3ra-645/21 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-645/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-645/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
28 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Mixtă „Top Game
World” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de către Denis Grecu, avocat,
și Tair Manalati, lichidator,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea formulată de Întreprinderea
Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată în proces de lichidare
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil,
împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La data de 17 august 2018, reclamanta Întreprinderea Mixtă „Top Game World”
Societate cu Răspundere Limitată, în proces de lichidare, s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului
administrativ.
În motivarea cererii reclamanta a invocat că, în perioada 3 mai 2018 - 11 mai
2018, inspectorii fiscali Ala Gîrlea și Adriana Gîscă au desfășurat un control fiscal
prin metoda verificării totale la Întreprinderea Mixtă „Top Game World”, care a
cuprins perioadele fiscale de la 1 ianuarie 2014 – 31 martie 2018, inclusiv verificarea
corectitudinii calculării și plenitudinii virării la buget a impozitelor, taxelor și altor
plăți la buget pentru perioada 1 aprilie 2014 - 31 martie 2018, impozitul pe venit
din activitatea de întreprinzător pentru perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2017.
În rezultatul controlului fiscal, a fost emisă decizia nr.117/938 din 07 iunie
2018, prin care s-a dispus, între altele, micșorarea pierderilor fiscale, încasarea la
buget a sumelor impozitelor și plăților calculate în rezultatul controlului, majorările
la buget și aplicate amenzi.
La data de 6 iulie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Top Game World”
a depus contestație la Decizia nr. 117/938 din 7 iunie 2018, prin care a solicitat printre
altele examinarea cererii de către Consiliul de soluționare a disputelor și anularea
integrală a Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr.117/398 din 7 iunie 2018, cu
clasarea cauzei de încălcare fiscală.
1
Deși termenul legal pentru soluționarea cererii depuse a expirat, pârâtul nu s-a
expus asupra cerințelor formulate de reclamant, motiv pentru care reclamantul s-a
adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată.
În opinia părții reclamante, constatările expuse în Decizia Serviciului Fiscal de
Stat nr. 117/398 din 7 iunie 2018, în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și cu
prevederile legale, sunt pripite și contradictorii, astfel decizia adoptată urmează a fi
anulată, pe motivul inexistenței încălcării fiscale în acțiunile Societății cu Răspundere
Limitată „Top Game World”, în proces de insolvabilitate.
A indicat reclamanta că inspectorii fiscali eronat au constatat diminuarea
impozitului pe venit la sursa de plata din câștigurile de la jocurile de noroc pentru
perioadele fiscale 3 iulie 2015 - 22 octombrie 2016 în sumă totală de 4671094
lei, precum și restul constatărilor, avînd în vedere că Hotărârea Guvernului nr.474 din
28 aprilie 1998 este un act juridic special în raport cu alte acte normative și urmează
a fi aplicată prioritar.
În drept, invocă prevederile art. 11 Cod Fiscal, Legea nr.281 din 16 decembrie
2016, Normele metodologice privind efectuarea decontărilor bănești în numerar din
domeniul jocurilor de noroc cu utilizarea mașinilor de casă și control, aprobate prin
Decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și control nr.l7-6/3-
22/02-2008 din 27 iunie 2008.
Reclamanta a solicitat anularea Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 117/938
din 7 iunie 2018 și a Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr.117/1757 din 04
octombrie 2018, ca fiind emise contrar legii, fără respectarea procedurii și cu
încălcarea competenței (f.d.89-96).
Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-
a respins cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Top Game
World” Societate cu Răspundere Limitată, în proces de lichidare, împotriva
Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ.
La 31 decembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Top Game World”,
în proces de lichidare, a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând
admiterea apelului declarat, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi
hotărâri prin care cerințele reclamantului să fie admise, apel care, prin decizia din 10
februarie 2021, a fost respins.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept
material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,
a reținut ca fiind corectă soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii,
care, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate
aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată,
în corespundere cu art. 130 Cod procedură civilă.
Reclamantul nu a identificat nici un temei de constatare a nulității actului
administrativ individual, stabilit de norma art. 140 Codul administrativ. În
consecință, instanța nu a constatat temeiurile prevăzute de lege care să genereze
nulitatea actului administrativ contestat.
Mai mult, în cadrul controlului întemeiat s-a constatat încălcarea prevederilor
art. 4 alin. (1), art. 5, art. 26 alin. (1) din Legea nr.1593 din 26 decembrie 2002 cu
privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie
de asistență medicală. Instanța de control judiciar a statuat că recurenta a diminuat
baza de calcul a primelor de asigurare obligatorie medicală pentru perioada fiscală
T/I/2017 cu 6900 lei, și respectiv, a primelor de asigurare obligatorie de asistență
2
medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și alte recompense, achitate de
angajator și angajați în sumă de 621 lei.
A fost stabilită și încălcarea prevederilor art. 26 din aceeași lege, prin
nerespectarea, de către Întreprinderea Mixtă „Top Game World”, a termenelor de
achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, care urmează a
fi virate la buget odată cu plata salariilor și alte recompense, pentru perioada fiscală
martie 2018, în sumă de 621 lei din salariu și alte recompense achitate.
În partea ce ține de argumentele apelantei, instanța de apel le-a considerat
irelevante și inadmisibile, dat fiind faptul că aceasta prezintă eronat circumstanțele
cauzei și consecințele legale ale acestui fapt, iar pronunțându-se asupra legalității
hotărârii primei instanțe, instanța a respins și argumentele apelantului. Mai mult,
apelantul a expus repetat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată.
La 9 martie 2021, Întreprinderea Mixtă „Top Game World”, reprezentată de către
Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati, lichidator, a declarat recurs împotriva deciziei
din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,
considerând-o eronată, instanța interpretînd în mod eronat normele de drept material
pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe
cauza dată.
Consideră concluziile instanțelor ierarhic inferioare ca fiind premature și lipsite
de orice justificare, avînd în vedere că nu sînt axate pe normele aplicabile speței și
nici nu sînt raportate la materialele cauzei, fiind ignorate totalmente argumentele
recurentei cu caracter fundamental, cum ar fi aplicarea retroactivă a legii și
interpretarea extensivă a acesteia în defavoarea contribuabilului, punerea pe seama
acestuia a unei obligații fiscale neprevăzute de lege, substituirea arbitrată a
contribuabilului, abuzuri care au dus la pornirea procesului de insolvabilitate față de
Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, urmări
care deja au servit temei pentru condamnarea Republicii Moldova la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului pe cauze similare.
Invocă încălcarea, la examinarea cauzei, a dreptului garantat de art. 6 § 1 CEDO,
dat fiind faptul că instanțele nu s-au expus cu privire la toate cele cinci aspecte
importante abordate în acțiunea formulată.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii formulate.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 februarie 2021,
fiind notificată recurentei prin aviz de recepție, pe care este notată înscrierea „plecat”,
iar lichidatorului Tair Manalati – la 25 martie 2021 (aviz de recepție f.d. 94), astfel
încît recursul motivat depus la 09 martie 2021 se consideră depus în termen.
3
La 29 aprilie 2021, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la data prezentei
ședințe, la Curtea Supremă de Justiție nu a parvenit nicio referință.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Întreprinderea Mixtă „Top
Game World” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de către Denis Grecu,
avocat, și Tair Manalati, lichidator, în raport cu materialele cauzei, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl
consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246
Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a) - f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale
de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
4
În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac
și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil
recursul depus de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere
Limitată, reprezentată de către Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati, lichidator.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu
Răspundere Limitată, reprezentată de către Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati,
lichidator, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
5