2ra-1032/21 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1032/21 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1032/21
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender (jud. A. Pleșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)
ÎNCHEIERE
28 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nina Vascan
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu
Luchian împotriva lui Ghenadie Lejin și Alexandr Paslari cu privire la repararea
prejudiciului material prin restituirea bunului sau încasarea contravalorii acestuia,
împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul declarat de către Alexandr Paslari, reprezentat de către avocatul
Mihail Gafton, a fost casată hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii
Noi, sediul Bender și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a
acțiunii,
constată:
La 26 februarie 2018 Sergiu Luchian a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ghenadie Lejin și Alexandr Paslari cu privire la repararea prejudiciului
material prin restituirea bunului sau încasarea contravalorii acestuia.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 10 iulie 2016, între el și
Ghenadie Lejin a avut loc tranzacția de vânzare-cumpărare a automobilului de model
xxxx, anul fabricării 2001, în urma căreia i-a achitat lui Ghenadie Lejin suma de
3600 de Euro pentru automobilul enunțat.
A menționat că, la momentul realizării tranzacției, Ghenadie Lejin i-a transmis
doar pașaportul tehnic al automobilului, care era înregistrat după Tatiana
Turcianinova și care anterior a vândut acest automobil la mai mulți cumpărători prin
oformarea numeroaselor procuri, ultimul cumpărător fiind el, care a procurat
automobilul de la Ghenadie Lejin.
A susținut că, în perioada deținerii automobilului, a procurat și a schimbat un
alt motor definitiv în sumă de 700 de Euro și suplimentar a procurat și două anvelope
în sumă de 200 de Euro, a câte 100 Euro fiecare, precum și a vopsit automobilul în
partea din spate pentru care a achitat suma de 3000 de lei.
A afirmat că, la 15 decembrie 2016 a fost telefonat de către pârâtul Alexandr
Paslari, care cunoștea despre faptul că, Ghenadie Lejin este ultimul cumpărător al
acestui automobil și despre faptul că, a schimbat motorul și anvelopele la acesta,
astfel, acesta i-a comunicat că, îl va ajuta să înregistreze automobilul pe numele său,
1
chemându-l pe teritoriul autoproclamatei regiuni transnistrene, la Secția tehnică de
înmatriculare a automobilelor din or. Tiraspol.
A relevat că, ajungând la Biroului vamal Bender, la volanul automobilului s-
a urcat un prieten de al pârâtului Alexandr Paslari, cu care acesta a venit împreună
și care a condus automobilul până la Secția de înmatriculare din or. Tiraspol, unde a
fost deposedat de automobilul enunțat.
A notat că, la 20 decembrie 2016 s-a adresat la Inspectoratul de poliție Bender
cu o plângere privitor la acțiunile ilegale ale lui Alexandr Paslari, în urma căreia
ultimul a intentat cauza penală nr. 2016050177, în calitate de învinuit fiind
recunoscut Iurie Grigorean, care ar fi dobândit în mod ilicit automobilul enunțat de
la Alexandr Paslari, pentru care nu i-a achitat acestuia suma de 150000 de lei.
A declarat că, în cadrul dosarului penal, a fost atras în calitate de martor din
partea lui Alexandr Paslari, plângerea sa rămânând fără apreciere.
A specificat că, i-a fost atribuită și calitate de parte civilă, deși nu a invocat
careva pretenții față de Iurie Grigorean, ci față de Alexandr Paslari.
A invocat că, la 13 martie 2017 s-a adresat repetat la Procuratura mun. Bender
cu plângere, prin care a solicitat tragerea lui Alexandr Paslari la răspundere pentru
faptul însușirii automobilului.
A mai invocat că, la 22 februarie 2018 Procuratura mun. Bender l-a informat
despre faptul că, la 17 martie 2017 a fost emisă ordonanța privind respingerea ca
neîntemeiată a plângerii sale împotriva acțiunilor pretins ilegale ale lui Alexandr
Paslari.
