind elucidate pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei.
La fel, a invocat încălcarea art. 6 CEDO, prin faptul că poziția părților implicate în
proces, nu a fost auzită, iar hotărârile adoptate sunt nemotivate. Recurentul a menționat
că, analizând starea de fapt și de drept stabilită la examinarea apelului și raportând-o la
normele de drept aplicabile cauzei, precum și la jurisprudența CEDO, a constatat că
instanța de apel nu a cuprins întregul spectru de măsuri procesuale necesare examinării
complete și multilaterale a cauzei, efectuând verificarea selectivă, superficială,
incompletă.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 30 martie 2021, fiind notificată
recurentului la 6 aprilie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal (f.d.161), însă date privind
notificarea deciziei motivate la dosar nu există.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Grecu Iurie s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul nemotivat și cel motivat la 14 aprilie 2021, prin intermediul cancelariei Curții de
Apel Bălți, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 27 mai 2021, a expediat în adresa intimaților Primarului sat. Ciuciulea, Calistru
Ilie, Primăriei sat. Ciuciulea și Consiliului local s. Ciuciulea copia cererii de recurs cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței
Până la examinarea recursului, intimații Primarul sat. Ciuciulea, Calistru Ilie, Primăria
sat. Ciuciulea și Consiliul local s. Ciuciulea nu au făcut uz de drepturile lor procedurale
și nu au depus referințe asupra recursului.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din
următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza
acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se
limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
4
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în
fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special
în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,
pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de
rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
5
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Grecu Iurie.
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de către Grecu Iurie se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Anatolie Țurcan
Nicolae Craiu
6