2ra-1072/21 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-1072/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Limonov Ivan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gloian Caren

împotriva lui Limonov Ivan cu privire la repararea prejudiciului,

împotriva deciziei din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 iulie 2020, Gloian Caren a depus cerere de chemare în judecată cu valoare

redusă împotriva lui Limonov Ivan, solicitând încasarea din contul lui Limonov Ivan

în beneficiul său a sumei de 12 516,80 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat

prin acțiuni ilicite, suma de 375, 5 lei cu titlu de taxă de stat și suma 5090 de lei

cheltuieli de judecare a cauzei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în perioada 15-25 februarie

2020, Limonov Ivan, în mod intenționat a deteriorat automobilul de model Hyundai

Tucson cu numerele de înmatriculare XXXXX, care era parcat în fața blocului

locativ situat pe str. XXXXX, mun. XXXXX, cauzând astfel proprietarului Gloian

Caren un prejudiciu material considerabil.

Conform procesului verbal cu privire la contravenție nr. MAI04939020 din data

de 18 martie 2020, s-a constatat comiterea contravenției prevăzute de art. 104 Cod

contravențional (distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine) de

către Limonov Ivan, acesta fiind sancționat cu amendă în mărime de 30 unități

convenționale.

Astfel, în urma acțiunilor ilegale ale pârâtului Limonov Ivan, lui Gloian Caren

i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 12 516,80 lei, fapt confirmat prin

factura nr. 0000000808 din 14 mai 2020 eliberată de „Pacific Motors Moldova”

SRL, care urmează a fi reparat în condițiile legii de către Limonov Ivan.

Totodată, a menționat că, din contul lui Limonov Ivan, în beneficiul său,

urmează a fi încasate și cheltuielile de judecare a cauzei.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată cu valoare redusă depusă de Gloian

Caren împotriva lui Limonov Ivan cu privire la repararea prejudiciului material

1

cauzat. S-a încasat de la Limonov Ivan în beneficiul lui Gloian Caren suma de 12

516,80 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 375,50 de lei cu titlu de taxă

de stat, suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 90

de lei cu titlu de alte cheltuieli de judecată, iar în total suma de 14 982,30 de lei. În

rest, cererea s-a respins ca nefondată.

Prin decizia din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Limonov Ivan și s-a menținut hotărârea din 24 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În consolidarea soluției, instanța de apel analizând circumstanțele de fapt ale

cauzei și actele anexate la materialele dosarului, a reținut prin prisma art. 9 alin. (1),

(2) lit. f), 16 alin. (1), 19 alin. (1)-(3), (5), 1998 alin. (1), 2025 alin. (1)-(4) Cod civil

(în redacția până la 01 martie 2019), 45 alin. (1) și 383 alin. (2) Cod contravențional,

că soluția emisă de prima instanță este una corectă, argumentele apelantului fiind

nefondate.

Redând conținutul procesului-verbal nr. MAI04939020, întocmit la data de 18

martie 2020, instanța de apel a reținut că, în urma acțiunilor ilegale ale lui Limonov

Ivan, reclamantului Gloian Caren i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de

12 516,80 lei, fapt confirmat prin factura nr. 0000000808 din 14 mai 2020 eliberată

de „Pacific Motors Moldova” SRL.

Consecvent, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate alegațiile

apelantului Limonov Ivan privind dezacordul cu întocmirea Procesului-verbal cu

privire la contravenție și faptul că, nu sunt probe că anume el a deteriorat (a zgâriat)

automobilul ce-i aparține cu drept de proprietate lui Gloian Caren, că există doar o

înregistrare video care se supune îndoielilor și că urmează a fi prezent martorul care

a văzut cum Limonov Ivan stătea lângă automobil, deoarece aceste argumente se

referă la fondul cauzei contravenționale, care a fost examinată și adoptată soluția de

sancționare.

Subsidiar, instanța de apel a susținut că, Limonov Ivan nu a contestat în

termenul și în modul prevăzut de legislația în vigoare procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI04939020 din 18 martie 2020.

Totodată, instanța de apel a reținut că, Limonov Ivan cunoaște despre faptul că,

în privința lui a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție și prin decizia

agentului constatator acestuia i-a fost stabilită pedeapsa- amendă de 30 u.c. (1500

lei). Astfel, Limonov Ivan reieșind din prevederile art. 448 Cod contravențional avea

dreptul să conteste Procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04939020 din

18 martie 2020 și Decizia agentului constatator, invocând motivele dezacordului cu

procesul-verbal cu privire la contravenție, însă nu a prezentat nici o probă că ar fi

depus o contestație.

Subsecvent, din considerentele menționate, ținînd cont că decizia de

sancționare contravențională a lui Limonov Ivan este executorie, n-a fost contestată,

or probe în sensul declarat nu au fost prezentate, instanța de apel a reținut ca fiind

întemeiate concluziile instanței de fond privind încasarea prejudiciului material, ce

a fost cauzat prin contravenție.

2

Succesiv, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia instanței de

fond privind încasarea la Limonov Ivan în beneficiul lui Goian Cafen și cheltuielilor

de judecare a cauzei.

La 18 mai 2021, Limonov Ivan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului spre

examinare, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că, consideră decizia instanței de apel

neîntemeiată, contrară normelor legale, cu aprecierea incorectă a circumstanțelor de

fapt și de drept, ceea ce a dus la calificarea juridică incorectă a raportului litigios.

La fel, a opinat că, a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție, însă,

nu a primit nici o informație despre rezultatul examinării plângerii sale.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului prin scrisoarea

de însoțire datată cu 07 iunie 2021 (f.d.113) și a fost recepționată la 10 iunie 2021,

conform avizului de recepție (f.d.115).

Referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 24 februarie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 18 mai 2021.

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale a instanței de apel

către participanții la proces, prin scrisoarea de însoțire datată cu 14 aprilie 2021, însă

lipsesc date despre recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Limonov Ivan, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

3

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Limonov Ivan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Limonov Ivan.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Limonov Ivan, împotriva deciziei

din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5