2rh-77/21 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2rh-77/21

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. E. Palanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Pahopol, A. Minciună)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. V. Doagă, S. Moldovan, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Valentin Chirinciuc și

Ludmila Chirinciuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela

Roșcovan în interesele copiilor minori XXXX și YYYY împotriva lui Valentin

Chirinciuc, Ludmilei Chirinciuc și Ecaterinei Pojoga (Roșcovan), intervenienți

accesorii Ecaterina Enițcaia și Anatol Ciobanu cu privire la repararea prejudiciului

material,

împotriva încheierii din 17 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Valentin Chirinciuc și Ludmila

Chirinciuc, reprezentați de către avocatul Lilian Prutean,

constată:

La 30 august 2012 Angela Roșcovan a depus în interesele copiilor minori

XXXX și YYYY cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Chirinciuc,

Ludmilei Chirinciuc și Ecaterinei Pojoga (Roșcovan), intervenienți accesorii

Ecaterina Enițcaia și Anatol Ciobanu cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că, în luna februarie 1996 Anatol Roșcovan a

depus cerere de chemare judecată împotriva fostei soții Ecaterina Roșcovan (Pojoga)

cu privire la partajarea casei de locuit din str. xxxx, dobândită în devălmășie în

perioada căsătoriei, iar prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14

februarie 1996 a fost dispusă asigurarea acțiunii.

A menționat că, la 13 martie 1996, întru executarea încheierii de asigurare a

acțiunii, a fost întocmit proces-verbal și act de aplicare a sechestrului asupra casei

de locuit. Actele de aplicare a sechestrului asupra averii sechestrate, precum și

averea sechestrată au fost transmise spre păstrare Ecaterinei Roșcovan (Pojoga),

până la adoptarea hotărârii în litigiul privind partajarea averii.

1

A susținut că, prin decizia irevocabilă a Curții de Apel a Republicii Moldova

din 23 ianuarie 2003 a fost admisă parțial acțiunea și din casa de locuit din str.xxxx

a fost atribuit lui Anatol Roșcovan de la etajul 1 încăperile de locuit nr. 4 cu suprafața

de 1,7 m. p. la prețul de 1477 de lei, nr. 5 cu suprafața de 3,8 m.p. la prețul de 480

de lei, nr. 6 cu suprafața de 11,0 m. p. la prețul de 1389 de lei, nr. 7 cu suprafața de

5,9 m. p. la prețul de 745 de lei, nr. 9 cu suprafața de 1,0 m. p. la prețul de 126 de

lei, anexa lit. „a” 5 la prețul de 416 lei, parte din încăperea nr. 1 „a” cu suprafața de

12,5 m. p. la prețul de 1578 de lei, iar de la etajul II, încăperea nr. 6 cu suprafața de

25,2 m. p. la prețul de 3182 de lei și nr. 7 cu suprafața de 19,8 m. p. la prețul de 2500

de lei, veranda lit. „a” 4 la prețul de 332 de lei, din mansardă încăperea nr. 3 cu

suprafața de 55,2 m. p. la prețul de 4141 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă-parte din

casă, în valoare de 16336 de lei. A fost obligat Anatol Roșcovan să stabilească

îngrădire spre încăperea nr. 1 la etajul II, să instaleze trecere din încăperea nr. 3 în

încăperea nr. 1 și între încăperea nr. 1 și acoperiș, să organizeze instalarea scării

pentru ieșirea la etajul II și terasă și instalarea ușii pentru intrarea spre această scară,

precum și trecerea din încăperea nr. 6 și din terasa încăperii nr. 3 sau instalarea ieșirii

din încăperea nr. 3 spre acoperiș. A fost atribuit Ecaterinei Pojoga (Roșcovan)

celelalte încăperi, ce constituie 2/3 cotă-parte din casă, în valoare de 32623 de lei.

A afirmat că, pe parcursul executării hotărârii s-a stabilit că, casa de locuit din

str. xxxx, sechestrată prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14

februarie 1996 și care nu a fost dată în exploatare, a fost înstrăinată ilicit de către

Ecaterina Pojoga (Roșcovan) în mai multe etape ca teren pentru construcție locativă

cu suprafața de 0,045 ha și bunuri mobile caracterizate ca materiale de construcții.

A relevat că, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile eliberat de

OCT Chișinău, imobilul sechestrat, inițial, a fost înregistrat pe numele Ecaterinei

Pojoga în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.xxxx

din 21 ianuarie 2001 și a fost vândut lui Anatol Ciobanu prin contractul nr. 1231 din

23 decembrie 2002, care la 17 martie 2003 l-a vândut Parascoviei Enițcaia prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 998, apoi a fost înregistrat pe numele lui

Valentin Chirinciuc în baza contractului de vânzare-cumpărare din 03 iulie 2003.