A solicitat obligarea lui Alexandr Paslari de a-i restitui automobilul de model
xxxx, anul fabricării 2001 sau, în caz contrar, a solicitat încasarea de la Ghenadie
Lejin în folosul său a sumei de 3600 de Euro, achitată de către el pentru procurarea
automobilului enunțat, încasarea de la Alexandr Paslari în folosul său a sumei de
900 de Euro pentru motorul procurat și schimbat la automobil, a sumei de 200 de
Euro pentru două anvelope a câte 100 de Euro fiecare și a sumei de 3000 de lei
pentru vopsirea automobilului și încasarea de la pârâți a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Bender, a fost admisă acțiunea depusă de către Sergiu Luchian, a fost încasată de la
Ghenadie Lejin în beneficiul lui Sergiu Luchian suma de 3600 de Euro sau
echivalentul acestora în lei moldovenești, au fost încasate de la Alexandr Paslari în
beneficiul lui Sergiu Luchian suma de 900 de Euro sau echivalentul în lei
moldovenești și suma de 3000 de lei și au fost încasate de la Ghenadie Lejin și
Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian taxa de stat în sumă de 1000 de lei
câte 500 de lei fiecare și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4500 de le, adică
cîte 2250 de lei fiecare. A fost încasată de la Ghenadie Lejin și Alexandr Paslari în
beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1858 de lei, câte 929 de lei fiecare.
La 27 octombrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Paslari,
reprezentat de către avocatul Mihail Gafton, a declarat apel nemotivat, iar la 30
noiembrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând
admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea în această
parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea pretențiilor înaintate împotriva sa.
2
Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de către Alexandr Paslari, reprezentat de către avocatul Mihail
Gafton, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin
care acțiunea a fost admisă parțial și au fost încasate de la Ghenadie Lejin în
beneficiul lui Sergiu Luchian suma de 3600 de Euro, echivalentul în lei
moldovenești conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la momentul
executării, taxa de stat în sumă de 1000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în
sumă de 2500 de lei. A fost încasată de la Ghenadie Lejin în beneficiul statului
diferența taxei de stat în sumă de 1112,74 de lei. A fost respinsă acțiunea în partea
încasării de la Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian a sumelor de 900 de
Euro și 3000 de lei și a cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță greșit a admis pretenția cu
privire la încasarea de la Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian a sumelor
de 900 de Euro și 3000 de lei, în acest sens sunt relevante și pertinente invocările
apelantului din cererea de apel, or, instanța de apel a relevat că, raportul nr. 1109/18-
D din 26 septembrie 2018 privind evaluarea costului de manoperă, pieselor de
schimb și a materialelor necesare pentru reparația autovehiculului de model xxxx a
fost efectuat în lipsa examinării vizuale a autovehiculului, în baza informației
verbale prezentată de beneficiarul Sergiu Luchian, fără a prezenta careva probe
concludente și pertinente privind efectuarea acestor lucrări și suportarea acestor
cheltuieli (f. d. 76-80).
Astfel, instanța de apel a apreciat critic acest raport și a conchis asupra faptului
că, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă
legea nu dispune altfel, la caz, intimatul-reclamant nu și-a probat pretenția enunțată,
motiv din care aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată de la Alexandr Paslari în
beneficiul lui Sergiu Luchian și, anume, a sumei de 500 de lei, cu titlul de taxă de
stat și a sumei de 2250 de lei, cu titlul de cheltuieli de asistență juridică și încasarea
de la Alexandr Paslari în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 929 de lei,
instanța de apel a considerat că, acestea sunt neîntemeiate, apreciindu-le ca fiind
pretenții accesorii față de pretenția de bază, or, la caz, Sergiu Luchian nu a
demonstrat temeinicia pretențiilor înaintate față de Alexandr Paslari, în consecință,
nici cheltuielile de judecată nu urmează a fi încasate din contul acestuia.
Luând în considerare faptul că, pretențiile înaintate de către intimat-reclamant
față de Alexandr Paslari au fost respinse, instanța de apel a conchis asupra necesității
încasării cheltuielilor de judecată exclusiv din contul lui Ghenadie Lejin.
La 17 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Luchian, reprezentat
de către avocatul Aurelia Parpalac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de
apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea
hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de
apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală.
A menționat că, instanța de apel a încălcat și a aplicat eronat normele de drept
material și normele de drept procedural.
3
A susținut că, instanța de apel nu a luat în considerare toate circumstanțele
importante pentru soluționarea justă a cauzei.
Prin notificarea din 31 mai 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa intimaților copia recursului, înștiințându-i despre necesitatea depunerii
referinței (f. d. 196), însă ultimii nu și-au valorificat acest drept și nu au depus
referință.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa părților copia deciziei contestate la 11 martie 2021 (f. d. 168), însă date, ce ar
confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc la materialele dosarului.
Astfel, recursul declarat la 17 mai 2021 este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
4
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Sergiu Luchian,
reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter
nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept
material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul
declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul
Aurelia Parpalac, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul
Aurelia Parpalac, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Nina Vascan
Mariana Pitic
5