3ra-645/21 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-645/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 28 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de către Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati, lichidator, în cauza de contencios administrativ la acțiunea formulată de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată în proces de lichidare împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 17 august 2018, reclamanta Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, în proces de lichidare, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că, în perioada 3 mai 2018 - 11 mai 2018, inspectorii fiscali Ala Gîrlea și Adriana Gîscă au desfășurat un control fiscal prin metoda verificării totale la Întreprinderea Mixtă „Top Game World”, care a cuprins perioadele fiscale de la 1 ianuarie 2014 – 31 martie 2018, inclusiv verificarea corectitudinii calculării și plenitudinii virării la buget a impozitelor, taxelor și altor plăți la buget pentru perioada 1 aprilie 2014 - 31 martie 2018, impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător pentru perioada 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2017. În rezultatul controlului fiscal, a fost emisă decizia nr.117/938 din 07 iunie 2018, prin care s-a dispus, între altele, micșorarea pierderilor fiscale, încasarea la buget a sumelor impozitelor și plăților calculate în rezultatul controlului, majorările la buget și aplicate amenzi.

La data de 6 iulie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Top Game World” a depus contestație la Decizia nr. 117/938 din 7 iunie 2018, prin care a solicitat printre altele examinarea cererii de către Consiliul de soluționare a disputelor și anularea integrală a Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr.117/398 din 7 iunie 2018, cu clasarea cauzei de încălcare fiscală. 1 Deși termenul legal pentru soluționarea cererii depuse a expirat, pârâtul nu s-a expus asupra cerințelor formulate de reclamant, motiv pentru care reclamantul s-a adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată.

În opinia părții reclamante, constatările expuse în Decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 117/398 din 7 iunie 2018, în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și cu prevederile legale, sunt pripite și contradictorii, astfel decizia adoptată urmează a fi anulată, pe motivul inexistenței încălcării fiscale în acțiunile Societății cu Răspundere Limitată „Top Game World”, în proces de insolvabilitate. A indicat reclamanta că inspectorii fiscali eronat au constatat diminuarea impozitului pe venit la sursa de plata din câștigurile de la jocurile de noroc pentru perioadele fiscale 3 iulie 2015 - 22 octombrie 2016 în sumă totală de 4671094 lei, precum și restul constatărilor, avînd în vedere că Hotărârea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998 este un act juridic special în raport cu alte acte normative și urmează a fi aplicată prioritar.

În drept, invocă prevederile art. 11 Cod Fiscal, Legea nr.281 din 16 decembrie 2016, Normele metodologice privind efectuarea decontărilor bănești în numerar din domeniul jocurilor de noroc cu utilizarea mașinilor de casă și control, aprobate prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă și control nr.l7-6/3- 22/02-2008 din 27 iunie 2008. Reclamanta a solicitat anularea Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 117/938 din 7 iunie 2018 și a Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr.117/1757 din 04 octombrie 2018, ca fiind emise contrar legii, fără respectarea procedurii și cu încălcarea competenței (f.d.89-96). Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s- a respins cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, în proces de lichidare, împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind anularea actului administrativ.

La 31 decembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Top Game World”, în proces de lichidare, a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului declarat, casarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri prin care cerințele reclamantului să fie admise, apel care, prin decizia din 10 februarie 2021, a fost respins. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind corectă soluția primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, care, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 Cod procedură civilă.

Reclamantul nu a identificat nici un temei de constatare a nulității actului administrativ individual, stabilit de norma art. 140 Codul administrativ. În consecință, instanța nu a constatat temeiurile prevăzute de lege care să genereze nulitatea actului administrativ contestat. Mai mult, în cadrul controlului întemeiat s-a constatat încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1), art. 5, art. 26 alin. (1) din Legea nr.1593 din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Instanța de control judiciar a statuat că recurenta a diminuat baza de calcul a primelor de asigurare obligatorie medicală pentru perioada fiscală T/I/2017 cu 6900 lei, și respectiv, a primelor de asigurare obligatorie de asistență 2 medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și alte recompense, achitate de angajator și angajați în sumă de 621 lei.

A fost stabilită și încălcarea prevederilor art. 26 din aceeași lege, prin nerespectarea, de către Întreprinderea Mixtă „Top Game World”, a termenelor de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, care urmează a fi virate la buget odată cu plata salariilor și alte recompense, pentru perioada fiscală martie 2018, în sumă de 621 lei din salariu și alte recompense achitate. În partea ce ține de argumentele apelantei, instanța de apel le-a considerat irelevante și inadmisibile, dat fiind faptul că aceasta prezintă eronat circumstanțele cauzei și consecințele legale ale acestui fapt, iar pronunțându-se asupra legalității hotărârii primei instanțe, instanța a respins și argumentele apelantului.

Mai mult, apelantul a expus repetat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată. La 9 martie 2021, Întreprinderea Mixtă „Top Game World”, reprezentată de către Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati, lichidator, a declarat recurs împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel, considerând-o eronată, instanța interpretînd în mod eronat normele de drept material pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată.

Consideră concluziile instanțelor ierarhic inferioare ca fiind premature și lipsite de orice justificare, avînd în vedere că nu sînt axate pe normele aplicabile speței și nici nu sînt raportate la materialele cauzei, fiind ignorate totalmente argumentele recurentei cu caracter fundamental, cum ar fi aplicarea retroactivă a legii și interpretarea extensivă a acesteia în defavoarea contribuabilului, punerea pe seama acestuia a unei obligații fiscale neprevăzute de lege, substituirea arbitrată a contribuabilului, abuzuri care au dus la pornirea procesului de insolvabilitate față de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, urmări care deja au servit temei pentru condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe cauze similare.

Invocă încălcarea, la examinarea cauzei, a dreptului garantat de art. 6 § 1 CEDO, dat fiind faptul că instanțele nu s-au expus cu privire la toate cele cinci aspecte importante abordate în acțiunea formulată. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii formulate. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 februarie 2021, fiind notificată recurentei prin aviz de recepție, pe care este notată înscrierea „plecat”, iar lichidatorului Tair Manalati – la 25 martie 2021 (aviz de recepție f.d. 94), astfel încît recursul motivat depus la 09 martie 2021 se consideră depus în termen. 3 La 29 aprilie 2021, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la data prezentei ședințe, la Curtea Supremă de Justiție nu a parvenit nicio referință.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de către Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati, lichidator, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 4 În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de către Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati, lichidator.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Întreprinderea Mixtă „Top Game World” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de către Denis Grecu, avocat, și Tair Manalati, lichidator, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5