2ra-1032/21 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1032/21 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender (jud. A. Pleșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 28 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Luchian împotriva lui Ghenadie Lejin și Alexandr Paslari cu privire la repararea prejudiciului material prin restituirea bunului sau încasarea contravalorii acestuia, împotriva deciziei din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Alexandr Paslari, reprezentat de către avocatul Mihail Gafton, a fost casată hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii, constată: La 26 februarie 2018 Sergiu Luchian a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Lejin și Alexandr Paslari cu privire la repararea prejudiciului material prin restituirea bunului sau încasarea contravalorii acestuia.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 10 iulie 2016, între el și Ghenadie Lejin a avut loc tranzacția de vânzare-cumpărare a automobilului de model xxxx, anul fabricării 2001, în urma căreia i-a achitat lui Ghenadie Lejin suma de 3600 de Euro pentru automobilul enunțat. A menționat că, la momentul realizării tranzacției, Ghenadie Lejin i-a transmis doar pașaportul tehnic al automobilului, care era înregistrat după Tatiana Turcianinova și care anterior a vândut acest automobil la mai mulți cumpărători prin oformarea numeroaselor procuri, ultimul cumpărător fiind el, care a procurat automobilul de la Ghenadie Lejin. A susținut că, în perioada deținerii automobilului, a procurat și a schimbat un alt motor definitiv în sumă de 700 de Euro și suplimentar a procurat și două anvelope în sumă de 200 de Euro, a câte 100 Euro fiecare, precum și a vopsit automobilul în partea din spate pentru care a achitat suma de 3000 de lei.

A afirmat că, la 15 decembrie 2016 a fost telefonat de către pârâtul Alexandr Paslari, care cunoștea despre faptul că, Ghenadie Lejin este ultimul cumpărător al acestui automobil și despre faptul că, a schimbat motorul și anvelopele la acesta, astfel, acesta i-a comunicat că, îl va ajuta să înregistreze automobilul pe numele său, 1 chemându-l pe teritoriul autoproclamatei regiuni transnistrene, la Secția tehnică de înmatriculare a automobilelor din or. Tiraspol. A relevat că, ajungând la Biroului vamal Bender, la volanul automobilului s- a urcat un prieten de al pârâtului Alexandr Paslari, cu care acesta a venit împreună și care a condus automobilul până la Secția de înmatriculare din or. Tiraspol, unde a fost deposedat de automobilul enunțat.

A notat că, la 20 decembrie 2016 s-a adresat la Inspectoratul de poliție Bender cu o plângere privitor la acțiunile ilegale ale lui Alexandr Paslari, în urma căreia ultimul a intentat cauza penală nr. 2016050177, în calitate de învinuit fiind recunoscut Iurie Grigorean, care ar fi dobândit în mod ilicit automobilul enunțat de la Alexandr Paslari, pentru care nu i-a achitat acestuia suma de 150000 de lei. A declarat că, în cadrul dosarului penal, a fost atras în calitate de martor din partea lui Alexandr Paslari, plângerea sa rămânând fără apreciere. A specificat că, i-a fost atribuită și calitate de parte civilă, deși nu a invocat careva pretenții față de Iurie Grigorean, ci față de Alexandr Paslari.

A invocat că, la 13 martie 2017 s-a adresat repetat la Procuratura mun. Bender cu plângere, prin care a solicitat tragerea lui Alexandr Paslari la răspundere pentru faptul însușirii automobilului. A mai invocat că, la 22 februarie 2018 Procuratura mun. Bender l-a informat despre faptul că, la 17 martie 2017 a fost emisă ordonanța privind respingerea ca neîntemeiată a plângerii sale împotriva acțiunilor pretins ilegale ale lui Alexandr Paslari.