A notat că, ulterior, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ecaterinei Roșcovan (Pojoga), lui Anatol Ciobanu, Parascoviei Enițcaia și lui

Valentin Chirinciuc privind recunoașterea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare

și aducerea părților în poziția inițială.

A subliniat că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2007 au fost

anulate ca ilegale contractele de vânzare-cumpărare nr. 1231 din 23 decembrie 2002,

nr. 998 din 17 martie 2003 și nr. 3200 din 03 iulie 2003.

A declarat că, pârâții ilegal se folosesc de proprietatea, care nu le aparține până

la momentul actual și obțin din această posesie nelegitimă beneficii, calificate de

prevederile art. 1389 din Codul civil ca îmbogățire fără justă cauză, iar în toată

aceasta perioadă proprietarul, Anatol Roșcovan, ulterior substituit în drepturi, a fost

în imposibilitate de a se folosi de bunul său imobil, fiindu-i cauzat, astfel, prejudiciu

semnificativ.

Astfel, consideră că, pârâții urmează să achite prejudiciul material format

drept urmare a îmbogățirii fără justă cauză și posesiune nelegitimă a bunului imobil

2

pentru o perioadă de 9 ani.

A solicitat încasarea de la pârâți a sumei de 486000 de lei, cu titlu de

prejudiciu material și a tuturor cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Angela Roșcovan și-a concretizat cerințele și

în final a solicitat încasarea de la pârâți a sumei de 583358,80 de lei, în vederea

reparării prejudiciului material cauzat prin posesiunea nelegitimă a 1/3 cotă-parte

din bunul imobil cu nr. cadastral xxxx, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 martie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost

admisă parțial acțiunea și a fost încasată de la Valentin Chirinciuc, Ludmila

Chirinciuc și Ecaterina Pojoga (Roșcovan) suma de 585358,80 de lei, cu titlu de

prejudiciul material. În rest acțiunea a fost respinsă. A fost încasată de la Valentin

Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc și Ecaterina Pojoga (Roșcovan) în beneficiul statului

taxa de stat în sumă de 17500,76 de lei.

Prin decizia din 03 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de către Valentin Chirinciuc, Ludmila Chirinciuc și Ecaterina

Pojoga (Roșcovan), a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 28 septembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

apelul declarat de către Angela Roșcovan în interesul copiilor minori XXXX și

YYYY, a fost casată decizia instanței de apel și a fost restituită cauza spre rejudecare

în instanța de apel.

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de către Ecaterina Pojoga, Valentin Chirinciuc și Ludmila

Chirinciuc, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost admisă parțial acțiunea și au fost încasate de la Valentin Chirinciuc

și Ludmila Chirinciuc în beneficiul Angelei Roșcovan în interesele copiilor minori

XXXX și YYYY suma de 342494 de lei, cu titlu de prejudiciu material și taxa de

stat în beneficiul statului în mărime de 7706 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 06 martie 2017 Valentin Chirinciuc și Ludmila Chirinciuc, reprezentați de

către avocatul Lilian Prutean, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei

spre rejudecare sau emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 17 mai 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de către Valentin Chirinciuc și Ludmila Chirinciuc,

reprezentați de către avocatul Lilian Prutean.

La 12 februarie 2021 Valentin Chirinciuc și Ludmila Chirinciuca au depus

cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea

acesteia, casarea încheierii instanței de recurs și dispunerea rejudecării recursului.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Examinând materialele dosarului și verificând argumentele invocate în

cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

3

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 3 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești

aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării

actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri,

decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de

lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse

ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare

a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede

altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

Prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel, prevederile art. 446 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă stabilesc

că, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și

cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 17 mai 2017 a Curții

Supreme de Justiție, recursul declarat de către Valentin Chirinciuc și Ludmila

Chirinciuc, reprezentați de către avocatul Lilian Prutean, a fost considerat

inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, încheierile de inadmisibilitate se emit în conformitate cu

prevederile art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nici o referire cu privire la

fondul recursului și, prin urmare, nu pot fi supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de

revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă

denotă că, o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost

depusă în termenele prevăzute la art. 450 CPC sau a fost depusă de persoanele care

nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă, atunci când

nu sunt respectate condițiile de formă prevăzute de art. 451 alin. (1) și (3) CPC.

4

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate

considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă

împotriva unui act care nu se supune revizuirii.

Astfel, ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierile

de inadmisibilitate ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, 446 și 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Valentin

Chirinciuc și Ludmila Chirinciuc împotriva încheierii din 17 mai 2017 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Angela Roșcovan în interesele copiilor minori XXXX și YYYY împotriva lui

Valentin Chirinciuc, Ludmilei Chirinciuc și Ecaterinei Pojoga (Roșcovan),

intervenienți accesorii Ecaterina Enițcaia și Anatol Ciobanu cu privire la repararea

prejudiciului material.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5