A solicitat obligarea lui Alexandr Paslari de a-i restitui automobilul de model xxxx, anul fabricării 2001 sau, în caz contrar, a solicitat încasarea de la Ghenadie Lejin în folosul său a sumei de 3600 de Euro, achitată de către el pentru procurarea automobilului enunțat, încasarea de la Alexandr Paslari în folosul său a sumei de 900 de Euro pentru motorul procurat și schimbat la automobil, a sumei de 200 de Euro pentru două anvelope a câte 100 de Euro fiecare și a sumei de 3000 de lei pentru vopsirea automobilului și încasarea de la pârâți a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, a fost admisă acțiunea depusă de către Sergiu Luchian, a fost încasată de la Ghenadie Lejin în beneficiul lui Sergiu Luchian suma de 3600 de Euro sau echivalentul acestora în lei moldovenești, au fost încasate de la Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian suma de 900 de Euro sau echivalentul în lei moldovenești și suma de 3000 de lei și au fost încasate de la Ghenadie Lejin și Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian taxa de stat în sumă de 1000 de lei câte 500 de lei fiecare și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4500 de le, adică cîte 2250 de lei fiecare. A fost încasată de la Ghenadie Lejin și Alexandr Paslari în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1858 de lei, câte 929 de lei fiecare.

La 27 octombrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Paslari, reprezentat de către avocatul Mihail Gafton, a declarat apel nemotivat, iar la 30 noiembrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea pretențiilor înaintate împotriva sa.

2 Prin decizia din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Alexandr Paslari, reprezentat de către avocatul Mihail Gafton, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial și au fost încasate de la Ghenadie Lejin în beneficiul lui Sergiu Luchian suma de 3600 de Euro, echivalentul în lei moldovenești conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării, taxa de stat în sumă de 1000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2500 de lei. A fost încasată de la Ghenadie Lejin în beneficiul statului diferența taxei de stat în sumă de 1112,74 de lei. A fost respinsă acțiunea în partea încasării de la Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian a sumelor de 900 de Euro și 3000 de lei și a cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță greșit a admis pretenția cu privire la încasarea de la Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian a sumelor de 900 de Euro și 3000 de lei, în acest sens sunt relevante și pertinente invocările apelantului din cererea de apel, or, instanța de apel a relevat că, raportul nr. 1109/18- D din 26 septembrie 2018 privind evaluarea costului de manoperă, pieselor de schimb și a materialelor necesare pentru reparația autovehiculului de model xxxx a fost efectuat în lipsa examinării vizuale a autovehiculului, în baza informației verbale prezentată de beneficiarul Sergiu Luchian, fără a prezenta careva probe concludente și pertinente privind efectuarea acestor lucrări și suportarea acestor cheltuieli (f. d. 76-80).

Astfel, instanța de apel a apreciat critic acest raport și a conchis asupra faptului că, în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, la caz, intimatul-reclamant nu și-a probat pretenția enunțată, motiv din care aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată de la Alexandr Paslari în beneficiul lui Sergiu Luchian și, anume, a sumei de 500 de lei, cu titlul de taxă de stat și a sumei de 2250 de lei, cu titlul de cheltuieli de asistență juridică și încasarea de la Alexandr Paslari în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 929 de lei, instanța de apel a considerat că, acestea sunt neîntemeiate, apreciindu-le ca fiind pretenții accesorii față de pretenția de bază, or, la caz, Sergiu Luchian nu a demonstrat temeinicia pretențiilor înaintate față de Alexandr Paslari, în consecință, nici cheltuielile de judecată nu urmează a fi încasate din contul acestuia. Luând în considerare faptul că, pretențiile înaintate de către intimat-reclamant față de Alexandr Paslari au fost respinse, instanța de apel a conchis asupra necesității încasării cheltuielilor de judecată exclusiv din contul lui Ghenadie Lejin.

La 17 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală. A menționat că, instanța de apel a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material și normele de drept procedural. 3 A susținut că, instanța de apel nu a luat în considerare toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei. Prin notificarea din 31 mai 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului, înștiințându-i despre necesitatea depunerii referinței (f. d. 196), însă ultimii nu și-au valorificat acest drept și nu au depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei contestate la 11 martie 2021 (f. d. 168), însă date, ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, lipsesc la materialele dosarului. Astfel, recursul declarat la 17 mai 2021 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 4 Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Sergiu Luchian, reprezentat de către avocatul Aurelia Parpalac, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic 5